Știri
Știri din categoria Externe

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a coborât la 5-6 nave pe zi, potrivit Antena 3 CNN, care citează date analizate de BBC în contextul atacurilor periodice asupra transportului maritim din zonă, atribuite forțelor iraniene.
Conform BBC, de la începutul lunii martie au traversat strâmtoarea puțin sub 100 de nave. În același timp, traficul zilnic ar fi scăzut cu aproximativ 95% față de perioada de dinaintea războiului cu Iranul, început pe 28 februarie, când circa 138 de nave traversau zilnic ruta, potrivit Joint Maritime Information Centre, transportând aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol.
Datele furnizate de analiștii Kpler indică 99 de nave care au trecut prin strâmtoare în martie, ceea ce înseamnă o medie de 5-6 nave pe zi. BBC a analizat ce tip de nave își asumă traversarea și a concluzionat că aproximativ o treime dintre trecerile recente au fost realizate de nave cu legături cu Iranul, inclusiv 14 nave sub pavilion iranian și altele aflate sub sancțiuni pentru presupuse conexiuni cu comerțul petrolier al Teheranului. Alte nouă nave ar fi aparținut unor companii cu adrese asociate Chinei, iar șase aveau India ca destinație declarată.

În paralel, analiza arată că unele nave par să fi modificat traseul, navigând mai aproape de coasta Iranului. Bradley Martin, cercetător principal la RAND Corporation, a spus pentru BBC Verify că un petrolier sub pavilion pakistanez ar fi urmat, cel mai probabil, „un set de instrucțiuni din partea Iranului”, iar ruta ar putea sugera fie prezența unor mine, fie o încercare de a face nava mai ușor de identificat. Michelle Wiese Bockmann, de la Windward Maritime Analytics, a susținut că, prin astfel de devieri, navele ajung în apele teritoriale ale Iranului și intră sub regulile maritime impuse de Teheran, în loc să folosească culoarul internațional de navigație.
Riscurile rămân ridicate: BBC spune că a verificat 20 de nave comerciale atacate în largul coastei iraniene de la începutul conflictului, nu toate în imediata apropiere a strâmtorii. Printre incidentele menționate se numără atacul din 11 martie asupra cargoului Mayuree Naree (pavilion thailandez), lovit de două proiectile în timpul traversării, cu trei membri ai echipajului încă dispăruți, precum și atacuri în aceeași zi asupra navei Star Gwyneth (deținută de o companie grecească) și asupra MT Safesea Vishnu (în proprietatea unei companii americane).
În evaluarea citată de BBC, combinația de drone, rachete, ambarcațiuni rapide și posibil mine, amplificată de geografia îngustă și muntos-litorală a strâmtorii, complică semnificativ protecția traficului comercial pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Recomandate

SUA și Iran au agreat o foaie de parcurs pentru un acord în 60 de zile , un pas care poate reduce riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz – rută critică pentru transportul global de energie – dacă înțelegerea se traduce rapid în măsuri operaționale, potrivit Libertatea . Delegațiile celor două țări au încheiat prima rundă de negocieri din Elveția cu „progrese încurajatoare”, mediatorii din Pakistan și Qatar anunțând că părțile au convenit asupra unui calendar care vizează un acord final în termen de 60 de zile. Înțelegerea ar urma să permită „începerea imediată” a unor discuții tehnice suplimentare, care continuă în această săptămână, tot în Elveția. Miza imediată: siguranța tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz Mediatorii au comunicat și stabilirea unei „linii de comunicare” între părți, menită să prevină incidentele și erorile de coordonare care ar putea afecta tranzitul maritim. „A fost stabilită o linie de comunicare între părți (…) pentru a evita incidentele și întreruperile de comunicare, cu scopul de a asigura trecerea în siguranță a navelor comerciale prin strâmtoarea Hormuz.” Pentru piețele energetice și lanțurile logistice, orice mecanism care reduce riscul de escaladare în zonă contează, însă materialul nu oferă detalii despre modul concret de funcționare al acestei linii sau despre garanții de implementare. Componenta regională: o celulă pentru respectarea încetării operațiunilor în Liban În paralel, părțile au convenit înființarea unei „celule de gestionare a conflictelor” legată de respectarea încetării operațiunilor militare în Liban, structură care ar urma să reunească părțile, Republica Libaneză și mediatorii. „Părțile au convenit să înființeze o celulă de gestionare a conflictelor, care să reunească părțile și Republica Libaneză și să fie condusă de mediatori, pentru a asigura respectarea încetării operațiunilor militare din Liban.” Ce urmează și ce rămâne incert Foaia de parcurs anunțată de mediatorii Pakistan și Qatar fixează ținta unui acord final în 60 de zile și mută discuția în zona tehnică, considerată esențială pentru finalizarea înțelegerii. În acest stadiu, rămâne neclar ce puncte concrete sunt deja agreate și ce condiții ar putea bloca negocierea, dincolo de faptul că dialogul continuă în Elveția. [...]

Germania pune presiune pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz , invocând riscuri pentru energia și economia Europei , după ce ministrul german al apărării, Boris Pistorius , l-a acuzat pe președintele american Donald Trump că poartă responsabilitatea pentru noua închidere anunțată de Iran, potrivit Agerpres . Pistorius a cerut redeschiderea acestei rute maritime esențiale pentru tranzitul global de petrol și gaze, într-un interviu acordat postului public german ARD. El a susținut că Trump este cel care „a forțat dopul în gâtul strâmtorii Ormuz”, adăugând însă că Europa are interesul ca „dopul să fie scos”. „În definitiv, cel care a forțat dopul în gâtul strâmtorii Ormuz este Trump, nu noi, dar noi avem interesul ca dopul să fie scos.” De ce contează pentru Europa: energie și relansare economică Ministrul german a legat explicit accesul sigur prin Ormuz de interesele economice ale Europei, în special de aprovizionarea energetică și de relansarea economică. „Deschiderea strâmtorii Ormuz, sau mai degrabă posibilitatea de a o tranzita în deplină securitate, este în interesul Europei, în interesul aprovizionării noastre energetice și al relansării noastre economice.” Contextul blocajului și ce ar fi necesar pentru redeschidere Strâmtoarea Ormuz fusese blocată în timpul ostilităților declanșate pe 28 februarie, odată cu atacurile americano-israeliene împotriva Iranului. Ulterior, Teheranul acceptase redeschiderea în cadrul unui acord preliminar semnat de Donald Trump și președintele iranian Masud Pezeshkian, iar traficul maritim începuse să fie reluat. Iranul a anunțat însă sâmbătă că va închide din nou strâmtoarea, invocând atacurile israeliene în sudul Libanului. Pistorius a mai spus că orice acord pentru redeschidere ar necesita sprijinul a două părți-cheie: Iranul și Omanul . [...]

Amenințarea lui Trump privind Strâmtoarea Hormuz ridică riscul unui șoc pe piața petrolului , într-un moment în care negocierile SUA–Iran din Elveția sunt deja tensionate, potrivit Libertatea . Președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că Statele Unite ar putea „prelua controlul” asupra Strâmtorii Hormuz dacă nu se ajunge la un acord oficial cu Iranul, relatează CNN, citată de publicație. Hormuz este prezentată drept una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau control militar în zonă ar putea destabiliza piețele energetice și financiare. Reacția Teheranului: „disperare” și avertisment militar Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a denunțat public „disperarea” Washingtonului și a respins eficiența amenințărilor americane, într-o postare pe platforma X. „Oare nu se gândesc niciodată că, dacă amenințările lor ar fi funcționat cu adevărat, nu ar fi ajuns astăzi la acest nivel de disperare?” În același mesaj, oficialul iranian a susținut că Teheranul nu se va lăsa intimidat la masa tratativelor și a avertizat că forțele armate iraniene sunt în stare de alertă pentru a răspunde la orice provocare în regiunea Golfului Persic. „Nu luăm absolut deloc în serios amenințările americanilor.” „Ar face bine să își măsoare cuvintele cu mare atenție. Forțele noastre armate sunt pregătite să le ofere un răspuns într-un mod complet diferit. Indiferent cât de mult vorbesc ei, noi suntem cei care trecem la acțiune.” Semnal mixt de la Washington: deschidere condiționată, în paralel cu retorica dură Pe fondul escaladării verbale, vicepreședintele SUA, JD Vance, a transmis înaintea reuniunii la nivel înalt cu delegația Iranului că Washingtonul este dispus să „transforme în mod fundamental” relațiile bilaterale cu Teheranul, descriind discuțiile drept fără precedent la acest nivel. „Niciodată până acum conducerea iraniană și cea americană nu s-au mai întâlnit la un nivel atât de înalt.” Potrivit declarațiilor citate, deschiderea SUA vine însă cu condiții: Iranul ar trebui să renunțe la rolul de factor de instabilitate regională și să ofere garanții pe termen lung că nu va dezvolta arme nucleare. De ce contează economic În logica prezentată de publicație, miza imediată este riscul ca o confruntare sau o militarizare a Strâmtorii Hormuz să afecteze fluxurile de petrol și, implicit, prețurile energiei. În acest context, evoluția negocierilor din Elveția și tonul declarațiilor publice rămân elemente-cheie pentru percepția de risc din piețe. [...]

Delegația Iranului a suspendat discuțiile cu SUA în Elveția , după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu noi lovituri împotriva Iranului, potrivit Global Times . Mișcarea ridică semne de întrebare asupra implementării memorandumului de înțelegere (MoU) Iran–SUA, care include, între altele, scutiri temporare de sancțiuni pentru exporturile iraniene de petrol și acces la active înghețate. Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a relatat, citând o sursă apropiată delegației, că „negocierile s-au oprit în urmă cu câteva minute”. În paralel, Press TV (post de stat iranian) a citat o sursă potrivit căreia delegația a ridicat obiecții direct în fața părții americane și „evaluează condițiile pentru a da un răspuns adecvat” la amenințarea lui Trump. Amenințarea lui Trump și reacția Teheranului Trump a scris pe Truth Social că Iranul trebuie „să-și oprească imediat PROXIES-ii bine plătiți din Liban” și că, în caz contrar, SUA vor lovi Iranul „foarte dur din nou, ca săptămâna trecută, doar mai puternic”. Șeful delegației iraniene, președintele Parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf , a respins amenințarea și a spus că forțele armate ale Iranului sunt pregătite să răspundă. „Ar face bine să fie atenți la comentariile lor... Orice ar spune, noi suntem cei care acționăm.” Ce era pe masă la negocierile din Elveția: petrol, Hormuz și active înghețate Potrivit agenției semi-oficiale Fars, discuțiile din Elveția vizau implementarea Paragrafului 13 din MoU-ul semnat recent, care stabilește condițiile pentru lansarea negocierilor unui acord final. Conform aceleiași relatări, condițiile includ: încetarea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban; ridicarea blocadei navale americane; redeschiderea Strâmtorii Hormuz ; emiterea de derogări (waivers) pentru exporturile de petrol ale Iranului; eliberarea activelor iraniene înghețate. Hossein Ghorbanzadeh, membru al delegației, a declarat (citat de Fars) că alte prevederi din MoU nu vor fi implementate până la încheierea războiului din Liban. Tot el a spus că un proiect de scutire temporară de sancțiuni pentru exporturile iraniene de petrol și derivate a fost finalizat și ar urma să intre în vigoare în curând. Context regional: armistițiul din Liban, dar fără retragere din „zona de securitate” MoU-ul ar fi fost semnat digital joi, iar ulterior a intrat în vigoare un armistițiu între Liban și Israel, vineri după-amiază, conform materialului. Sâmbătă, premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul apărării Israel Katz ar fi ordonat armatei încetarea focului în Liban, însă Katz a declarat duminică faptul că armata nu se va retrage din „zona de securitate” pe care o deține în sudul Libanului. În același timp, surse libaneze au raportat continuarea atacurilor israeliene în ultimele zile, în pofida armistițiului, potrivit informațiilor prezentate. De ce contează În forma descrisă, blocarea negocierilor riscă să amâne tocmai elementele cu impact economic direct din MoU — în special scutirea temporară de sancțiuni pentru exporturile de petrol și pașii privind activele înghețate — și să lege din nou progresul diplomatic de evoluțiile militare din Liban și de poziționările publice ale Washingtonului și Teheranului. Materialul nu precizează când ar putea fi reluate discuțiile. [...]

Explozia de la Ras Laffan riscă să reaprindă volatilitatea pe piața globală a gazelor , după ce incidentul a lovit principalul terminal prin care Qatarul exportă gaze naturale lichefiate (LNG), chiar în timpul procedurilor de reluare a operațiunilor, potrivit HotNews . Explozia și incendiul au rănit cel puțin 54 de persoane, iar alte 18 sunt date dispărute la câteva ore după incident, conform Reuters și Associated Press, citate de HotNews. Amploarea pagubelor nu este, deocamdată, cunoscută. De ce contează: Qatarul e un furnizor major, iar reluarea exporturilor era deja fragilă Associated Press notează că incidentul ar putea aduce „noi turbulențe” pe piețele globale ale energiei, în condițiile în care Qatarul rămâne unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din lume. Contextul este deja tensionat: Qatarul își oprise producția după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz , ceea ce a făcut imposibilă expedierea livrărilor către clienți. Reluarea operațiunilor era în curs pe fondul reducerii controlului iranian asupra strâmtorii, după anunțarea unui acord de pace cu SUA, însă lucrările au continuat și după ce Iranul a declarat sâmbătă că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz. Ce se știe despre incident și cine operează instalația Compania de stat QatarEnergy a transmis că explozia și incendiul au avut loc la instalația de alimentare cu gaze Barzan, în timpul lucrărilor de repornire a operațiunilor. Autoritățile au comunicat inițial un bilanț mai mic al victimelor, dar Ministerul de Interne al Qatarului a revenit ulterior cu cifrele de 54 de răniți și 18 persoane dispărute. Instalația este deținută aproape integral de Qatar, cu o participație minoră a ExxonMobil , care, potrivit Reuters, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Context: Ras Laffan fusese deja lovit în martie În martie, o rachetă iraniană a lovit Ras Laffan și a declanșat un incendiu care a produs pagube „extinse” înainte de a fi stins. Qatarul își suspendase deja producția de acolo din cauza atacurilor iraniene, mai notează Reuters. În acest moment, rămâne neclar cât de afectate sunt operațiunile și dacă incidentul va întârzia reluarea exporturilor, într-un moment în care logistica regională este din nou sub presiune din cauza situației din Strâmtoarea Ormuz. [...]

Amenințările cu noi lovituri ale SUA asupra Iranului cresc riscul de escaladare în Liban , chiar în timp ce Washingtonul negociază cu Teheranul o posibilă detensionare, inclusiv pe tema activelor iraniene blocate, potrivit Adevărul . Donald Trump a transmis duminică, pe platforma Truth Social , că Statele Unite ar putea lansa noi atacuri împotriva Iranului dacă Teheranul nu își „controlează” aliații din Liban, în contextul confruntărilor dintre gruparea șiită Hezbollah și armata israeliană în sudul Libanului. „Iranul trebuie imediat să împiedice grupările afiliate din Liban, plătite masiv, să cauzeze probleme. În caz contrar, vom lovi Iranul din nou foarte puternic, aşa cum am făcut săptămâna trecută, dacă nu chiar mai puternic”, a transmis Donald Trump. Negocieri SUA–Iran–Qatar în Elveția, pe fondul tensiunilor din Liban Declarațiile vin în timp ce reprezentanți ai Statelor Unite, Iranului și Qatarului participă la o rundă de negocieri în Elveția , axată pe situația din Liban și pe problema activelor iraniene blocate. Televiziunea de stat iraniană a relatat că discuțiile au loc într-un hotel din centrul Elveției, la câteva zile după încheierea unui „protocol de acord” între Washington și Teheran. Presa iraniană a descris reuniunea drept una tripartită, cu subiecte legate de încetarea focului în Liban și activele iraniene blocate. Delegația americană, condusă de JD Vance: „Negocieri istorice” Delegația SUA este condusă de vicepreședintele JD Vance, care a prezentat discuțiile drept un moment de inflexiune în relația cu Iranul. „Ceea ce ne-a cerut preşedintele să facem este să întoarcem o nouă pagină în scopul transformării relaţiei noastre cu poporul iranian şi a întinde o mână către iranieni”, a declarat Vance la începutul reuniunii desfășurate în stațiunea elvețiană Burgenstock. Vance a calificat negocierile drept „istorice”, sugerând că ar putea deschide calea unei noi etape în relațiile dintre Washington și Teheran, deși, în paralel, mesajul lui Trump indică menținerea opțiunii militare dacă situația din Liban se deteriorează. [...]