Știri
Știri din categoria Externe
Regele Marocului, Mohammed VI, își aduce fiul, prințul moștenitor, într-o funcție-cheie din vârful armatei, numindu-l coordonator al birourilor și serviciilor Statului Major General al Armatei, potrivit news.ro. Mutarea are relevanță operațională, pentru că plasează direct în centrul conducerii militare un actor care, ca moștenitor al tronului, poate influența continuitatea decizională în instituțiile de securitate.
Numirea a fost făcută sâmbătă, printr-un comunicat oficial al cabinetului regal. Prințul moștenitor Moulay El Hassan are 22 de ani.
În comunicat se arată că Mohammed VI, în calitate de șef al Statului Major General al Forțelor Armate Regale (FAR), „a binevoit să-l numească” pe fiul său „coordonator al birourilor și serviciilor Statului Major General”.
Potrivit aceleiași informări, este vorba despre o funcție „cheie”, aflată în centrul organigramei înalților ofițeri ai FAR.
Regele, în vârstă de 62 de ani, a ocupat el însuși această funcție începând din 1985, după ce a fost numit de tatăl său, Hassan II, conform comunicatului difuzat de agenția oficială de presă marocană MAP.
Recomandate
Războiul a tăiat rapid din puterea economică și politică a oligarhilor ucraineni , prin pierderea activelor industriale din est și prin restricțiile impuse în regim de lege marțială, într-un ritm pe care reformele anticorupție nu l-au atins, potrivit unei analize Digi24 . Miza pentru economia Ucrainei este dublă: redistribuirea controlului asupra unor sectoare-cheie (energie, industrie, minerit, media) și riscul ca influența să reapară în etapa de reconstrucție. Înainte de invazia declanșată de Rusia în 2022, un număr mic de magnați controla o parte importantă din economie și din spațiul mediatic, folosind resursele pentru a influența decizii politice și judiciare. Revoluția din 2013-2014 a dus la legi anticorupție menite să limiteze această putere, însă, conform materialului, efectul a fost mai degrabă de reducere, nu de eliminare a fenomenului. Pierderi de active și comprimarea influenței în timpul legii marțiale Analiza arată că războiul a lovit direct „activele structurale” ale oligarhilor, inclusiv prin ocuparea de către Rusia a unor zone industriale din Donbas, care reprezentau nucleul unor imperii de afaceri. În paralel, legea marțială și controlul guvernului asupra presei pe timp de război au redus spațiul de manevră al oligarhilor în politică și media, pe fondul suspendării unei părți din activitatea politică. Un exemplu central este Rinat Ahmetov , descris drept cel mai bogat om din Ucraina, care ar fi pierdut active în Donbas și Mariupol – „până la 70 de companii” – iar averea sa s-ar fi redus de la 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) înainte de invazie la 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) în prezent, conform articolului. „Aliați condiționali” și condiționarea sprijinului financiar În acest context, materialul notează că unii oligarhi care au rămas loiali Kievului, precum Ahmetov și Viktor Pinciuk , au fost „tolerați” ca aliați condiționali ai administrației Zelenski. Președintele ucrainean le-ar fi cerut să sprijine financiar efortul de război, iar nerespectarea condițiilor ar duce la confiscarea activelor și la urmărire penală, potrivit aceleiași surse. Digi24 menționează, între altele: Ahmetov și companiile sale ar fi contribuit cu 368 de milioane de dolari (aprox. 1,66 miliarde lei) pentru armată și civili; compania Metinvest ar produce și livra echipamente precum scuturi antidronă și plăci blindate. Pinciuk ar fi construit o rețea de 19 centre de reabilitare pentru soldații răniți, cu acces gratuit la programe de recuperare. Cazuri de marginalizare, exil și anchete Articolul indică și o reducere a „numărului de oligarhi” activi în Ucraina, prin arestări, exil sau probleme judiciare: Viktor Medvedciuk, oligarh prorus, a fost arestat și a ajuns în Rusia într-un schimb de prizonieri. Igor Kolomoiski a fost arestat în 2023 pentru spălare de bani și fraudă, potrivit materialului. Dmitro Firtaș se află în arest la domiciliu în Austria din 2014. Ce urmează: riscul revenirii influenței la reconstrucție Deși analiza citează opinii potrivit cărora „Ucraina nu mai este un stat oligarhic”, activiștii anticorupție avertizează că, fără reforme mai profunde (în special în justiție și economie), oligarhii vechi sau noi ar putea reintra în politică odată cu perioada de reconstrucție. Materialul menționează explicit și posibilitatea apariției unor noi centre de putere odată cu dezvoltarea industriei de apărare. [...]
Vizita lui Marco Rubio la Vatican și în Italia ar urma să fie un demers de detensionare diplomatică după ce președintele SUA, Donald Trump, i-a criticat public pe papa Leon al XIV-lea și pe premierul italian Giorgia Meloni, potrivit Agerpres , care citează relatări din presa italiană. Două cotidiene naționale, La Repubblica și Corriere della Sera, au scris că secretarul de stat american va avea întâlniri săptămâna viitoare la Vatican și în Italia. Publicațiile nu precizează dacă Rubio, care este catolic, se va întâlni direct cu suveranul pontif, însă notează că este de așteptat să discute cu cardinalul Pietro Parolin , principalul responsabil diplomatic al Vaticanului. În plan bilateral, Rubio ar urma să aibă discuții și cu miniștrii italieni de externe și ai apărării. Potrivit acelorași relatări, miza vizitei este reducerea tensiunilor dintre SUA și Italia, după criticile directe lansate luna trecută de Trump la adresa Giorgiei Meloni, considerată unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai săi. Programul nu este încă finalizat, iar o întâlnire cu Meloni „nu este exclusă”, conform presei italiene. Contextul este complicat și de evoluțiile militare din Europa: Pentagonul a anunțat vineri retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania, pe fondul presiunilor suplimentare asupra relațiilor SUA–Europa, generate de divergențele legate de războiul din Iran și de tensiunile tarifare. Italia este între statele europene cu o prezență militară americană ridicată, cu aproape 13.000 de soldați activi la finalul lui 2025, repartizați în șase baze, potrivit datelor citate. Departamentul de Stat al SUA, biroul de presă al Vaticanului și un purtător de cuvânt al guvernului italian nu au răspuns imediat solicitărilor legate de aceste informații, mai notează Agerpres . [...]
Iranul acuză SUA de „piraterie” și cere reacție ONU , după ce Donald Trump a descris drept „foarte profitabilă” confiscarea navelor și a încărcăturilor iraniene în cadrul blocadei navale impuse de Washington, potrivit Agerpres . Teheranul a condamnat declarațiile președintelui american, care a spus vineri că Marina SUA acționează „precum pirații” în aplicarea blocadei navale a porturilor iraniene, instituită de SUA în timpul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului, conform relatării EFE preluate de Agerpres. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Ismail Bagaei , a afirmat sâmbătă seara, într-un mesaj pe platforma X, că Trump ar fi recunoscut „în mod deschis” confiscarea „ilegală” a navelor iraniene, folosind chiar termenul de „piraterie” și „lăudându-se” cu acest comportament. Bagaei a calificat remarcile liderului de la Casa Albă drept o „recunoaștere directă și contondentă” a caracterului „criminal” al acțiunilor SUA împotriva navigației maritime internaționale, făcând trimitere la blocada navală care vizează porturile și navele iraniene. În declarațiile sale de vineri seară, Trump a spus: „Am preluat nava, am preluat încărcătura, am preluat petrolul. Este o afacere foarte profitabilă.” „Suntem ca niște pirați. Suntem cam ca niște pirați, dar nu ne jucăm.” Pe acest fond, oficialul iranian a cerut comunității internaționale, statelor membre ale ONU și secretarului general al organizației să respingă „ferm” orice tentativă de „normalizare” a unor „încălcări flagrante” ale dreptului internațional. [...]
Donald Trump condiționează orice acord cu Iranul de „formularea exactă” și lasă deschisă opțiunea reluării atacurilor , într-un moment în care Teheranul încearcă să lege o înțelegere de redeschiderea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Agerpres . Trump a spus că a fost informat despre „conceptul” unui acord, dar că așteaptă textul concret. Întrebat înainte de a urca într-un zbor spre Miami, din West Palm Beach (Florida), președintele SUA a indicat că urmează să primească „formularea exactă”. Miza operațională: Ormuz și blocada SUA Un oficial iranian de rang înalt a declarat că ultima propunere iraniană – respinsă până acum de Trump – ar permite redeschiderea transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz și ar pune capăt blocadei americane asupra Iranului, urmând ca discuțiile despre programul nuclear să fie amânate pentru mai târziu. Avertismentul lui Trump: reluarea atacurilor rămâne posibilă Pe Truth Social, Trump a susținut că îi este greu să creadă că propunerile ar fi acceptabile și a afirmat că Iranul „nu a plătit un preț suficient de mare” pentru acțiunile sale din ultimii 47 de ani. Întrebat direct dacă SUA ar putea relua atacurile asupra Iranului, Trump a evitat un răspuns categoric, dar a confirmat că scenariul rămâne pe masă, condiționat de comportamentul Teheranului. Context: armistițiu, dar negocieri blocate Deși este în vigoare un armistițiu pe termen nelimitat, discuțiile pentru transformarea acestuia într-un acord permanent au stagnat, pe fondul dezacordurilor privind ambițiile nucleare ale Iranului și controlul asupra Strâmtorii Ormuz, notează dpa. Vineri, agenția iraniană IRNA a anunțat că Teheranul a transmis o nouă propunere către SUA prin mediatori din Pakistan, iar radioul public iranian IRIB a relatat că ministrul de externe Abbas Araghchi și-a informat omologii din regiune, prin mai multe apeluri telefonice, despre „noi inițiative legate de încheierea războiului”. Detaliile inițiativei nu au fost făcute publice. [...]
Beijingul a escaladat retorica împotriva președintelui Taiwanului după ce Lai Ching-te a început o vizită surpriză în Eswatini , una dintre puținele țări care mai au relații oficiale cu Taipei, potrivit G4Media . Autoritățile chineze au calificat deplasarea drept o „farsă”, l-au condamnat pe Lai și l-au numit „șobolan”, în timp ce Taipeiul susține că Beijingul a încercat să blocheze vizita. Vizită „neanunțată” și acuzații de interferență Lai Ching-te a ajuns sâmbătă în Eswatini (fostul Swaziland), într-o călătorie pe care niciunul dintre guverne nu o anunțase în prealabil, după ce a folosit un avion al guvernului din Eswatini. Un oficial taiwanez din domeniul securității, citat sub protecția anonimatului, a descris această abordare drept o practică folosită în diplomația la nivel înalt pentru a reduce „riscurile incerte” ale unor posibile interferențe externe. În luna anterioară, Taiwanul a afirmat că China a forțat trei țări din Oceanul Indian să retragă permisiunea de survol pentru aeronavele lui Lai, în contextul planurilor de deplasare către Eswatini, unde are loc aniversarea a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Mswati al III-lea. Eswatini este una dintre cele 12 țări care mențin legături oficiale cu Taipei. Mesajul Taipeiului: „Nicio țară nu poate opri Taiwanul” La sosire, Lai i-a transmis regelui că Taiwanul are dreptul să interacționeze cu lumea și că „nicio țară” nu ar trebui să încerce să împiedice insula să contribuie la nivel internațional, potrivit comentariilor furnizate de biroul prezidențial. Reacția Chinei și replica Taiwanului Oficiul pentru Afacerile Taiwaneze, principala instituție chineză responsabilă de dosarul Taiwan, a susținut că Lai s-a „furișat” în Eswatini și a folosit un limbaj insultător la adresa acestuia. „Comportamentul josnic al lui Lai Ching-te, ca un șobolan care trece strada pe furiș, va fi privit inevitabil cu batjocură de către comunitatea internațională.” Consiliul pentru Afaceri Continentale al Taiwanului a respins poziția Beijingului, afirmând că Lai nu are nevoie de permisiunea Chinei pentru a călători și criticând tonul comunicatului chinez. „Limbajul de mahala al Oficiului pentru Afaceri Taiwaneze este extrem de plictisitor.” Contextul de fond China consideră Taiwanul, guvernat democratic, parte a teritoriului său și se opune legăturilor interstatale ale insulei. Guvernul de la Taipei contestă această poziție și insistă că are dreptul la relații externe. [...]
Riscul de escaladare în Golful Persic rămâne ridicat , după ce un responsabil militar iranian a spus că este „probabilă” reluarea războiului cu Statele Unite, pe fondul blocajului diplomatic și al tensiunilor legate de strâmtoarea Ormuz , potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată pentru economie este legată de fluxurile de petrol: conflictul a împins deja prețurile la niveluri nemaivăzute din 2022, iar Ormuz era ruta pentru o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial. Un armistițiu a intrat în vigoare la 8 aprilie, după aproape 40 de zile de atacuri israeliano-americane asupra Iranului și riposte ale Teheranului în regiune. De atunci, discuțiile directe de la Islamabad (11 aprilie) nu au produs rezultate, iar divergențele au rămas puternice, inclusiv pe tema strâmtorii Ormuz și a dosarului nuclear. În această săptămână, Iranul a transmis un nou text prin intermediul Pakistanului, fără detalii publice. Donald Trump a spus că nu este „mulțumit” de propunere și a reiterat că reluarea războiului rămâne „o opțiune”, deși a susținut că ar prefera să nu fie nevoit să „pulverizeze definitiv” Iranul. Ormuz, punctul de presiune cu efect direct asupra pieței petrolului Teheranul a reacționat printr-un mesaj de forță. Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al comandamentului forțelor armate iraniene Khatam Al-Anbiya, a declarat că reluarea conflictului este probabilă și a acuzat SUA că nu respectă promisiuni sau acorduri. În paralel, conflictul continuă „sub alte forme”: Washingtonul impune un blocaj asupra porturilor iraniene ca răspuns la închiderea de către Iran a strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzita anterior o cincime din hidrocarburile consumate global. Parlamentul iranian pregătește, potrivit materialului, o lege care ar include: plasarea strâmtorii Ormuz sub autoritatea forțelor armate; interzicerea trecerii navelor israeliene; introducerea unor taxe de trecere. Vicepreședintele Parlamentului, Ali Nikzad, a spus că Iranul nu va renunța la „drepturile” sale în strâmtoare. Context militar și politic: armistițiu, dar forțe încă desfășurate Trump avea, teoretic, termen până vineri să ceară autorizarea Congresului pentru continuarea războiului, însă a trimis o scrisoare parlamentarilor în care i-a informat că ostilitățile împotriva Iranului erau „încheiate”. Mai mulți parlamentari democrați au susținut însă că prezența continuă a forțelor în regiune indică contrariul. Materialul notează că portavionul USS Gerald Ford a părăsit Orientul Mijlociu, dar 20 de nave ale marinei, inclusiv alte două portavioane, rămân desfășurate. Pe fondul tensiunilor, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania în decurs de un an, iar Trump s-a arătat iritat de lipsa de sprijin din partea europenilor și de declarațiile cancelarului Friedrich Merz, care a spus că americanii nu au „nicio strategie” în Iran. Presiune economică internă în Iran Deși bombardamentele au încetat, populația resimte efectele economice: articolul menționează inflație în creștere și șomaj, într-o țară afectată deja de decenii de sancțiuni internaționale. Liderul suprem, Mojtaba Khamenei, a cerut companiilor care au suferit pagube să evite pe cât posibil concedierile, invocând „războiul economic”. Tot sâmbătă, justiția iraniană a anunțat spânzurarea a doi bărbați acuzați de spionaj în favoarea Israelului, un semnal că tensiunile interne și măsurile de securitate rămân ridicate. În lipsa unor detalii publice despre oferta transmisă prin Pakistan și în condițiile în care ambele părți păstrează opțiunea escaladării, riscul pentru piețele energetice rămâne legat de orice nouă perturbare în zona Ormuz și de menținerea blocajelor asupra porturilor iraniene. [...]
