Știri
Știri din categoria Externe
Hezbollah transmite că nu ia în calcul capitularea, în pofida loviturilor israeliene și a unui armistițiu anunțat ca fiind încălcat, potrivit The Jerusalem Post. Mesajul vine după ce armata israeliană a anunțat că a atacat peste 100 de ținte Hezbollah în Liban în ultima zi, iar o sursă a confirmat pentru publicație un acord de încetare a focului care ar fi trebuit să intre în vigoare vineri, la ora 16:00.
Într-un discurs de vineri, secretarul general al Hezbollah, Naim Qassem, a spus că Libanul intră într-o „nouă fază” și a invocat „conspirații” și amenințări, susținând că există o campanie coordonată pentru a elimina prezența organizației în Liban. El a acuzat Israelul și SUA că ar fi încercat să închidă rutele aeriene, maritime și terestre pentru a bloca intrarea de arme și tehnologie și că ar fi urmărit să împiedice reconstrucția, astfel încât populația să rămână strămutată și să se întoarcă împotriva Hezbollah.
Qassem a mai afirmat că Israelul și SUA ar fi renunțat la înțelegerea de încetare a focului din noiembrie 2024, pe fondul căderii lui Assad, argumentând că acestea ar fi considerat că balanța de putere regională s-a schimbat. În același discurs, liderul Hezbollah a respins ideea că pierderile și moartea ar putea descuraja gruparea, susținând că „pierderile masive sunt mai puțin decât predarea și înfrângerea” și întrebând: „Dacă suntem capabili de victorie, de ce să ne predăm?”.
Armata israeliană a transmis că a lovit peste 100 de ținte Hezbollah în Liban în ultimele 24 de ore și că ar fi ucis zeci de „teroriști”, conform articolului. Tot vineri dimineață, patru soldați israelieni au murit în luptă, inclusiv comandantul Batalionului 52 din Brigada 401, locotenent-colonelul Dor Gedalia Ben Simhon.
În cursul după-amiezii, o sursă a confirmat pentru publicație că Israel și Hezbollah ar fi convenit asupra unui armistițiu care să înceapă la ora 16:00. La aproximativ 16:50, în Israel au fost activate sirene de alertă aeriană, iar surse locale au raportat atacuri israeliene în sudul Libanului și după momentul la care încetarea focului ar fi trebuit să intre în vigoare.
Poziționarea publică a liderului Hezbollah indică un risc ridicat ca tensiunile să continue chiar și în prezența unor înțelegeri de încetare a focului, mai ales când, în teren, sunt raportate alerte și lovituri după ora anunțată pentru armistițiu. În acest context, mesajul de „nepredare” și acuzațiile privind blocade și presiuni externe sugerează că organizația își pregătește susținătorii pentru o confruntare prelungită, în pofida pierderilor raportate.
Recomandate
Israelul și Hezbollah au intrat într-un armistițiu de la ora 16:00 , într-o mișcare care poate reduce temporar riscul unei escaladări regionale, potrivit Biziday , care citează Reuters. Deocamdată nu sunt cunoscute durata și condițiile acordului. Un oficial american „familiarizat cu detaliile” a declarat pentru Reuters că cele două părți au convenit asupra armistițiului, iar termenii ar fi fost elaborați de negociatori americani și qatarezi, „cu ajutorul Iranului”. Oficialul a precizat că, după schimburile de focuri din cursul zilei, Israelul și Hezbollah „se află acum într-un armistițiu”. Potrivit Reuters, armistițiul a intrat în vigoare la ora locală 16:00, aceeași cu ora României, însă nu au fost comunicate alte detalii, inclusiv pentru cât timp este valabil. Contextul imediat: victime în Liban și pierderi în armata israeliană Anunțul vine după o noapte de atacuri aeriene israeliene în sudul Libanului, în urma cărora „cel puțin 18 persoane” au fost ucise, conform Ministerului Sănătății din Liban. Separat, armata israeliană a transmis că patru dintre soldații săi au fost uciși. De ce contează: legătura cu acordul SUA–Iran și riscul de extindere a conflictului Reuters notează că armistițiul a fost convenit după una dintre cele mai sângeroase escaladări ale conflictului, în contextul în care SUA și Iranul au ajuns duminică la un acord privind un memorandum de înțelegere. Acordul, semnat miercuri de președintele Trump și de președintele Iranului, ar include și „încetarea ostilităților pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. În lipsa detaliilor despre durata și mecanismele de implementare, rămâne neclar dacă armistițiul este unul limitat sau poate fi transformat într-o încetare mai stabilă a ostilităților. [...]
Escaladarea luptelor dintre Israel și Hezbollah pune presiune pe acordul interimar SUA–Iran , după ce atacurile aeriene israeliene din sudul Libanului au provocat cel puțin 18 morți, iar Hezbollah a anunțat un atac în care ar fi fost uciși patru soldați israelieni, potrivit Reuters . Miza imediată este fragilizarea înțelegerii care cere oprirea „imediată și permanentă” a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban. Ministerul Sănătății din Liban a transmis că, de la miezul nopții, 18 persoane au fost ucise și 33 rănite în lovituri aeriene grele în 11 localități, iar bombardamentele împiedică operațiunile de salvare și evacuare; bilanțul ar urma să crească. În satul Harouf, la nord-est de orașul Tir, șapte persoane au fost ucise, iar „mulți” ar fi rămas sub dărâmături, au spus surse din minister pentru Reuters. Acordul SUA–Iran, sub tensiune pe frontul libanez Parisul a cerut Washingtonului să pună presiune pe Israel pentru a opri ostilitățile în Liban, în condițiile în care intensificarea violențelor „a pus la încercare” acordul interimar dintre Statele Unite și Iran, menit să oprească războiul mai larg din Orientul Mijlociu. După o scădere semnificativă a violențelor la începutul săptămânii, luptele s-au reaprins. Israelul afirmă că a lovit ținte pe care le descrie drept operativi și infrastructură Hezbollah în mai multe zone din sud, susținând că acțiunile sunt un răspuns la „încălcări repetate ale încetării focului” de către gruparea sprijinită de Iran. Impact operațional: deplasări interne și lupte pentru controlul terenului Agenția națională de presă a Libanului (NNA) a relatat despre deplasări masive din districtele sudice Tir și Bint Jbeil, cu locuitori care fug spre nord pe fondul intensificării loviturilor israeliene. Confruntările cele mai dure s-au concentrat peste noapte într-o zonă la nord de râul Litani, în jurul colinei Ali al-Taher, descrisă ca teren înalt cu importanță strategică pentru Hezbollah, unde forțele israeliene ar fi încercat să avanseze, potrivit unei surse libaneze de securitate. Hezbollah a spus că a ambuscat o forță israeliană în apropiere, ar fi distrus trei tancuri Merkava cu rachete ghidate și ar fi vizat trupele cu foc de rachete și artilerie; ulterior, ar fi atacat forțe israeliene care încercau să intre în zonă pentru a recupera victime. Armata israeliană a confirmat moartea a patru soldați „într-un incident în Liban”, fără alte detalii. Context: zonă de securitate și presiune politică în Israel Israelul respinge apelurile de retragere din sudul Libanului, unde ocupă o „zonă de securitate” autodeclarată, despre care spune că are rolul de a proteja nordul Israelului de atacurile Hezbollah. Reuters notează că Israelul a publicat miercuri o hartă cu o zonă extinsă de control militar în sudul Libanului și a spus că nu exclude atacuri dincolo de aceasta. Pe plan politic intern, miniștri israelieni de extremă dreapta au criticat pactul SUA–Iran semnat miercuri, susținând că nu răspunde suficient preocupărilor Israelului privind programul nuclear iranian și că ar limita operațiunile militare în Liban. Un oficial israelian de rang înalt a declarat că Israelul poartă „negocieri încăpățânate” cu administrația președintelui Donald Trump pentru menținerea trupelor până la 10 km în interiorul sudului Libanului, în timp ce urmărește Hezbollah. Potrivit datelor citate, Ministerul Sănătății din Liban a înregistrat 3.912 morți în Liban ca urmare a atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 746 de cadre medicale, femei și copii. De partea israeliană, bilanțul acestei runde de ostilități include cel puțin 32 de soldați și patru civili israelieni. [...]
Volodimir Zelenski a amenințat cu o intervenție asupra infrastructurii din Belarus folosite, potrivit Kievului, la ghidarea dronelor rusești , cerându-i lui Aleksandr Lukașenko să îndepărteze de la granița cu Ucraina „retranslatoarele” (relee) instalate pe turnuri pentru „corectarea focului”, relatează Meduza . Zelenski s-a declarat sceptic față de afirmațiile lui Lukașenko că nu vrea să fie atras în războiul ruso-ucrainean și a susținut că Rusia va continua să împingă Belarus spre implicare, însă liderul de la Minsk „înțelege că Ucraina va răspunde”. Cererea Kievului: dezactivarea „într-o săptămână” Președintele ucrainean a spus că pe teritoriul Belarusului, de-a lungul graniței cu Ucraina, se află „tehnică” ce ar ajuta la corectarea atacurilor asupra populației ucrainene, indicând explicit existența unor retranslatoare pe turnuri. Zelenski a afirmat că Lukașenko ar avea nevoie de cel mult o săptămână pentru a le îndepărta și a formulat o amenințare directă în cazul în care acest lucru nu se întâmplă: „Dacă el nu face asta, o vom face noi.” Context: Minsk spune că nu vrea să fie atras în război În iunie, Lukașenko a declarat într-un interviu pentru Al Arabiya că atragerea Belarusului în război este „inadmisibilă” și că atât el, cât și Vladimir Putin consideră că ar produce mai mult rău decât bine. Tot atunci, el a recunoscut că Belarus este „foarte vulnerabil” la lovituri ucrainene și a susținut că Kievul „absolut nu are de ce” să se teamă din partea Minskului, potrivit aceleiași relatări. Meduza amintește că Zelenski spune din aprilie că activitatea militară în Belarus a crescut și că Rusia ar putea încerca să implice această țară în război, în timp ce Lukașenko insistă că nu își dorește conflictul, deși în urmă cu câțiva ani afirma că ar fi gata să intre în război dacă Ucraina ar ataca Belarus. [...]
Peste 60% dintre ruși spun în sondaje interne că sunt obosiți de război , iar această stare de spirit începe să se traducă într-o presiune politică tot mai vizibilă pentru „o soluție”, inclusiv acceptarea unui deznodământ „fără victorie”, potrivit Meduza , care citează o analiză Faridaily bazată pe surse din partidul Rusia Unită și pe un sociolog familiarizat cu rezultatele cercetărilor. Datele invocate provin din studii sociologice „închise”, realizate înaintea alegerilor primare ale partidului Rusia Unită. Un sociolog citat de Faridaily afirmă că „numărul oamenilor gata să accepte un rezultat fără victorie crește”. Presiune pentru încheierea conflictului, nu neapărat pentru „capitulare” În focus-grupuri, alegătorii ar vorbi deschis despre nevoia unei decizii care să ducă la oprirea războiului „într-un fel sau altul”, potrivit unui interlocutor din conducerea Rusiei Unite, citat de Faridaily: „Avem nevoie de o soluție [a conflictului]. Așteptăm o soluție — ca războiul să se termine într-un fel sau altul. Dacă puteți lovi mai puternic — loviți. Dacă puteți face altceva — faceți.” Mesajul, așa cum reiese din relatare, nu este unul de renunțare, ci mai degrabă o cerere de eficiență și de finalizare a conflictului, indiferent de forma concretă. Oboseală și în elite, pe fondul lipsei de perspectivă Faridaily descrie o stare de „oboseală” similară și în rândul elitelor, citând un oficial guvernamental: „Toți sunt obosiți de război. Nu se întâmplă nimic […] Nu se mișcă nici înainte, nici înapoi.” Același oficial susține însă că nu ar exista „stări de spirit înfrângioniste”, ci mai degrabă o așteptare ca președintele Vladimir Putin să „rezolve” situația. Un alt interlocutor apropiat de guvern spune că „nimeni nu înțelege cu adevărat în ce constă planul militar”, iar viitorul rămâne neclar. Context: front blocat, lovituri mai intense și fără negocieri Materialul notează că luptele de pe frontul ruso-ucrainean sunt de mult timp într-un impas, în timp ce Ucraina își intensifică loviturile asupra țintelor rusești aflate departe de linia frontului. În același timp, nu au loc negocieri pentru reglementarea conflictului, potrivit sursei citate. Meduza amintește și reperele de durată ale războiului: în ianuarie 2026, conflictul a depășit ca durată „Marele Război pentru Apărarea Patriei” (denumirea folosită în Rusia pentru o parte a celui de-al Doilea Război Mondial), iar în iunie a depășit durata Primului Război Mondial. [...]
România împinge Marea Neagră în agenda de investiții a UE , legând securitatea maritimă de rutele de transport și de conectivitatea energetică și digitală, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de ministrul de Externe, Oana Țoiu , la Conferința de securitate de la Kiel, deschisă împreună cu omologul german Johann Wadephul. Țoiu a susținut că investițiile comune pentru securitatea la Marea Neagră și dezvoltarea infrastructurii maritime au „miză strategică” pentru Uniunea Europeană, regiune și parteneriatul transatlantic, într-un moment în care zona este prezentată drept „poarta maritimă strategică” pentru conectarea unor rute majore de transport și a infrastructurii de energie și date. „Investițiile comune pentru securitatea la Marea Neagră și dezvoltarea infrastructurii maritime au o miză strategică pentru UE, pentru regiune și pentru parteneriatul transatlantic.” De ce contează economic: rute și infrastructură cu rol în ascensiune În intervenția sa, ministrul român a enumerat coridoare și proiecte de conectivitate pe care le-a descris ca având un rol economic și geopolitic în creștere, între care: Coridorul de Mijloc (Ruta Trans-Caspică); rețeaua TRACECA; Dunărea – Marea Neagră; cablurile submarine de energie și date; Coridorul Vertical. Conferința a avut ca temă o abordare „coerentă, integrată” a securității europene pe un arc geografic extins, de la Marea Neagră și Marea Baltică până la regiunea arctică și Nordul Îndepărtat. Hub-ul UE de Securitate Maritimă: Constanța și Varna, proiect-fanion în lucru Oana Țoiu a prezentat stadiul conceptului Hub-ului UE de Securitate Maritimă la Marea Neagră, descris drept primul „proiect-fanion” care prinde contur în cadrul Abordării Strategice a UE pentru Marea Neagră. Structura ar urma să fie găzduită de Constanța și Varna și este rezultatul cooperării interinstituționale din România și al coordonării cu Bulgaria. Obiectivele menționate includ: îmbunătățirea „cunoașterii situaționale” (monitorizare și înțelegere a situației din teren); eficientizarea schimbului de informații și a analizei; consolidarea rezilienței la amenințări hibride; protecția infrastructurii maritime; coordonare mai facilă cu statele din regiune și cu instituțiile relevante UE și NATO. Discuții România–Germania: investiții, comerț și apărare În marja conferinței, cei doi miniștri au avut o întâlnire bilaterală axată, între altele, pe susținerea investițiilor și a schimburilor comerciale. În acest context, Germania este indicată ca principala piață de export a României, cu 20% din total, și „în topul investitorilor”. Pe agendă au mai fost: contribuția Germaniei la apărarea aeriană pe teritoriul României în structurile NATO, perspectivele bugetului UE și creșterea competitivității, precum și președinția României a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP). Miniștrii au revizuit și rezultatele Planului de acțiune România–Germania, semnat în iulie 2025, inclusiv cooperarea pe piața muncii și protecție socială (cu acțiuni planificate până în 2027), parteneriatul privind clima și tranziția energetică (semnat în martie 2026) și reluarea comisiei mixte guvernamentale România–Bavaria pentru susținerea investițiilor cheie. [...]
Veneția vrea să ridice taxa de acces până la 50 de euro (aprox. 250 lei) în zilele de vârf , într-o încercare de a controla fluxul de excursioniști și de a finanța costurile de întreținere ale orașului, potrivit Mediafax . Măsura este promovată de noul primar al Veneției, Simone Venturini , care spune că administrația locală analizează o propunere de majorare a taxei „în anumite perioade”, aplicabilă în special în zilele cu cel mai mare număr de vizitatori. Informațiile sunt atribuite de Mediafax publicației The Guardian. Cum ar urma să funcționeze majorarea Planul aflat în lucru pornește de la ideea unei taxe variabile, stabilite în funcție de aglomerație și de numărul de rezervări. Primarul a indicat că proiectul urmează să fie prezentat Guvernului Italiei, iar administrația cere permisiunea de a ajusta nivelul taxei în funcție de presiunea turistică. „Lucrăm la o propunere care să facă această măsură mai eficientă în zilele cu trafic intens”, a afirmat primarul. Context: taxa există deja, dar impactul asupra vizitatorilor a fost limitat Veneția a introdus în 2024 o taxă de acces pentru turiștii care vin doar pentru o zi, devenind, potrivit sursei, primul mare oraș turistic din lume cu un astfel de sistem. Inițial, taxa a fost de 5 euro (aprox. 25 lei) și s-a aplicat în 29 de zile considerate aglomerate. Ulterior, sistemul a fost extins: în 2025, la 54 de zile, iar cei care rezervau târziu plăteau dublu; în 2026, taxa se aplică în 60 de zile. Deși efectul asupra numărului de vizitatori a fost „limitat”, autoritățile au raportat în primul an încasări de aproximativ 2,4 milioane de euro (aprox. 12 milioane lei), peste estimările inițiale. Cine plătește și cine este scutit Taxa se achită online, iar turiștii primesc un cod QR care poate fi verificat la intrările principale în oraș. Sunt scutiți: vizitatorii care se cazează cel puțin o noapte în Veneția; copiii sub 14 ani; turiștii din regiunea Veneto. Chiar și cei care au rezervat cazare trebuie, totuși, să își înregistreze prezența pe platforma dedicată. De ce contează: finanțare pentru un oraș cu costuri mari de întreținere Primarul a spus că banii din taxă sunt direcționați către servicii publice și conservarea orașului, iar costurile anuale de întreținere ale Veneției depășesc 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei). În acest context, administrația încearcă să găsească un echilibru între nevoile locuitorilor și presiunea generată de milioanele de turiști care vizitează anual orașul. [...]
