Știri
Știri din categoria Externe
Ministra de Externe Oana Țoiu le cere românilor blocați în străinătate să contacteze consulatele, pe fondul anulării unor curse aeriene care afectează mai multe state, potrivit Mediafax. Situațiile semnalate vizează în special Indonezia, Cambodgia și Thailanda.
Într-o conferință de presă susținută pe 2 martie 2026, șefa diplomației române a precizat că Ministerul Afacerilor Externe a primit mai multe sesizări din partea cetățenilor români ale căror zboruri au fost anulate, în contextul perturbării programului internațional de zboruri.
Oana Țoiu îi îndeamnă pe cei aflați în dificultate să se adreseze consulatelor sau să se înregistreze pe platforma consulat.ro, pentru ca autoritățile române să poată facilita dialogul cu instituțiile din țările respective. Demersul vizează în special situațiile în care perioada de ședere depășește termenul inițial, iar vizele turistice riscă să expire.
Potrivit declarațiilor oficiale, MAE mizează pe prelungirea automată a dreptului de ședere pentru cetățenii străini rămași blocați fără vina lor, astfel încât aceștia să nu fie sancționați sau amendați din cauza expirării documentelor.
Apelul vine în contextul tensiunilor internaționale și al restricțiilor de zbor din mai multe regiuni, care au afectat mobilitatea cetățenilor români aflați temporar în Asia de Sud-Est și în alte zone.
Recomandate
Nicușor Dan afirmă că România nu este sub nicio amenințare directă , în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, și le cere românilor aflați în zonă să rămână calmi și să urmeze instrucțiunile autorităților, potrivit HotNews.ro . Într-un mesaj publicat pe platforma X , președintele României a transmis că, deși situația de securitate din regiune „s-a degradat semnificativ”, țara noastră este „în afara oricărui pericol”. Șeful statului nu a făcut referire directă la Iran sau la moartea ayatollahului Ali Khamenei, menționând doar evoluțiile din „Orientul Mijlociu”. Nicușor Dan a subliniat că instituțiile responsabile de politică externă și securitate monitorizează permanent situația și iau măsurile necesare. O prioritate imediată o reprezintă siguranța cetățenilor români aflați în zonele afectate de conflict. Potrivit președintelui, la Ministerul Afacerilor Externe funcționează o celulă de criză care caută cele mai sigure și rapide variante de repatriere pentru românii rămași blocați, în contextul închiderii spațiului aerian din regiune. El le-a transmis cetățenilor români și turiștilor să respecte indicațiile autorităților locale și mesajele oficiale ale MAE. În final, șeful statului a precizat că România va continua să acționeze „cu responsabilitate, în coordonare cu partenerii”, iar protejarea civililor și respectarea drepturilor fundamentale rămân priorități. [...]
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) va organiza luni o reuniune extraordinară la solicitarea Rusiei , în urma loviturilor militare ale SUA și Israelului asupra Iranului, informează Agerpres . Această întâlnire are loc pe fondul tensiunilor crescânde legate de programul nuclear al Iranului. Misiunea permanentă a Rusiei, aliată a Teheranului, a cerut convocarea unei sesiuni speciale a Consiliului Guvernatorilor AIEA pentru a discuta despre loviturile militare asupra teritoriului iranian. Solicitarea a fost confirmată de Mihail Ulianov, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organizațiile internaționale la Viena. Anterior, sâmbătă, reprezentanța iraniană la ONU a adresat o cerere similară directorului AIEA, Raphael Grossi. Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta a subliniat necesitatea examinării „acuzațiilor nefondate și actelor reprobabile” împotriva programului nuclear pașnic al Iranului. Reuniunea extraordinară a Consiliului Guvernatorilor, care include 35 de țări, va preceda o altă sesiune deja programată. AIEA, agenția ONU responsabilă cu promovarea utilizării pașnice a energiei nucleare, a făcut apel la reținere pentru a preveni riscurile de securitate nucleară în Orientul Mijlociu. În contextul acestor evenimente, Iranul a confirmat moartea ghidului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în urma bombardamentelor. Ca răspuns, Iranul a anunțat noi lovituri asupra Israelului și bazelor americane din Golf. Teheranul, acuzat de SUA și Israel că urmărește obținerea armei atomice, își apără dreptul la tehnologie nucleară civilă și refuză AIEA accesul complet la instalațiile sale nucleare. Relațiile cu AIEA s-au deteriorat după un conflict scurt cu Israelul, dar inspecțiile au fost reluate, deși nu la toate siturile nucleare cheie. „Acuzațiile nefondate, amenințările infame și actele reprobabile ale agresorilor la adresa programului nuclear pașnic iranian vor trebui să fie examinate imediat de Consiliu”, a declarat reprezentanța iraniană la ONU. [...]
Imagini din satelit arată coloane de fum deasupra Dubaiului după atacurile iraniene , semn că conflictul declanșat în Golf a ajuns la unul dintre cele mai importante centre comerciale din regiune. Potrivit India Today , fotografiile realizate pe 1 martie 2026 surprind nori groși de fum deasupra orașului, în contrast cu imaginile din 24 februarie, când cerul era senin. Atacurile iraniene cu rachete și drone au intrat în a treia zi, iar efectele sunt vizibile în zone-cheie ale emiratului. Conform relatărilor publicate de Reuters , incendii au izbucnit în zona portului Jebel Ali, unul dintre cele mai aglomerate din lume, după ce resturi rezultate din interceptările aeriene au lovit infrastructura. Explozii au fost raportate și în apropierea Palm Jumeirah, unde clădiri și hoteluri de lux au fost afectate. Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat că, de la debutul atacurilor pe 28 februarie, sistemele de apărare au interceptat: 165 de rachete balistice 2 rachete de croazieră 541 de drone Dintre acestea, 506 drone au fost distruse, însă 35 au căzut pe teritoriul țării și au provocat pagube materiale. Potrivit Gulf News , trei persoane — cetățeni pakistanez, nepalez și bangladeșean — au murit, iar alte 58 au fost rănite. Escaladarea vine după atacuri comune americano-israeliene asupra Iranului, soldate, potrivit presei internaționale, cu moartea liderului suprem iranian și a altor oficiali de rang înalt. Iranul a vizat baze militare americane din regiune, inclusiv Al Dhafra în Emiratele Arabe Unite, Al Udeid în Qatar și cartierul general al Flotei a Cincea din Bahrain. Autoritățile din Emirate au trecut școlile în regim online până la 4 martie și au recomandat munca la distanță în sectorul privat. Compania Emirates a suspendat temporar zborurile din și către Dubai, iar spațiul aerian al țării a fost parțial închis. Pentru Dubai, oraș construit pe imaginea de refugiu sigur pentru afaceri și turism, loviturile marchează o schimbare majoră de percepție. Exploziile, incendiile și evacuările afectează direct infrastructura civilă și pun sub semnul întrebării stabilitatea unei regiuni considerate până recent protejată de conflictul direct. [...]
Ucraina afirmă că prăbușirea lui Vladimir Putin este inevitabilă , după ce Moscova a reacționat limitat la loviturile americano-israeliene care au dus la moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei. Într-o declarație publicată la 1 martie 2026 și citată de LinkedIn , ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a susținut că Putin „a pierdut trei dintre cei mai apropiați aliați într-un interval de puțin peste un an”, făcând referire la Bashar al-Assad, Nicolás Maduro și liderul iranian. Oficialul de la Kiev a formulat trei concluzii: Rusia nu este un aliat de încredere, influența sa globală scade pe fondul războiului din Ucraina și „domino-ul dictatorilor” ar trebui să continue, întrucât și căderea lui Putin ar fi, în opinia sa, doar o chestiune de timp. Declarațiile vin după atacurile din 28 februarie asupra Iranului. Kremlinul a condamnat oficial acțiunea, însă fără a anunța măsuri concrete de sprijin pentru Teheran. Vladimir Putin a vorbit despre o „încălcare cinică” a normelor internaționale, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția de condamnare, potrivit relatărilor preluate de Reuters . O analiză publicată la 1 martie de Institute for the Study of War arată că reacția limitată a Moscovei reflectă constrângeri reale: războiul în curs din Ucraina, dorința de a evita o confruntare directă cu Statele Unite și interesele economice legate de evoluția pieței petroliere. În paralel, cotațiile petrolului au crescut puternic, pe fondul temerilor privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz. Pentru Rusia, dependentă de veniturile din energie, o majorare susținută a prețului ar putea aduce beneficii bugetare, chiar dacă situația geopolitică se complică. [...]
Statele din Golf invocă dreptul la autoapărare după atacurile Iranului , iar miniștrii de externe ai Consiliului de Cooperare al Golfului au condamnat în bloc loviturile cu rachete și drone lansate asupra tuturor celor șase membri, potrivit Kuwait News Agency – KUNA . Reuniți de urgență prin videoconferință la 1 martie 2026, în contextul închiderii aeroporturilor din regiune, oficialii au calificat atacurile drept „o încălcare gravă a suveranității” și au invocat articolul 51 din Carta ONU, care permite autoapărarea în caz de agresiune externă. Escaladarea vine după ce Iranul a declanșat represalii la o zi de la atacul comun americano-israelian din 28 februarie, soldat cu moartea liderului suprem Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt. Declarația finală subliniază că securitatea statelor din Consiliu este „indivizibilă”, iar un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor, în baza Acordului de apărare comună. În același timp, blocul regional a cerut încetarea imediată a loviturilor iraniene și a transmis că teritoriile sale nu vor fi folosite pentru atacuri împotriva Iranului, semnalând o tentativă de descurajare combinată cu apel la detensionare. Amploarea atacurilor este fără precedent. Potrivit Breaking Defense , Emiratele Arabe Unite au interceptat 165 de rachete balistice, două rachete de croazieră și 541 de drone, însă 35 de drone au produs pagube materiale. Kuweitul a anunțat interceptarea a 97 de rachete balistice și 283 de drone, Qatarul a doborât 18 proiectile, iar Bahrainul 45 de rachete și nouă drone, inclusiv aparate Shahed-136 care au lovit zone din apropierea cartierului general al Flotei a 5-a americane. Consiliul a condamnat și atacul asupra portului Duqm din Oman și asupra unui petrolier din larg, fapte descrise de secretarul general Jasem Mohamed Albudaiwi drept încălcări flagrante ale suveranității. Pe plan diplomatic, Arabia Saudită l-a convocat pe ambasadorul iranian Alireza Enayati, avertizând că va lua „toate măsurile necesare” pentru apărarea teritoriului. Consiliul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să își asume responsabilitatea și să prevină repetarea atacurilor. Rămâne însă incert dacă apelurile la dialog vor putea tempera cea mai gravă criză militară din istoria recentă a Golfului. [...]
Informații neverificate susțin că ayatollahul Alireza Arafi ar fi fost ucis într-un atac aerian la doar câteva ore după numirea sa în conducerea interimară a Iranului , însă până în prezent nu există confirmări din partea autorităților iraniene sau a marilor agenții internaționale de presă. Potrivit unor relatări apărute în presa indiană și preluate pe rețelele sociale, inclusiv de publicația Patrika , afirmația ar fi fost atribuită fostului consilier american pentru securitate națională Michael Flynn. Totuși, nu a fost identificată o sursă primară verificată, iar canalele occidentale majore nu au confirmat existența unui astfel de atac. În același timp, relatările live ale CNBC din 2 martie continuau să îl menționeze pe Arafi drept membru al consiliului interimar de conducere, fără a face referire la vreo lovitură care l-ar fi vizat. Arafi fusese desemnat pe 1 martie ca membru clerical al unui consiliu de conducere format din trei persoane, în baza articolului 111 din Constituția iraniană, după moartea liderului suprem Ali Khamenei în atacurile americano-israeliene din 28 februarie. Consiliul, din care mai fac parte președintele Masoud Pezeshkian și șeful sistemului judiciar Gholam-Hossein Mohseni-Ejei, ar urma să conducă temporar țara până la alegerea unui succesor permanent. Confuzia amintește de intervalul de incertitudine care a urmat anunțului privind moartea lui Khamenei, când confirmarea oficială din partea Teheranului a venit la câteva ore după declarațiile inițiale ale oficialilor americani și israelieni. În contextul bombardamentelor continue și al infrastructurii de comunicații afectate, verificarea independentă a informațiilor rămâne dificilă. Până la o confirmare oficială din partea autorităților iraniene sau a unor agenții de presă consacrate, statutul ayatollahului Alireza Arafi rămâne neclar. [...]
