Știri
Știri din categoria Externe
Monocristal, un furnizor major de safire sintetice pentru aplicații militare și electronice, a intrat în insolvență, iar falimentul anunțat ridică semne de întrebare privind continuitatea unor lanțuri de aprovizionare din Rusia, potrivit Antena 3.
Compania rusă Monocristal, parte a concernului Energomera, și-a notificat creditorii că intenționează să ceară intrarea în faliment la Curtea de Arbitraj Stavropol Krai. Informația este relatată de Ukrainska Pravda, citată de Antena 3.
Monocristal este descrisă drept unul dintre cei mai mari producători mondiali de safire sintetice, utilizate inclusiv în producția de rachete și drone, dar și în produse civile, precum sticla de protecție pentru smartphone-uri și smartwatch-uri. Compania ar fi deținut „recent” o treime din piața globală de safire sintetice.
Potrivit datelor prezentate, compania a transmis că este insolventă și că nu mai are suficiente active pentru a-și continua activitatea. La finalul lui 2025, pierderile depășeau valoarea activelor cu 50,6 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei), în timp ce activele s-au redus de la 215,5 milioane de dolari (aprox. 990 milioane lei) la 182,5 milioane de dolari (aprox. 840 milioane lei).
În paralel, volumul împrumuturilor a urcat la 70,7 milioane de dolari (aprox. 325 milioane lei). Pe partea operațională, compania a pierdut și jumătate din forța de muncă în trei ani, de la 1.087 de angajați în 2022 la 524 în 2025.
Antena 3 notează că falimentul este pus pe seama avariilor produse la instalațiile companiei din regiunea de graniță Belgorod, zonă supusă frecvent atacurilor ucrainene. În plus, compania ar fi început să ducă lipsă de materii prime și ar fi fost afectată de pierderea pieței europene, precum și de scăderea cererii de produse electronice din Rusia pe piețele din Asia.
Ca scenarii probabile, materialul indică o restructurare profundă, schimbarea conducerii sau vânzarea diviziei de producție către un nou investitor.
Recomandate
Rusia ia în calcul extinderea războiului prin nordul Ucrainei și pregătește mobilizarea a până la 100.000 de oameni , potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski , citat de Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: Kievul își consolidează dispozitivul în nord și își ajustează planurile de apărare pentru mai multe direcții posibile de ofensivă. Zelenski a spus, într-o postare pe Telegram, că a convocat o ședință la nivel de comandament pentru a analiza datele serviciilor ucrainene de informații privind planificarea Rusiei pentru operațiuni ofensive, cu accent pe direcția Cernihiv–Kiev. În paralel, Ucraina pregătește răspunsuri pentru fiecare dintre „cele cinci” scenarii pe care Moscova le-ar avea în vedere pentru a extinde războiul prin nord. „Pregătim răspunsuri pentru fiecare opțiune posibilă a acțiunilor inamicului, dacă rușii chiar îndrăznesc să-și extindă agresiunea. Forțele noastre din [sector] vor fi întărite.” Ce înseamnă „plus 100.000” și ce limite vede Kievul Președintele ucrainean a afirmat că, în cadrul aceleiași reuniuni, a fost discutată și pregătirea de către Rusia a unor noi măsuri de mobilizare care ar viza „plus 100.000 de persoane”. Totuși, Zelenski a susținut că Ucraina evaluează că Rusia nu ar avea, în acest moment, capacitatea de a face o mobilizare „ascunsă” la această scară, sugerând că Moscova ar putea recurge la „decizii politice într-un alt format”. În acest context, el a invocat acțiuni similare celor recente legate de regiunea transnistreană din Republica Moldova, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. Răspunsul Ucrainei: întăriri în nord și lovituri cu drone pe distanță lungă Pe lângă întărirea forțelor în sectorul vizat, Zelenski a spus că Ucraina se pregătește să extindă amploarea loviturilor pe distanță lungă asupra teritoriului rus, pe care le-a descris drept „sancțiuni pe distanță lungă”, argumentând că acestea au redus deja capacitatea Rusiei de a purta războiul. În evaluarea prezentată de liderul de la Kiev, obiectivul este ca niciunul dintre cele cinci scenarii de extindere a războiului prin nordul Ucrainei să nu poată fi pus în practică. [...]
Rusia și China își coordonează mesajul geopolitic și anunță accelerarea cooperării tehnologice , într-o declarație comună emisă după întâlnirea de la Beijing dintre Xi Jinping și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Documentul avertizează că lumea riscă să revină la „legea junglei” și critică încercările unor state de a domina unilateral afacerile globale. În declarația publicată de Kremlin în limba rusă, cei doi lideri susțin că „situația globală devine din ce în ce mai complexă” și că „agenda globală privind pacea și dezvoltarea se confruntă cu noi riscuri și provocări”, inclusiv „pericolul fragmentării comunității internaționale”. Textul afirmă că tentativele unor țări de a-și impune interesele „în spiritul epocii coloniale” au eșuat, fără a nominaliza statele vizate. Cooperare mai strânsă, inclusiv în inteligență artificială Pe lângă mesajul politic, Xi a indicat o extindere a cooperării bilaterale, inclusiv în domenii cu miză economică și tehnologică. Liderul chinez a spus că Rusia și China ar trebui să se opună „oricărei forme de intimidare unilaterală” și unor acțiuni care ar încerca „să rescrie istoria”, fără a oferi detalii sau a menționa o țară anume. În același timp, Xi a subliniat că relațiile bilaterale au ajuns la „un nou punct de pornire” și că cele două state vor menține „o comunicare strategică strânsă”, cu schimburi la toate nivelurile. Concret, China și Rusia „vor accelera cooperarea inclusiv în domeniul inteligenței artificiale și al inovării tehnologice”. Energia rămâne un dosar deschis: „Puterea Siberiei 2”, fără calendar Pe componenta energetică, Putin încearcă să avanseze un acord de furnizare de gaze naturale negociat de peste un deceniu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că există un memorandum cu China privind gazoductul „Puterea Siberiei 2”, însă detaliile nu sunt stabilite și „nu există un calendar clar”. Kremlinul afirmase anterior că cei doi lideri au convenit asupra unui „aspect important” în domeniul energetic, dar, potrivit informațiilor din material, nu este clar dacă acesta se referă la gazoduct. În plan diplomatic, întâlnirea are loc „la scurt timp după vizita lui Trump” la Beijing, iar „imaginea și rezultatele summitului” sunt urmărite cu atenție, în contextul repoziționărilor geopolitice și al competiției pentru influență. [...]
Ucraina pregătește stimulente financiare și contracte noi pentru a acoperi deficitul de personal , în timp ce susține că a depășit Rusia la numărul de atacuri zilnice pentru prima dată, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile comandantului-șef al Forțelor Armate ucrainene, Oleksandr Sîrski . Într-un interviu acordat publicației Militarniy și publicat luni, Sîrski a spus că Ucraina a intensificat contraatacurile de-a lungul frontului, iar „pentru prima dată” numărul operațiunilor ofensive ucrainene într-o zi l-a depășit pe cel al forțelor ruse. Generalul nu a indicat data exactă la care se referă. În același timp, el a avertizat că „nu ne putem relaxa”, pe fondul riscurilor din mai multe direcții. Presiune operațională: concentrare rusă la Pokrovsk și scenariu din Belarus Sîrski afirmă că Rusia a redus intensitatea și numărul operațiunilor de luptă, dar își concentrează forțe mari în puncte-cheie. În direcția Pokrovsk, el a indicat un efectiv de aproximativ 99.000 de militari, pe care l-a descris drept „cel mai mare grup” rusesc de pe toate sectoarele frontului. Separat, comandantul-șef a spus că există un risc real ca Rusia să ia în calcul operațiuni împotriva Ucrainei dinspre Belarus, susținând că Statul Major rus „calculează și planifică” astfel de ofensive. Dacă acest scenariu s-ar materializa, linia frontului s-ar extinde, potrivit declarațiilor sale. Pierderi și reforme: prag minim de 30.000 grivne pe lună și contracte pe termene diferite În ceea ce privește pierderile, Sîrski a susținut că Rusia ar avea pierderi „de multe ori mai mari”, indicând un raport total de 3,5 ori mai mare pe front. Pentru cei uciși, el a vorbit despre un raport care „în funcție de zi” ar ajunge la de șapte până la nouă ori. Pe partea de resurse umane, Sîrski a prezentat un pachet de reforme aflat în pregătire, cu accent pe bani și flexibilizarea încadrării: stabilirea unui sprijin financiar lunar minim de 30.000 grivne (aprox. 2.900 lei) pentru militari; plăți suplimentare pentru cei implicați direct în luptă, în special în unități mecanizate, infanterie motorizată, asalt aerian și pușcași marini; prioritizarea stimulentelor pentru specializările „cel mai urgent necesare” pe câmpul de luptă; noi formate de contracte, cu durate diferite: 6–9 luni (pentru cei externați anterior din motive medicale și care vor să revină), 10 luni (pentru militari aflați deja în serviciu), respectiv 2 ani sau mai mult (pentru voluntari). Sîrski a spus că aprobarea acestor măsuri este așteptată până la finalul lunii mai și că ele ar trebui să crească atractivitatea recrutării, pe fondul deficitului de personal. Demobilizarea, amânată până după război Demobilizarea completă ar fi posibilă doar după încheierea războiului, a mai afirmat Sîrski, însă armata lucrează la mecanisme de eliberare din serviciu în perioada legii marțiale, inclusiv forme de „respiro” pentru cei care luptă de mult timp. Discuțiile ar fi în desfășurare în interiorul unităților. [...]
China încearcă să limiteze riscurile diplomatice într-un moment în care Rusia mizează pe energie și pe piața chineză , după ce Beijingul a respins public o relatare despre o presupusă declarație a lui Xi Jinping privind războiul din Ucraina, potrivit Focus . Negarea vine pe fondul unei succesiuni de întâlniri la vârf în care tema dominantă rămâne aprofundarea cooperării economice ruso-chineze, în special în energie. Beijingul a negat, citând o relatare din The Independent , că afirmația ar fi fost făcută într-o discuție cu președintele SUA, Donald Trump. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe , Guo Jiakun, a transmis că informațiile „nu corespund faptelor” și sunt „complet inventate”. Întâlniri la vârf și semnale contradictorii despre legătura cu vizita lui Trump În același context, Focus notează că detalii despre conținutul conversației ar fi devenit cunoscute cu doar câteva ore înainte de întâlnirea lui Vladimir Putin cu Xi Jinping la Beijing, reuniune anunțată la scurt timp după plecarea lui Trump din capitala Chinei. Kremlinul a respins, potrivit Financial Times, o legătură între vizita lui Trump și deplasarea lui Putin. Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a susținut că „nu există nicio legătură” între cele două călătorii. În schimb, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarase anterior că vizita ar oferi Moscovei „o bună ocazie” de a schimba opinii despre discuțiile pe care chinezii le-au avut cu americanii. Energia, „locomotiva” relației: livrări mari și planuri de extindere Miza principală a întâlnirii Putin–Xi a fost însă economică, cu accent pe energie. Rusia este, potrivit datelor invocate de guvernul de la Moscova, principalul furnizor de energie al Chinei: în 2025 ar fi livrat 101 milioane de tone de petrol și 49 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, prin conducte și sub formă de gaze naturale lichefiate. Vladimir Putin a descris cooperarea energetică drept motorul relației bilaterale și a afirmat că, în pofida „factorilor externi nefavorabili”, colaborarea economică are o dinamică bună. El a mai spus că, în ultimul sfert de secol, comerțul bilateral a crescut de 30 de ori și se situează de ani buni peste 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 de miliarde de lei). „ Puterea Siberiei 2 ”, proiect strategic pentru Moscova, negociat din poziție de forță de Beijing Rusia vrea să-și majoreze livrările către China, iar un rol important l-ar putea avea conducta „Puterea Siberiei 2”, proiect negociat de mult timp, care ar urma să transporte gaze rusești către China prin Mongolia. Pentru Moscova, proiectul este strategic după pierderea unei părți mari din piața europeană, însă Beijingul poate negocia „dintr-o poziție de forță”, potrivit materialului. Analistul Fuhrmann, citat de Focus, spune că eventualele progrese concrete vor cântări decisiv în felul în care Kremlinul va putea prezenta vizita drept un succes. La Beijing, vicepremierul rus responsabil de energie, Alexander Novak, a indicat că partea rusă așteaptă mișcare în planificarea conductei, iar în delegație se află și șeful Gazprom, Alexei Miller. Materialul este atribuit dpa. [...]
Incidentul din Estonia ridică miza războiului electronic la granița NATO , după ce o dronă ucraineană a ajuns în spațiul aerian estonian și a fost doborâtă de un avion F-16 românesc aflat în misiune de poliție aeriană, pe fondul unor suspiciuni că aparatul ar fi fost deviat de bruiaj rusesc, potrivit Antena 3 . Un martor a declarat pentru postul public de radio estonian ERR că a văzut două avioane de vânătoare din poliția aeriană NATO în zonă, înainte de a auzi o bubuitură puternică. Drona s-a prăbușit la aproximativ 30 de metri de o clădire rezidențială. Ministrul Apărării din Estonia, Hanno Pevkur , a spus că decizia de a doborî drona a fost luată după analiza traiectoriei acesteia. „După ce i-am analizat traiectoria, am decis că trebuie să o doborâm”, a declarat Hanno Pevkur. De ce contează: bruiajul poate împinge incidentele în spațiul NATO Cazul este prezentat ca un nou episod în care bruiajul electronic rusesc ar devia drone ucrainene cu rază lungă spre teritoriul NATO, potrivit The Guardian, citat de Antena 3. În acest context, autoritățile estoniene susțin că apariția dronelor ucrainene deasupra teritoriului lor are legătură cu activitățile de bruiaj ale Moscovei. „Estonia nu a permis ca spațiul său aerian să fie utilizat pentru atacuri împotriva Rusiei. Incidente de acest gen sunt legate de activitățile de bruiaj rusești”, a declarat ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna. Reacția Ucrainei și acuzațiile către Moscova Kievul și-a cerut scuze pentru incident și a pus responsabilitatea pe seama Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Gheorghii Tîhî, a afirmat că Ucraina a vizat „ținte legitime” din Rusia și că nu a încercat să folosească spațiul aerian baltic pentru dronele sale. „Ne cerem scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri baltici pentru astfel de incidente neintenționate. Am fost și rămânem în strânsă cooperare la nivelul instituțiilor noastre specializate (...) pentru a căuta modalități de a le preveni”, a spus Gheorghii Tîhî. Amenințări SVR și răspunsul statelor baltice Serviciul de informații externe al Rusiei (SVR) a susținut că Ucraina ar intenționa să lanseze atacuri cu drone împotriva Rusiei din spațiul aerian al Letoniei, Lituaniei și Estoniei și a amenințat aceste state cu „represalii”. Oficialii baltici au respins acuzațiile. Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a reacționat pe X, negând că Letonia ar permite utilizarea spațiului său aerian pentru astfel de atacuri. „Rusia minte în legătură cu faptul că Letonia ar permite unei terțe țări să utilizeze teritoriul și spațiul său aerian pentru a lansa atacuri împotriva Rusiei sau a oricărui alt stat”, a scris Edgars Rinkevics. În paralel, Tallinnul a transmis că este în contact constant cu Kievul și că a cerut Ucrainei „să fie mai atentă” cu rutele dronelor, în condițiile în care bruiajul rusesc ar putea schimba direcția acestora. [...]
Rusia își consolidează dependența economică de China , pe fondul izolării impuse de Occident, iar întâlnirea Putin–Xi de la Beijing readuce în prim-plan mizele energetice ale parteneriatului, inclusiv proiectul de gazoduct „Forța Siberiei 2 ”, potrivit news.ro . Președintele rus Vladimir Putin i-a spus miercuri omologului său chinez Xi Jinping că „legăturile dintre Rusia și China sunt la un nivel fără precedent” și l-a invitat să viziteze Rusia anul viitor. Cei doi lideri s-au întâlnit la Beijing pentru discuții, într-un context în care, cu doar câteva zile înainte, președintele american Donald Trump fusese primit „cu mare pompă” în capitala Chinei, conform relatării Reuters preluate de news.ro. Putin a ajuns marți în China, aterizând pe Aeroportul Internațional de la Beijing puțin după ora locală 23.15 (18.15, ora României), unde a fost întâmpinat de oficiali militari. Kremlinul a anunțat că discuțiile vizează „consolidarea” parteneriatului strategic bilateral și un schimb de opinii despre „marile probleme internaționale și regionale”. De ce contează: energia, pivotul relației Materialul indică faptul că relația este „dezechilibrată”, în condițiile în care Rusia este „puternic dependentă din punct de vedere economic de China”, descrisă drept principalul cumpărător de petrol rusesc vizat de sancțiuni. În acest cadru, energia rămâne un element central al cooperării. Unul dintre subiectele de pe agendă este gazoductul „Forța Siberiei 2”, care ar urma să lege Rusia de China prin Mongolia, dacă proiectul va fi finalizat. Moscova îl vede ca pe un debușeu pentru hidrocarburile care nu mai găsesc piață în Europa, după retragerea cumpărătorilor europeni. Context: parteneriat întărit după 2022 Legăturile dintre cei doi lideri, alimentate de 13 ani în care au condus simultan statele lor, s-au consolidat și mai mult după invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022 . Totodată, Putin vizitează Beijingul anual de la începutul războiului, pe fondul izolării Rusiei în Occident. Înaintea vizitei, cei doi au discutat duminică despre „scrisorile de felicitări” la împlinirea a 30 de ani de parteneriat strategic bilateral. Marți, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a salutat „prietenia durabilă” dintre cele două țări. [...]
