Știri
Știri din categoria Externe
Liderii UE negociază un buget 2028–2034 mai mic, cu tăieri la agricultură, coeziune și competitivitate, iar miza pentru statele beneficiare este nivelul final al finanțărilor europene în următorul ciclu bugetar, potrivit Agerpres, care relatează de la Consiliul European de vară.
Șefii de stat și de guvern discută vineri cadrul financiar multianual al UE pentru 2028–2034, plecând de la o „variantă de compromis” prezentată pe 11 iunie de președinția cipriotă a Consiliului UE. Proiectul păstrează, în mare, reducerile propuse de Comisia Europeană pentru fondurile de agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare.
În același pachet, propunerea prevede diminuarea Fondului European pentru Competitivitate cu aproximativ 15 miliarde de euro și reducerea banilor alocați apărării și acțiunii externe a UE cu circa 13,5 miliarde de euro.
Bugetul total propus inițial de Comisie, de aproximativ 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei) pentru 2028–2034, ar urma să fie redus cu 2%, conform informațiilor transmise. În perioada următoare, negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European sunt așteptate să se intensifice, cu obiectivul de a adopta cadrul financiar multianual până la finalul lui 2026.
În prima zi a reuniunii, joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a alăturat liderilor europeni și a mulțumit UE și statelor membre vecine cu Ucraina, inclusiv României, pentru sprijinul acordat Kievului.
Tot joi, liderii au adoptat concluzii privind sprijinul pentru Ucraina, apărarea și securitatea europeană și au discutat despre competitivitate și provocările economice globale. Documentul menționează explicit incidentul din 29 mai 2026, când o dronă rusească încărcată cu explozivi s-a prăbușit peste o clădire rezidențială din România, și solicită accelerarea eforturilor de consolidare a protecției împotriva unor astfel de amenințări, inclusiv prin proiectul „Supravegherea Flancului estic” și alte inițiative.
Recomandate
Volodimir Zelenski cere accelerarea aderării Ucrainei la UE ca garanție de securitate pentru Europa , într-un moment în care discuțiile de extindere rămân sensibile politic, iar Budapesta blochează formulări mai ambițioase în concluziile Consiliului European, potrivit Reuters . La summitul liderilor UE de la Bruxelles, Zelenski a spus că „viitorul Europei” este decis de apărarea Ucrainei și că cea mai bună garanție pentru securitatea blocului ar fi acordarea unei căi accelerate de aderare pentru Kiev. În fragmente din discursul său publicate pe X, președintele ucrainean a argumentat că „fiecare națiune democratică din Europa merită să fie în UE” și că Ucraina „merită acest lucru” pentru costul plătit în război pentru a rămâne „liberă, independentă și… europeană”. Extinderea UE: avans procedural, dar fără consens pe „accelerare” În paralel cu mesajul politic al Kievului, procesul tehnic de aderare avansează: ambasadorii UE au convenit săptămâna trecută să împingă înainte discuțiile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, urmând ca negocierile să înceapă cu primul dintre cele șase „clustere” (pachete de capitole) de aliniere a legislației și standardelor la cele ale Uniunii. Concluziile Consiliului European publicate după summit au salutat începerea negocierilor de aderare pentru Ucraina și au precizat că UE „așteaptă cu interes deschiderea celorlalte clustere, în conformitate cu abordarea bazată pe merit”. Totuși, Ungaria a reușit să elimine din text o referire la accelerarea aderării Ucrainei, a afirmat premierul Peter Magyar într-o postare pe X. Miza financiară: bani pentru armată și 6 miliarde de euro din Facilitatea Europeană pentru Pace Zelenski a legat direct securitatea Europei de finanțarea armatei ucrainene și a spus că UE și „coaliția celor dispuși” pot dezvolta instrumente financiare pentru a asigura acest sprijin. El a cerut și deblocarea a 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) din Facilitatea Europeană pentru Pace, mecanism al UE destinat susținerii securității internaționale. În același timp, liderul ucrainean a avertizat că, dacă războiul nu se încheie curând, Ucraina va avea nevoie de ajutor pentru iarnă, inclusiv rachete de apărare antiaeriană și combustibil. Ținta declarată: încheierea războiului până la finalul anului, dar cu presiune pe Rusia Zelenski a spus că Ucraina vrea ca războiul cu Rusia să se termine până la finalul anului și a cerut sprijin pentru pregătirea sezonului rece. În comentarii ulterioare publicate pe Telegram, el a afirmat că obiectivul este încheierea conflictului „înainte de iarnă” prin diplomație și presiune asupra Rusiei, dar a adăugat că Ucraina înțelege „cu cine are de-a face”. Totodată, Zelenski a îndemnat Europa să rămână vigilentă și să mențină presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni „fără portițe”, confiscări „fără excepții” și finanțarea Ucrainei. În replică, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de Reuters, a declarat după atacul ucrainean cu drone că Moscova va efectua „lovituri masive coordonate în mod regulat” împotriva Ucrainei. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea crește intensitatea atacurilor aeriene , pe fondul unei slăbiri a poziției lui Vladimir Putin, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski, citate de Digi24 . Mesajul are o miză operațională imediată: populația este îndemnată să respecte alertele aeriene și să se adăpostească în timpul raidurilor. Zelenski a spus, într-o declarație către jurnaliști, că Putin „devine din ce în ce mai slab” pe mai multe planuri și că această evoluție ar putea împinge Kremlinul spre escaladarea loviturilor cu rachete și drone împotriva Ucrainei. „Putin devine din ce în ce mai slab. Se slăbește din punct de vedere politic, pe câmpul de luptă și fizic. De aceea, este posibil ca el să intensifice atacurile împotriva noastră, împotriva poporului nostru, cu rachete și drone. Vă rog să vă adăpostiți în adăposturi. Vă rog din suflet”. Semnal către aliați: apărare antiaeriană și sancțiuni În același context, Zelenski a afirmat că aliații Ucrainei ar recunoaște că declarațiile lui Putin despre dorința de pace sunt „false” și că Rusia urmărește, în continuare, escaladarea militară. El a mai spus că Ucraina rămâne deschisă negocierilor pentru pace și a indicat că ultima reuniune în formatul Ramstein a adus „rezultate importante” pentru capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, nouă țări și-au confirmat participarea la inițiativa PURL, care finanțează achiziționarea de rachete și interceptoare Patriot, iar angajamentele ar depăși 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Tot el a afirmat că Uniunea Europeană pregătește sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și a cerut implicare „fără excepții” în zona de sancțiuni, confiscări și finanțare pentru Ucraina. „Europa trebuie să se implice pe deplin pentru ca Ucraina să aibă o poziție puternică”. Context: atac la Moscova și reacția Rusiei Declarațiile vin la o zi după ce drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Kapotnia, de lângă Moscova , pentru a doua oară într-o săptămână, într-un atac descris de presa rusă drept unul dintre cele mai ample bombardamente asupra capitalei ruse din ultimii ani. După acest episod, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va continua atacurile la scară largă împotriva țintelor despre care Rusia susține că sprijină capacitățile militare ale Ucrainei. [...]
Ungaria a obținut diluarea concluziilor UE privind accelerarea aderării Ucrainei , după ce premierul ungar Péter Magyar a cerut eliminarea, „în ultimul moment”, a unei formulări care sugera deschiderea rapidă a următoarelor etape din negocieri, potrivit HotNews . Modificarea vizează concluziile reuniunii liderilor UE din 18 iunie, care au fost ajustate la insistența lui Magyar pentru a reduce caracterul de urgență al accelerării procesului de aderare a Ucrainei la Uniune, relatează Kyiv Independent, citat de publicația română. Ce s-a schimbat în textul final și de ce contează În proiectul de concluzii consultat de Kyiv Independent, Consiliul European „aștepta cu interes” deschiderea celorlalte „clustere” de extindere „cât mai curând posibil”, în conformitate cu abordarea „bazată pe merite”. În varianta finală agreată în seara de 18 iunie, formularea „cât mai curând posibil” a fost eliminată. Doi diplomați UE au confirmat separat pentru Kyiv Independent că Magyar a insistat pentru această modificare. Unul dintre ei a spus că Budapesta a dorit să sublinieze că Ucraina va trebui să adopte toate normele și că nu va putea „să ocolească regulile” în procesul de aderare. Context: clusterele de extindere, deschise pe rând Cu trei zile înainte de summit, UE deschisese primul dintre cele șase „clustere de extindere” pentru Ucraina și Republica Moldova – seturi de sarcini pe care țările candidate trebuie să le îndeplinească pentru a deveni state membre. Potrivit informațiilor citate, se preconiza că celelalte cinci clustere vor fi deschise cel târziu în iulie. Poziționări politice: Magyar vs. Orbán, Zelenski optimist Magyar a revendicat public intervenția într-o postare pe X, susținând că eliminarea clauzei privind accelerarea a fost făcută la inițiativa sa și că „nu a fost ușor”. El a prezentat episodul ca dovadă că poate reprezenta Ungaria mai eficient la nivel european decât predecesorul său, Viktor Orbán, afirmând: „Așa se poate proceda, dacă cineva nu vine doar să răstoarne mesele și să semene teamă, ci se străduiește să găsească un compromis”. Anterior, Magyar sugerase că vede aderarea Ucrainei la UE abia peste 10–15 ani, un orizont mai îndepărtat decât termenele invocate de Ucraina și de aliații săi europeni. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a părăsit mai devreme reuniunea din 18 iunie și le-a spus jurnaliștilor că este sigur că vor fi deschise toate clusterele, adăugând că Ucraina „merită acest lucru” și „nu va renunța” la obiectiv. [...]
Kremlinul leagă atacul cu drone asupra Moscovei de situația de pe front și promite continuarea loviturilor , într-un mesaj care sugerează o escaladare a riscurilor operaționale și a presiunii asupra infrastructurii civile și industriale. Potrivit Meduza , purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus că Ucraina a lovit „masiv” Moscova pe 18 iunie din cauza „poziției dificile” de pe linia frontului și a invocat „performanțe ridicate” ale apărării antiaeriene. Peskov a îndemnat, totodată, la urmărirea unor imagini din orașe ucrainene după loviturile rusești și a afirmat că acestea „vor continua”. „Căutați mai multe filmări din diferite orașe ale Ucrainei. Filmările sunt impresionante — după rezultatele loviturilor forțelor noastre armate. Aceste lovituri vor continua”, a spus Peskov. Atacul din 18 iunie: amploare, victime și infrastructură afectată În aceeași relatare, se arată că Moscova și regiunea Moscovei au fost atacate pe 18 iunie de „aproximativ 200” de drone ucrainene, descris drept cel mai mare atac asupra capitalei ruse de la începutul războiului la scară largă. A fost avariată o rafinărie din Kapotnia , iar în regiunea Moscovei au fost rănite 17 persoane; o fetiță de opt ani a murit. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a numit atacul asupra Moscovei un răspuns „corect” la loviturile rusești, potrivit aceleiași surse. Mesajul politic: „nu e linie de negocieri” Peskov a susținut că Ucraina „își continuă linia” și că aceasta „nu este o linie a negocierilor”. El a mai afirmat că „situația de pe fronturi” ar urma să devină „în curând” „catastrofală” pentru partea ucraineană, legând explicit atacul asupra Moscovei de această evaluare. [...]
Discuțiile din UE despre un canal de dialog cu Moscova au blocat agenda summitului și au scos la iveală lipsa unei formule comune pentru rolul Ucrainei în eventuale negocieri , potrivit Kyiv Post . În prima zi a reuniunii, liderii europeni au amânat până aproape de ora 23:00 (ora locală) o cină dedicată strategiei față de China, din cauza disputelor legate de războiul Rusiei în Ucraina. UE a bifat, în paralel, un moment simbolic: liderii l-au felicitat pe președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pentru deschiderea formală a negocierilor de aderare. După plecarea lui din sală, discuția s-a mutat rapid pe tema „angajării” Kremlinului, în condițiile în care, conform materialului, Rusia nu dă semne că ar dori negocieri de pace. Cine ar trebui să conducă eventualele discuții cu Rusia Liderii UE s-au contrazis pe configurația de țări care ar urma să conducă posibile negocieri viitoare cu Moscova: Emmanuel Macron a susținut implicarea Marii Britanii și ideea ca „Europa”, nu doar UE, să preia conducerea. Friedrich Merz a preferat formatul diplomatic E3 (Franța, Marea Britanie și Germania). Donald Tusk a cerut un grup mai larg decât E3, din care Polonia nu face parte; în plus, formatul este asociat cu negocierile acordurilor de la Minsk din 2015, după anexarea Crimeei de către Rusia. Giorgia Meloni a propus numirea unui singur emisar al UE care să deschidă dialogul cu Moscova. Potrivit a doi diplomați UE citați de Euractiv (menționat în material), Meloni a argumentat că o „voce unificată” aleasă de toate cele 27 de state membre ar întări blocul în negocieri. Într-o declarație pentru presa italiană, ea a spus că profilul ideal ar veni „dintr-o țară medie sau mai mică”. „Linie directă” către Kremlin, o inițiativă care a divizat statele membre O altă sursă de tensiune a fost inițiativa președintelui Consiliului European, António Costa, de a crea o „linie directă” cu Kremlinul pentru a fi pregătit de negocieri viitoare. Conform unor diplomați de rang înalt citați în articol, Costa i-a cerut șefului său de cabinet, diplomatul portughez Pedro Lourtie, să facă două apeluri telefonice către diplomați ruși. Demersul a generat atât critici, cât și susținere, iar statele baltice, Danemarca și alte țări nordice au fost cele mai critice, inclusiv pe motiv că inițiativa nu ar fi fost coordonată în prealabil cu un grup larg de state. Materialul notează și contextul: oficiali europeni au spus că inițiativa a venit după ce Zelenski ar fi cerut UE, la un summit din aprilie, să preia rolul de mediator rămas liber după ce americanii s-au concentrat pe războiul cu Iranul. De ce contează Pentru mediul economic și pentru companiile expuse la riscuri geopolitice, mesajul principal este că UE nu are încă o arhitectură politică stabilă pentru un eventual proces de negociere cu Rusia, iar divergențele interne pot întârzia deciziile pe alte dosare strategice (inclusiv China). În același timp, discuția despre „cine vorbește” în numele Europei indică o competiție de influență între capitale, cu efect direct asupra predictibilității politicilor externe și de securitate ale blocului. [...]
Anularea deplasării lui JD Vance la Geneva complică aplicarea acordului SUA–Iran , într-un moment în care cele două părți ar fi trebuit să înceapă discuțiile tehnice pentru punerea în practică a înțelegerii în 14 puncte, potrivit HotNews , care citează Reuters. Vicepreședintele SUA urma să ajungă vineri în Elveția pentru întâlniri cu negociatorii iranieni, însă Casa Albă a transmis că plecarea a fost anulată pe fondul incertitudinilor legate de organizarea rundelor de discuții. Într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a invocat dificultăți de organizare. „Însă aspectele logistice ale acestor negocieri nu au fost niciodată simple sau previzibile.” Dispută asupra formatului și condiții puse de Teheran În această săptămână, oficiali americani au spus că vor organiza la Geneva o ceremonie oficială de semnare a acordului. Ministerul de Externe al Iranului a pus însă sub semnul întrebării necesitatea unui astfel de eveniment, după ce președinții celor două țări semnaseră acordul miercuri. În paralel, agenția iraniană Tasnim a relatat că negociatorii iranieni vor să vadă „semne” de implementare din partea SUA înainte de reluarea rundelor următoare și că nu exista confirmarea că delegația Teheranului se va deplasa la Geneva. Schimbul de replici pe tema ceremoniei și a sesiunii foto planificate alimentează incertitudinea privind șansele unui armistițiu durabil, în contextul unui război regional care, potrivit sursei citate, a provocat moartea a cel puțin 7.000 de persoane. Miza economică: sancțiuni, active și exporturi de petrol Memorandumul semnat de SUA și Iran prevede ridicarea sancțiunilor economice, deblocarea unor active „în valoare de zeci de miliarde de dolari” și acordarea imediată de derogări americane pentru ca Iranul să își poată exporta petrolul. Această arhitectură economică face ca orice întârziere sau blocaj în discuțiile tehnice să aibă consecințe directe asupra calendarului de implementare. Acordul a prelungit armistițiul cu cel puțin 60 de zile și oferă negociatorilor o fereastră de 60 de zile pentru a ajunge la o înțelegere privind statutul programului nuclear iranian, cu posibilitatea unei prelungiri dacă ambele părți sunt de acord. Documentul mai prevede înființarea unui fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) pentru Iran, plus alte stimulente financiare. Presiuni politice și dosarul nuclear, încă deschis La Washington, unii aliați republicani ai președintelui Donald Trump din Congres au ridicat întrebări privind nivelul concesiilor făcute pentru a opri un conflict descris ca nepopular în rândul majorității americanilor. În Iran, liderul suprem ayatollahul Mojtaba Khamenei a susținut că Trump a semnat acordul „din disperare” și a avertizat că discuțiile viitoare despre programul nuclear „nu vor fi ușoare”. „Dacă partea americană dorește să fie prea exigentă, nu vom accepta acest lucru.” Înțelegerea include reafirmarea poziției Iranului că nu va obține și nu va dezvolta arme nucleare și acceptarea „diluării” pe plan intern a stocului de uraniu puternic îmbogățit, precum și inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Teheranul respinge însă ideea scoaterii materialului nuclear din țară. Separat, Israelul – neimplicat în negocierile de pace și distanțat de acord – și-a continuat luptele împotriva Hezbollah în Liban, ceea ce adaugă un factor de risc pentru stabilitatea înțelegerii și pentru perspectiva unui armistițiu de durată. [...]
