Știri
Știri din categoria Externe

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a coborât la 5-6 nave pe zi, potrivit Antena 3 CNN, care citează date analizate de BBC în contextul atacurilor periodice asupra transportului maritim din zonă, atribuite forțelor iraniene.
Conform BBC, de la începutul lunii martie au traversat strâmtoarea puțin sub 100 de nave. În același timp, traficul zilnic ar fi scăzut cu aproximativ 95% față de perioada de dinaintea războiului cu Iranul, început pe 28 februarie, când circa 138 de nave traversau zilnic ruta, potrivit Joint Maritime Information Centre, transportând aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol.
Datele furnizate de analiștii Kpler indică 99 de nave care au trecut prin strâmtoare în martie, ceea ce înseamnă o medie de 5-6 nave pe zi. BBC a analizat ce tip de nave își asumă traversarea și a concluzionat că aproximativ o treime dintre trecerile recente au fost realizate de nave cu legături cu Iranul, inclusiv 14 nave sub pavilion iranian și altele aflate sub sancțiuni pentru presupuse conexiuni cu comerțul petrolier al Teheranului. Alte nouă nave ar fi aparținut unor companii cu adrese asociate Chinei, iar șase aveau India ca destinație declarată.

În paralel, analiza arată că unele nave par să fi modificat traseul, navigând mai aproape de coasta Iranului. Bradley Martin, cercetător principal la RAND Corporation, a spus pentru BBC Verify că un petrolier sub pavilion pakistanez ar fi urmat, cel mai probabil, „un set de instrucțiuni din partea Iranului”, iar ruta ar putea sugera fie prezența unor mine, fie o încercare de a face nava mai ușor de identificat. Michelle Wiese Bockmann, de la Windward Maritime Analytics, a susținut că, prin astfel de devieri, navele ajung în apele teritoriale ale Iranului și intră sub regulile maritime impuse de Teheran, în loc să folosească culoarul internațional de navigație.
Riscurile rămân ridicate: BBC spune că a verificat 20 de nave comerciale atacate în largul coastei iraniene de la începutul conflictului, nu toate în imediata apropiere a strâmtorii. Printre incidentele menționate se numără atacul din 11 martie asupra cargoului Mayuree Naree (pavilion thailandez), lovit de două proiectile în timpul traversării, cu trei membri ai echipajului încă dispăruți, precum și atacuri în aceeași zi asupra navei Star Gwyneth (deținută de o companie grecească) și asupra MT Safesea Vishnu (în proprietatea unei companii americane).
În evaluarea citată de BBC, combinația de drone, rachete, ambarcațiuni rapide și posibil mine, amplificată de geografia îngustă și muntos-litorală a strâmtorii, complică semnificativ protecția traficului comercial pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Recomandate

Donald Trump a spus că nu va desfășura trupe terestre în războiul împotriva Iranului , potrivit Agerpres , care citează agențiile Reuters și AFP. Declarația vine la aproape trei săptămâni de la începutul campaniei de bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. În fața presei, la Casa Albă, Trump a afirmat că nu trimite trupe „nicăieri”, în timpul întâlnirii cu șefa guvernului japonez, Sanae Takaichi. El a adăugat că, dacă ar fi făcut-o, nu ar fi anunțat public acest lucru. Agerpres consemnează că președintele american a mai abordat subiectul, însă pozițiile sale au variat. Pe 2 martie, la două zile după declanșarea războiului, Trump declara că nu ar ezita să trimită militari americani pe teren în Iran „dacă va fi necesar”. Marți, întrebat dacă se teme de un „nou Vietnam” în eventualitatea unor operațiuni terestre, el a răspuns că „nu se teme de nimic”. Între timp, Reuters a relatat miercuri că administrația Trump analizează desfășurarea a mii de militari americani pentru a consolida operațiunile împotriva Iranului, citând trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile. Pe fondul bombardamentelor care au afectat conducerea politică și militară a Iranului, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și a intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde controlul. În acest context, perspectiva unei încheieri rapide a conflictului rămâne incertă, iar ideea unei intervenții terestre este discutată tot mai des, inclusiv sub forma unei operațiuni limitate pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. [...]

Administrația Trump ia în calcul trimiterea a mii de militari în Orientul Mijlociu potrivit Digi24 , care citează Reuters, ca opțiune pentru operațiuni terestre împotriva Iranului. Sursele Reuters afirmă că unul dintre scenariile discutate vizează securizarea trecerii tancurilor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin ocuparea unor poziții pe coasta iraniană de-a lungul rutei maritime. O altă variantă ar include trimiterea de unități terestre pe insula Kharg, un punct important pentru exporturile de petrol ale Iranului. Unul dintre interlocutorii agenției a descris o astfel de operațiune drept „foarte riscantă”, invocând posibilitatea ca forțele iraniene să lovească insula cu drone și rachete. În paralel, se discută și o operațiune de capturare a rezervelor de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran. „În acest moment, nu s-a luat o decizie privind trimiterea trupelor terestre, dar președintele Trump analizează cu înțelepciune toate opțiunile”, a declarat un reprezentant al Casei Albe. Reuters mai amintește că Washingtonul planificase deja trimiterea în Orientul Mijlociu a unui grup de intervenție rapidă de peste 2.000 de pușcași marini, iar efectivele americane din regiune ar fi de aproximativ 50.000 de militari, conform aceleiași relatări. În context, Trump a spus că, de la 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat operațiunea militară „Furia epică” împotriva Iranului, armata americană a lovit peste 7.000 de obiective în țară, susținând că au fost vizate în principal ținte militare. Potrivit materialului, președintele a justificat loviturile prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare și de a distruge industria de rachete și flota navală, iar administrația s-ar pregăti acum pentru un conflict mai îndelungat decât estimările inițiale. [...]

Aliații NATO discută redeschiderea strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a blocat ruta în urma atacurilor americano-israeliene, potrivit HotNews.ro . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că există un acord de principiu între aliați că strâmtoarea „trebuie redeschisă” și că se caută „cea mai bună modalitate” de a face acest lucru. Rutte, aflat în nordul Norvegiei pentru exercițiul Cold Response, a afirmat că aliații „colaborează și discută” pașii următori și că NATO lucrează pentru „a găsi o soluție”. Declarațiile vin pe fondul unei crize care depășește rapid zona militară și intră în miezul securității energetice, în condițiile în care, înainte de război, prin Ormuz tranzitau aproape 20% din petrolul brut mondial și din gazul natural lichefiat. Miza politică pentru Alianță este însă și mai sensibilă: președintele american Donald Trump a criticat în ultimele zile refuzul unor aliați-cheie ai Washingtonului din NATO, inclusiv Franța și Marea Britanie, de a sprijini SUA în demersul de redeschidere a strâmtorii, relatează News.ro citând CNN . Trump a cerut luni asistența marilor puteri pentru a garanta securitatea strâmtorii, iar marți a numit refuzul multor țări NATO „o greșeală cu adevărat stupidă”, susținând totodată că, în final, ajutorul lor nu este necesar. În paralel, escaladarea militară continuă: armata americană a lovit cu bombe anti-buncăr depozite iraniene de rachete din apropierea strâmtorii Ormuz. În plan economic, blocajul aproape total al rutei strategice a împins prețurile petrolului în sus în ultimele două săptămâni, amplificând presiunea asupra guvernelor occidentale și accentuând tensiunile dintre SUA și o parte dintre aliații NATO privind împărțirea riscurilor și a costurilor unei intervenții. [...]

Iranul amenință cu „zero restricții” dacă infrastructura sa energetică va fi atacată din nou , într-un context de escaladare rapidă a conflictului cu Statele Unite și Israel, ajuns în a treia săptămână. Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că Teheranul a folosit până acum doar „o fracțiune” din capacitatea sa militară. Avertismentul vine după lovituri asupra unor obiective energetice majore, inclusiv câmpul de gaze South Pars, unul dintre cele mai mari din lume. Conform Associated Press , atacurile au dus la oprirea unor instalații importante și au declanșat reacții în lanț pe piețele energetice globale. În paralel, Iranul a lansat atacuri extinse în regiunea Golfului, vizând infrastructură energetică și obiective din mai multe state. Potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv Wall Street Journal , loviturile au afectat inclusiv facilități de gaz natural lichefiat din Qatar, reducând capacitatea de export și amplificând criza energetică. Conflictul are deja un impact major: peste 1.300 de persoane au fost ucise în Iran, iar tensiunile au dus la creșteri semnificative ale prețului petrolului, care a depășit 115 dolari pe baril. În același timp, Strâmtoarea Hormuz , prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, rămâne un punct critic de risc. Mesajul Teheranului indică o posibilă escaladare majoră, în condițiile în care atât SUA, cât și Israelul continuă operațiunile militare, iar infrastructura energetică devine o țintă centrală în conflict. [...]

Benjamin Netanyahu afirmă că schimbarea regimului din Iran nu poate fi obținută doar din aer , potrivit CNBC , în contextul în care operațiunile militare comune SUA–Israel au ajuns în a treia săptămână. Premierul israelian a declarat, într-o conferință de presă susținută la Ierusalim, că deși campania militară a slăbit semnificativ Iranul, o „componentă terestră” rămâne necesară pentru a produce o schimbare de regim. Netanyahu a susținut că Israelul se află într-o poziție de forță, afirmând că Iranul și-ar fi pierdut capacitatea de a dezvolta arme nucleare și rachete balistice, iar infrastructura militară ar fi fost grav afectată. Cu toate acestea, liderul israelian a recunoscut implicit limitele bombardamentelor aeriene, precizând că acestea nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivului politic final. Declarațiile vin într-un moment sensibil, în care, potrivit The New York Times , atacurile israeliene vizează inclusiv structuri interne de securitate ale Iranului, într-un efort de a slăbi controlul regimului asupra populației și de a crea condiții pentru o eventuală revoltă internă. În același timp, Netanyahu a sugerat că schimbarea regimului depinde în ultimă instanță de cetățenii iranieni: Israelul poate „crea condițiile”, dar nu poate înlocui acțiunea internă. Această poziție contrastează parțial cu declarațiile președintelui american Donald Trump, care a transmis că nu intenționează să trimită trupe americane în regiune. Contextul rămâne tensionat și din cauza unor diferențe între Washington și Ierusalim. Conform relatărilor din presa internațională, inclusiv Associated Press , decizia unilaterală a Israelului de a lovi infrastructura energetică iraniană a generat fricțiuni între cei doi aliați, în special după reacțiile Iranului asupra unor obiective din Golf. Pe fondul acestor evoluții, mesajul lui Netanyahu indică o posibilă escaladare a conflictului, în condițiile în care o intervenție terestră ar presupune riscuri majore și o implicare militară mult mai amplă decât actuala campanie aeriană. [...]

Iranul a cerut Germaniei să „clarifice rolul” bazei americane de la Ramstein în atacurile aeriene ale SUA asupra teritoriului iranian, potrivit AGERPRES , care citează o declarație făcută joi pentru AFP de ambasadorul Iranului la Berlin, Majid Nili. Solicitarea vizează baza militară americană de la Ramstein, descrisă drept cea mai mare din Europa, pe fondul bombardamentelor pe care Statele Unite le desfășoară în prezent împotriva Iranului. „Teheranul a cerut Germaniei să «clarifice rolul» bazei militare americane de la Ramstein, cea mai mare din Europa, în atacurile aeriene desfășurate în prezent de SUA asupra teritoriului iranian”, a declarat joi pentru AFP ambasadorul Iranului la Berlin, Majid Nili. Din informațiile publicate, nu rezultă dacă autoritățile germane au oferit un răspuns oficial la această cerere și nici ce elemente concrete ar fi invocat partea iraniană în legătură cu rolul bazei. Articolul AGERPRES este disponibil integral doar abonaților, iar detaliile suplimentare despre demersul diplomatic și eventualele reacții ale Berlinului nu sunt accesibile în materialul consultat. [...]