Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile premierului israelian Benjamin Netanyahu ridică miza politică înaintea unor discuții Israel–Liban la Washington. Într-un clip publicat de Al Jazeera, Netanyahu apare în fața unei hărți a Orientului Mijlociu și afirmă că șase țări „au vrut să ne stranguleze”, dar „noi le-am strangulat… și mai avem de făcut”.
Potrivit materialului, ambasadorii Israelului și Libanului urmează să poarte discuții la Washington DC marți. Înaintea întâlnirii, cele două părți au transmis însă declarații contradictorii despre ce subiecte vor fi abordate.
Contextul din clip sugerează o tensiune între mesajul public de forță al premierului israelian și formatul diplomatic al discuțiilor anunțate, cu un grad de incertitudine privind agenda și așteptările celor două delegații.
Recomandate
SUA încearcă să salveze negocierile Israel–Liban cu un plan de „dezescaladare graduală” , în condițiile în care intensificarea operațiunilor militare israeliene pe teritoriul libanez riscă să compromită o nouă rundă de discuții de pace programată la Washington, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat telefonic duminică atât cu președintele Libanului, Joseph Aoun, cât și cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu. Propunerea SUA, prezentată ca un cadru pentru continuarea discuțiilor, ar presupune ca Hezbollah să oprească toate atacurile împotriva Israelului, iar Israelul, în schimb, să se abțină de la intensificarea ofensivei în zona Beirutului. Un înalt oficial american a susținut că această formulă „ar crea premisele pentru o dezescaladare graduală a tensiunilor și o încetare efectivă a ostilităților”. Reacții la plan: deschidere la președintele Libanului, rezerve la conducerea Parlamentului Potrivit aceleiași surse, Joseph Aoun s-a arătat deschis față de idee. În schimb, președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi cerut ca Israelul să își oprească mai întâi campania militară, un răspuns pe care Washingtonul l-a calificat drept „dezamăgitor”. Oficialul american a mai spus că administrația Donald Trump „nu se așteaptă și nici nu susține” ca Israelul să renunțe la represalii după atacurile Hezbollah pe teritoriul israelian. Context: ofensivă intensificată, deși există armistițiu din 17 aprilie În teren, Israelul a capturat duminică castelul Beaufort, descris ca poziție strategică în sudul Libanului, la nord de râul Litani. Luni, guvernul condus de Benjamin Netanyahu a ordonat atacuri asupra suburbiilor Beirutului. Intensificarea are loc în pofida faptului că, din 17 aprilie, este în vigoare un armistițiu. Totodată, marți ar urma să înceapă la Washington o a patra rundă de negocieri de pace între reprezentanții Israelului și ai Libanului, contacte pe care Hezbollah le respinge, potrivit informațiilor transmise de Agerpres. [...]
Planul SUA de „dezescaladare graduală” riscă să fie blocat de intensificarea ofensivei israeliene în Liban , într-un moment în care este în vigoare un armistițiu și urmează o nouă rundă de negocieri la Washington, potrivit Euronews . Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat telefonic duminică atât cu președintele libanez Joseph Aoun, cât și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, în încercarea de a menține deschis canalul diplomatic. Propunerea americană vizează o „dezescaladare graduală” a conflictului, pe fondul escaladării operațiunilor militare israeliene pe teritoriul libanez, evoluție care pune în pericol negocierile, relatează EFE, citată de Agerpres. Ce presupune propunerea Washingtonului Statele Unite au propus un aranjament în doi pași, pentru a permite continuarea discuțiilor: Hezbollah să înceteze toate atacurile împotriva Israelului; Israelul să se abțină de la intensificarea ofensivei în zona Beirutului. Un înalt oficial american a susținut că această formulă ar putea crea condițiile pentru reducerea treptată a tensiunilor și pentru o oprire efectivă a ostilităților. „Aceasta ar crea premisele pentru o dezescaladare graduală a tensiunilor și o încetare efectivă a ostilităților.” Reacții în Liban și poziția SUA față de riposta Israelului Potrivit aceleiași surse americane, președintele Joseph Aoun s-a arătat deschis ideii. În schimb, președintele parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi cerut ca Israelul să își înceteze mai întâi campania militară, un răspuns pe care Washingtonul l-a calificat drept „dezamăgitor”. Administrația lui Donald Trump, a mai spus oficialul american, nu se așteaptă și nici nu susține ca Israelul să renunțe la represalii după atacurile grupării șiite pe teritoriul său. Escaladare pe teren, în pofida armistițiului și a negocierilor anunțate Israelul a capturat duminică castelul Beaufort, descris ca o poziție strategică în sudul Libanului, la nord de râul Litani. Luni, guvernul condus de Benjamin Netanyahu a ordonat atacuri asupra suburbiilor Beirutului. Intensificarea are loc deși, din 17 aprilie, este în vigoare un armistițiu și, marți, este prevăzută începerea unei a patra runde de negocieri de pace la Washington între reprezentanții Israelului și ai Libanului. În același timp, Hezbollah respinge aceste contacte, ceea ce complică perspectiva unui acord și crește riscul ca escaladarea militară să blocheze procesul diplomatic. [...]
Președintele Libanului acuză Israelul de „agresiune feroce”, iar criza ajunge la ONU. Potrivit Agerpres , Joseph Aoun a transmis pe platforma X că Libanul se confruntă cu „o agresiune feroce și condamnabilă a Israelului”, în condițiile în care Israelul își intensifică ofensiva împotriva Hezbollahului pro-iranian și a anunțat capturarea fortăreței medievale Beaufort. Aoun a spus că va face eforturi „pentru a pune capăt suferințelor libanezilor în general și populației din Sud în special”. Declarația vine înainte ca Consiliul de Securitate al ONU să se reunească luni, în regim de urgență, pentru a discuta situația din Liban, la solicitarea Franței. Escaladare pe teren: Beaufort și extinderea controlului Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris ocuparea Beaufort drept „un moment major de cotitură” și a afirmat că Israelul vrea „să aprofundeze și să extindă” controlul asupra zonelor care se aflau sub controlul Hezbollah. Pierderi în armata israeliană, potrivit unui bilanț oficial Armata israeliană a anunțat luni moartea unui soldat în lupte în sudul Libanului, ridicând la 26 numărul militarilor israelieni uciși de la începutul lui martie. Potrivit comunicatului, este vorba despre sergentul-șef Adam Tzarfati, în vârstă de 20 de ani. O sursă militară a declarat pentru AFP că militarul ar fi fost ucis de o dronă a Hezbollah. Duminică, armata israeliană anunțase moartea unui alt soldat în Liban, despre care a spus că a fost ucis tot de o dronă explozivă a mișcării pro-iraniene. [...]
Donald Trump susține că Israelul a acceptat să oprească orice deplasare de trupe spre Beirut și să nu atace Libanul , în schimbul opririi complete a tirurilor din partea Hezbollah , după o convorbire telefonică cu premierul Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul, dacă se confirmă și se aplică, ar indica o frânare a escaladării și o condiționare directă a operațiunilor israeliene de coordonarea cu Washingtonul. Trump a declarat după discuție că „nu vor merge trupe la Beirut” și că orice trupe aflate „în drum” au fost deja întoarse. În același timp, el a afirmat că Hezbollah ar fi acceptat oprirea tuturor atacurilor, în formula: Israel nu atacă, iar Hezbollah nu atacă Israelul. Negocieri pentru încetarea focului: de la „parțial” la „total” Înaintea convorbirii Trump–Netanyahu, președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi transmis administrației Trump că Hezbollah este dispus să se angajeze într-o încetare a focului „cuprinzătoare” și că poate garanta implementarea ei, potrivit Axios, care citează pe Ali Hamdan, consilier principal al lui Berri. Hamdan a spus că SUA ar fi propus inițial o încetare parțială a focului: Hezbollah să oprească loviturile asupra nordului Israelului, iar Israelul să nu lovească Beirutul. Potrivit aceleiași relatări, Berri ar fi respins ideea unei formule limitate, cerând o încetare totală a focului. Operațiunile în Beirut, condiționate de „aprobarea finală” a lui Trump Publicația notează că oficiali israelieni erau îngrijorați că discuția dintre Trump și Netanyahu ar putea duce la anularea unei lovituri planificate în Dahiyeh (suburbiile sudice ale Beirutului). După convorbire, doi oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că Israelul ar aștepta „aprobarea finală” a lui Trump înaintea oricărei operațiuni în suburbiile sudice ale Beirutului. Cât de probabilă este o încetare a focului Un alt interlocutor citat de Axios susține că oficiali americani i-ar fi transmis lui Berri că Netanyahu este puțin probabil să accepte. Totuși, un oficial israelian a confirmat pentru Axios că Hezbollah ar părea pregătit pentru o încetare totală a focului și că, în acest cadru, nu ar cere retragerea completă a Israelului din Liban. În lipsa unui acord formal prezentat public și a unor confirmări independente complete asupra termenilor, rămâne neclar dacă declarațiile lui Trump reflectă o înțelegere operațională imediată sau o poziționare de negociere. [...]
Iranul își reia capacități militare-cheie după loviturile SUA , un semnal că armistițiul rămâne fragil și că riscul de noi întreruperi în Strâmtoarea Hormuz – rută esențială pentru transportul de petrol – nu dispare, potrivit Libertatea . În materialul de tip „livetext”, publicația notează că Iranul a redeschis o parte dintre bazele subterane bombardate de Statele Unite și „are din nou controlul asupra unui arsenal de rachete”, în timp ce Washingtonul și Teheranul au raportat un nou schimb de lovituri, pe fondul stagnării negocierilor. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza cu impact economic Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile dintre SUA și Iran nu au reușit să producă un acord care să „redeschidă Strâmtoarea Hormuz”, descrisă ca fiind esențială pentru aprovizionarea cu petrol. În acest context, orice deteriorare a situației de securitate menține presiunea pe lanțurile de aprovizionare și pe prețurile energiei, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau scenarii de piață. Schimburi de lovituri și acuzații privind încălcarea armistițiului Armata americană a anunțat că a efectuat „atacuri de autoapărare” asupra unor radare și sisteme de control al dronelor iraniene din sudul țării, menționând că acestea au venit ca răspuns la doborârea unei drone americane MQ-1. La rândul său, Ministerul de Externe al Iranului a acuzat că SUA „continuă să încalce armistițiul”, iar purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a spus că Teheranul va lua „orice măsuri considerăm necesare pentru a apăra securitatea națională a Iranului”. În paralel, Gărzile Revoluționare iraniene au susținut că au vizat o „bază aeriană de la care a pornit atacul” folosită de armata americană, fără să precizeze locația. Legătura cu frontul din Liban complică negocierile Un alt element care blochează un acord mai larg, conform relatării, este condiționarea pusă de Iran: Teheranul afirmă că un armistițiu în Liban rămâne „o condiție esențială” pentru orice înțelegere care să vizeze încheierea războiului cu SUA. Între timp, Israelul a anunțat reluarea atacurilor asupra suburbiilor sudice ale Beirutului și intenția de a crea o zonă controlată de armată în jurul râului Litani, în timp ce Uniunea Europeană a cerut Israelului să „oprească escaladarea militară” în Liban. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate în „livetext” rezultă două direcții imediate: pe de o parte, continuarea schimburilor punctuale de lovituri și a acuzațiilor privind armistițiul; pe de altă parte, presiunea diplomatică legată de Liban, care rămâne o condiție explicită invocată de Iran pentru un acord mai amplu. În lipsa unor detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii unui posibil acord, evoluția rămâne dificil de anticipat. [...]
România a convocat Consiliul de Securitate al ONU după încălcarea spațiului aerian de o dronă atribuită Rusiei , într-un demers cu miză de securitate și presiune diplomatică, potrivit Mediafax . Sesiunea specială are loc luni, 1 iunie 2026, cu participarea ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu . Solicitarea României vine după incidentul de la Galați, descris de MAE drept „deosebit de grav”: o dronă atribuită Federației Ruse ar fi încălcat spațiul aerian național, iar ulterior a avut loc o explozie care a dus la rănirea unor persoane și la pagube materiale. Ce s-a întâmplat la Galați și de ce a ajuns cazul la ONU Conform informațiilor prezentate, o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuințe din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. În urma incidentului, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane cu răni ușoare au primit îngrijiri medicale la fața locului. Miza demersului: presiune diplomatică și invocarea Cartei ONU Oana Țoiu a transmis că, „pentru prima dată”, Consiliul de Securitate se reunește „la solicitarea expresă a României” pe o temă care implică direct țara. Ministrul a precizat că va prezenta, de la ora locală 15.00 (22.00 ora României), „încălcările flagrante ale dreptului internațional” și riscurile generate de acțiuni repetate atribuite Federației Ruse. Reuniunea are loc în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite, iar MAE susține că incidentul de la Galați reprezintă „o încălcare periculoasă și fără precedent a dreptului internațional”, pe fondul unei serii de încălcări ale spațiului aerian al României și al altor state UE și NATO din regiune. În comunicarea MAE, obiectivele demersului sunt: aducerea în atenția comunității internaționale a consecințelor încălcării spațiului aerian românesc; creșterea presiunii diplomatice pentru respectarea dreptului internațional și protejarea securității regionale; continuarea, împreună cu partenerii din ONU, a presiunilor pentru „o încetare imediată a focului” și „o pace justă și durabilă” în Ucraina. Agenda la New York Pe lângă participarea la sesiunea Consiliului de Securitate, agenda ministrului de externe la New York include întrevederi cu Secretarul General al ONU, António Guterres, cu președinta Adunării Generale ONU, Annalena Baerbock, și cu ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz. [...]
