Știri
Știri din categoria Externe
Republica Moldova își fixează ieșirea juridică din CSI la 8 aprilie 2027, după expirarea termenului de 12 luni de la notificarea transmisă secretariatului organizației de la Minsk, potrivit G4Media. Mișcarea are o componentă practică deja consumată – Chișinăul spune că nu mai participă de ani buni la reuniunile politice – dar miza imediată este separarea dintre retragerea din structurile statutare și păstrarea unor acorduri economice.
Vicepremierul Mihai Popșoi a declarat, după o ședință a guvernului de la Chișinău, că autoritățile au primit confirmarea de primire a notificării, ceea ce declanșează calendarul formal al retragerii. În același timp, el a susținut că, „din punct de vedere practic”, Republica Moldova „deja nu mai” face parte din CSI, invocând neparticiparea la evenimentele politice și la alte reuniuni considerate nealiniate intereselor țării.
Deși denunță acordurile „fundamentale” ale CSI, Republica Moldova intenționează să rămână parte a mai multor acorduri economice, a precizat Popșoi, indicând drept reper „experiența Georgiei”, care ar fi procedat similar.
În paralel, Chișinăul derulează o revizuire a tratatelor încheiate în cadrul CSI. Potrivit datelor prezentate:
Pe 2 aprilie, parlamentul de la Chișinău a aprobat, în a doua lectură, denunțarea Acordului de constituire a CSI, precum și a Protocolului și Statutului organizației, ceea ce, conform informațiilor citate, marchează retragerea din organele statutare ale CSI.
Decizia a fost inițiată de Ministerul Afacerilor Externe, care a argumentat că valorile și principiile CSI nu mai sunt respectate, în special în privința integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor. Autoritățile fac trimitere la acțiunile Federației Ruse în regiune, inclusiv războiul împotriva Ucrainei și prezența militară ilegală în Transnistria.
Din perspectiva calendarului legal, data-cheie este 8 aprilie 2027, când expiră cele 12 luni de la notificare. Până atunci, procesul de „curățare” a portofoliului de acorduri – cu denunțări și evaluări în curs – rămâne principalul instrument prin care Chișinăul separă ieșirea politică din CSI de menținerea unor aranjamente economice considerate utile.
Recomandate
Republica Moldova își întărește capacitatea diplomatică printr-o restructurare a Ministerului Afacerilor Externe, care include un serviciu dedicat relației cu România și încă 35 de posturi noi , potrivit TVR Info . Măsura vine pe fondul creșterii volumului de lucru cu peste 20% în 2025 și al intensificării cooperării externe. Guvernul de la Chișinău a votat miercuri reorganizarea ministerului și crearea a două servicii noi în subordinea instituției: Serviciul relații cu România și Serviciul diplomație cibernetică , informație transmisă de tvrmoldova.md (link în sursă). De ce contează: România devine o relație gestionată „dedicat”, nu la pachet Ministrul de Externe, Mihai Popșoi , a justificat înființarea unui serviciu separat pentru România prin limitările actuale de personal: referentul de țară – „persoana-cheie” în relațiile bilaterale – acoperă în prezent 6-7 state. „În cazul României, ideal ar fi şi cu alte state cu care avem relaţii foarte strânse, este imperios necesar să avem această unitate, un serviciu dedicat relaţiilor cu România.” În argumentația sa, Popșoi a legat nevoia de resurse suplimentare de așteptările cetățenilor privind integrarea europeană, diplomația economică și consolidarea relațiilor cu diaspora. Presiune operațională: puțini consulari, volum mare de servicii Republica Moldova are 60 de angajați consulari în misiuni diplomatice, iar anul trecut aceștia au oferit peste 200.000 de servicii consulare, conform informațiilor din material. În acest context, autoritățile indică necesitatea creșterii capacității instituționale. Ce se schimbă în organigramă și când Hotărârea prevede ajustări structurale punctuale, inclusiv: crearea Serviciului relații cu România; crearea Serviciului diplomație cibernetică; reorganizarea Direcției diplomație economică, „în conformitate cu bunele practici” din ministerele de externe ale statelor membre UE; majorarea statului de personal cu 35 de unități. Noile funcții urmează să fie create treptat în următorii ani. Potrivit sursei, extinderea personalului este justificată și de extinderea numărului de tratate internaționale și de intensificarea cooperării externe. [...]
Blocarea internetului în Rusia erodează sprijinul intern pentru Kremlin , iar costul politic al măsurilor de control crește pe măsură ce afectează direct viața de zi cu zi a populației, susține opozantul Boris Nadejdin într-un interviu citat de Digi24 . Nadejdin, fost candidat la președinție, afirmă că sistemul autoritar construit de Vladimir Putin „își pierde stabilitatea” și că, odată cu această degradare, „probabilitatea de a face greșeli crește”. Declarațiile au fost făcute miercuri pentru EFE și sunt preluate de Agerpres, potrivit articolului. De ce contează: controlul digital lovește „aproape pe toată lumea” În evaluarea opozantului, cea mai gravă eroare recentă a lui Putin ar fi fost blocarea internetului, despre care spune că a dus la „cea mai mare scădere a popularității” liderului rus din ultimul deceniu. Spre deosebire de război, care ar afecta direct „1%” dintre ruși, întreruperea sau încetinirea conexiunii la internet are efecte „practic asupra tuturor”, de la angajați la studenți. Nadejdin mai susține că măsura a produs o reacție rară în politica rusă: toate grupurile parlamentare, cu excepția partidului pro-Kremlin „ Rusia Unită ”, s-ar fi pronunțat împotriva blocării internetului. În plus, potrivit lui, până și „patrioții Z” – susținători fără rezerve ai războiului – ar fi fost indignați. Semne de tensiune în aparat: represiune extinsă și arestări frecvente O altă dovadă a „degradării” sistemului, în versiunea lui Nadejdin, este extinderea represiunii către nivelul local și regional. El afirmă că represiunea „vizează acum tot mai mult primarii și figuri din guvernele regionale și ministerele federale” și susține că arestările de viceguvernatori sau primari ar avea loc zilnic. Totodată, el spune că deplasările sale în regiuni ar confirma o deteriorare a situației din țară și o scădere a încrederii în guvern. Războiul din Ucraina, sursă majoră de iritare și presiune socială Nadejdin indică drept principal motiv de nemulțumire „interminabila operațiune militară specială” din Ucraina, despre care afirmă că a depășit 1.500 de zile de lupte. El susține că „două treimi” din populație își dorește încheierea conflictului „într-un fel sau altul”, în timp ce continuarea acțiunilor militare ar fi susținută de „25%”. În acest context, el pledează pentru înghețarea ostilităților pe actuala linie a frontului și amânarea discuției privind statutul juridic al Donbasului. Ce urmează: miza alegerilor și scenariul unei tranziții pașnice Opozantul spune că speră să participe la alegerile parlamentare din septembrie, după ce comisia electorală i-a interzis să candideze împotriva lui Putin la prezidențialele din 2024, deși afirmă că strânsese semnăturile necesare și că intenția de vot în favoarea sa ajunsese la 15%. Nadejdin susține că o schimbare în Rusia ar fi posibilă și cu Putin președinte, dar adaugă că, pe un orizont de „cinci sau zece ani”, nu vede șanse ca sistemul să rămână neschimbat. În același timp, el spune că urmărește o tranziție pașnică, prin „alegeri corecte”, și respinge ideea unei prăbușiri de tip 1917 sau 1991. [...]
Administrația SUA susține că până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina , potrivit unei informări a Departamentului de Stat către Congres, relatată de Meduza . Miza, din perspectiva Washingtonului, este una de politică externă și reglementare: argumentul privind prezența combatanților cubanezi este folosit pentru a justifica și întări presiunea asupra Havanei, inclusiv în dosare sensibile precum embargoul american. Informația apare într-un document al Departamentului de Stat citat de Axios , conform căruia Cuba ar fi trimis „până la cinci mii” de luptători în Rusia pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei și ar oferi, de asemenea, „sprijin diplomatic și politic” Moscovei. Departamentul de Stat afirmă că guvernul cubanez a permis în mod conștient, a facilitat sau a „ușurat selectiv” trimiterea militarilor cubanezi în Rusia, chiar dacă, oficial, nu s-ar fi ocupat direct de acest proces. În același document, cetățenii cubanezi sunt descriși drept „unul dintre cele mai mari grupuri identificabile” de combatanți străini care sprijină operațiunile militare ale Rusiei în Ucraina. „Regimul cubanez nu a reușit să-și protejeze cetățenii de a fi folosiți ca pioni în războiul dintre Rusia și Ucraina”, a declarat un reprezentant al Departamentului de Stat, potrivit Axios. Cum a fost folosit argumentul în dosarele internaționale Axios notează că, în octombrie 2025, Departamentul de Stat a invocat prezența combatanților cubanezi în război pentru a obține sprijinul altor state împotriva unei rezoluții ONU care ar fi putut duce la ridicarea embargoului american asupra Cubei. Context: recrutarea cubanezilor și verificabilitatea cazurilor Potrivit materialului, recrutarea de către Rusia a cubanezilor pentru războiul cu Ucraina a devenit cunoscută în 2023. Ulterior, guvernul Cubei a anunțat destructurarea unei rețele de trafic de persoane și deschiderea a nouă dosare penale împotriva a 40 de acuzați implicați în recrutare. Departamentul de Stat susține însă că „sistemul judiciar netransparent al regimului face aceste afirmații neverificabile”. Presiune sporită a SUA asupra Cubei în 2026 Meduza mai relatează că, de la începutul lui 2026, Casa Albă a intensificat presiunea asupra Cubei și a introdus, „de facto”, o blocadă a livrărilor de combustibil pe mare, ceea ce ar fi dus la o criză energetică severă și pene de curent pe scară largă pe insulă. În același context, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că guvernul cubanez are „probleme mari” și că SUA ar fi pregătite pentru o „preluare prietenoasă”, iar administrația sa urmărește, între altele, îndepărtarea de la putere a președintelui cubanez Miguel Díaz-Canel . [...]
Turcia încearcă să joace rol de mediator pentru prelungirea armistițiului dintre SUA și Iran , într-un moment în care Ankara își înăsprește simultan retorica față de Israel, ceea ce complică perspectivele de detensionare regională, potrivit The Jerusalem Post . Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri, în fața parlamentarilor, că Ankara lucrează pentru extinderea armistițiului dintre Statele Unite și Iran, pentru reducerea tensiunilor și pentru continuarea discuțiilor. Erdogan a spus că Turcia rămâne „plină de speranță” în privința negocierilor, în pofida problemelor existente între părți, și a susținut că acestea ar putea fi rezolvate dacă se pune accent pe beneficiile păcii. În același discurs, liderul turc a criticat atacurile Israelului asupra Libanului, afirmând că acestea afectează șansele de pace și că „fereastra de oportunitate” creată de armistițiu trebuie valorificată. Retorica Ankarei față de Israel, în contrast cu mesajul de detensionare Publicația notează că apelul lui Erdogan pentru menținerea armistițiului vine după o declarație recentă în care a sugerat că Ankara ar putea lua în calcul o acțiune militară împotriva Israelului. La o conferință desfășurată la începutul săptămânii la Istanbul, Erdogan a acuzat Israelul de atrocități împotriva palestinienilor și a Libanului și a sugerat posibilitatea unei invazii. „Trebuie să fim puternici pentru a împiedica Israelul să facă asta Palestinei. Așa cum am intrat în Karabah, așa cum am intrat în Libia, vom face la fel și cu ei.” Mesajul diplomației turce: Israelul „caută un nou inamic” În aceeași linie, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a declarat luni că Israelul ar căuta „un nou inamic” și că, după Iran, și-ar putea îndrepta atenția către Turcia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu amplu acordat agenției de stat Anadolu, la o zi după ce Erdogan își escaladase retorica privind o posibilă acțiune militară. „După Iran, Israelul nu poate trăi fără ostilitate”, a spus Fidan. Din informațiile prezentate, Turcia încearcă să mențină deschis canalul de negociere pe axa SUA–Iran, însă mesajele dure la adresa Israelului riscă să reducă spațiul diplomatic și să alimenteze tensiunile într-o regiune deja volatilă. [...]
Cancelarul Friedrich Merz respinge reducerea zborurilor ca soluție climatică și leagă viitorul aviației de competitivitate , susținând că Germania trebuie să rămână dependentă de transportul aerian pentru a-și păstra statutul de economie orientată spre afaceri, potrivit Digi24 . Merz a declarat, miercuri, la Frankfurt, la ceremonia care a marcat 100 de ani de la înființarea Lufthansa , că „a zbura mai puțin nu este o opțiune pentru Germania ca loc pentru afaceri”. În aceeași intervenție, cancelarul a indicat direcțiile pe care le vede necesare pentru menținerea acestei dependențe: tehnologii „sustenabile, ecologice”, „costuri reduse” și „o competitivitate mai mare”. Mesajul economic: aviația, tratată ca infrastructură strategică Cancelarul a numit Lufthansa „importantă din punct de vedere strategic” și a spus că operatorul aerian „a modelat imaginea Germaniei mai mult decât orice altă companie”. În acest context, Merz i-a mulțumit explicit directorului general Carsten Spohr pentru faptul că, „pentru prima dată”, compania și-a recunoscut pe deplin rolul în timpul erei naziste. Context operațional: greve în aviație, pe fundalul ceremoniei În paralel cu evenimentul aniversar, Lufthansa și pasagerii săi se confruntă cu greve ale echipajelor de zbor. Potrivit relatării dpa, citată de Agerpres, participanții la ceremonie nu au fost, în general, afectați de protestele care aveau loc în exterior. [...]
China a transmis că va sprijini Cuba împotriva „diplomației coercitive” a SUA , într-un mesaj care menține tensiunea geopolitică în jurul insulei și consolidează linia Beijingului de contestare a presiunilor americane, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută miercuri de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , în cadrul unei conferințe de presă. El a afirmat că Beijingul „se opune ferm diplomației coercitive” și că va sprijini Cuba în „păstrarea suveranității sale naționale” și în „rezistența sa la ingerințele străine”. În relatarea citată de Agerpres, informația este atribuită agenției AFP . Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detaliile suplimentare despre contextul exact al „presiunilor și amenințărilor persistente” invocate nu sunt accesibile din textul public disponibil. [...]
