Știri
Știri din categoria Externe
Meta intră într-un proces cu miză de despăgubiri de zeci sau sute de miliarde de dolari, după ce un grup de 29 de state americane o acuză că ar fi proiectat Facebook și Instagram pentru a crea dependență în rândul copiilor, potrivit Agerpres. Compania respinge acuzațiile, într-un dosar care poate forța schimbări de funcționare pentru unele dintre cele mai folosite aplicații la nivel global.
Procesul a început marți la tribunalul federal din Oakland, California, și este descris de experți drept cel mai important test juridic de până acum privind efectele rețelelor sociale asupra tinerilor utilizatori. În acest cadru, jurații urmează să emită un aviz consultativ, însă verdictul privind răspunderea Meta va fi stabilit de judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers.
Acțiunea este susținută de un grup bipartizan de 29 de state, care solicită despăgubiri „de zeci sau chiar sute de miliarde de dolari”, precum și modificări ale modului în care Meta își desfășoară activitatea.
Patru state care conduc demersul — California, Colorado, Kentucky și New Jersey — acuză Meta că a conceput Facebook și Instagram pentru a atrage utilizatorii tineri, alimentând anxietatea, depresia și chiar sinuciderea, și că ar fi indus în eroare consumatorii în privința siguranței platformelor.
Separat, toate cele 29 de state susțin că Meta ar fi încălcat legea federală prin colectarea și utilizarea necorespunzătoare a datelor personale ale copiilor.
În fața instanței, procurorul general adjunct al Californiei, Megan O’Neill, a descris modelul de afaceri al Meta ca fiind orientat spre maximizarea timpului petrecut în aplicații și colectarea de date, cu accent pe utilizatorii minori.
„A funcționat extrem de bine în cazul copiilor”, a afirmat O’Neill, susținând că Meta „avea nevoie de copii” și, în același timp, trebuia să îi convingă pe adulți că platformele sunt sigure.
De cealaltă parte, avocatul Meta, Paul Schmidt, a spus că, deși unii utilizatori ai rețelelor sociale se confruntă cu probleme, cercetările nu ar fi arătat „nicio legătură clară” între utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți și o scădere a bunăstării. El a mai afirmat că Mark Zuckerberg, cofondator și director general, împărtășește dorința companiei de a-și îmbunătăți serviciile pentru a nu reprezenta un pericol pentru utilizatori.
Dincolo de miza reputațională, cazul are un potențial impact economic major prin nivelul despăgubirilor cerute și prin posibilitatea impunerii unor schimbări de funcționare care ar putea afecta modul în care platformele atrag și monetizează publicul tânăr.
În paralel, dosarul se înscrie într-un val mai larg de litigii: Meta și alte companii de social media — inclusiv Snap, ByteDance (TikTok) și Alphabet (YouTube) — se confruntă cu mii de procese intentate de state, municipalități, districte școlare și persoane fizice, pe tema efectelor acestor platforme asupra tinerilor utilizatori.
Recomandate
Germania pregătește încă șase luni de controale la frontieră , o decizie care prelungește o excepție de la regulile Schengen și poate menține timpi suplimentari de tranzit pentru transportatori și navetiști, potrivit G4Media . Măsura ar urma să fie extinsă până la jumătatea lunii martie 2027, după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt , a transmis Comisiei Europene o notificare oficială. Informația a fost confirmată de o purtătoare de cuvânt a ministerului, după ce ziarul Bild a publicat primul această informație, conform agenției DPA. Ce se schimbă și de ce contează pentru circulația în UE În mod normal, frontierele interne ale Uniunii Europene ar trebui să rămână deschise în baza Acordului Schengen. Totuși, Germania a introdus controale la toate frontierele sale în septembrie 2024, iar de atunci le-a prelungit de trei ori, cel mai recent până la jumătatea lunii septembrie 2026. Dacă Bruxelles-ul nu ridică obiecții, noua prelungire ar menține controalele încă șase luni, până la jumătatea lunii martie 2027. Motivația invocată: migrația ilegală și „evenimentele” de la frontierele externe Dobrindt a justificat necesitatea continuării controalelor prin presiunea migrației ilegale, invocând „evenimentele de la frontierele externe ale Europei”. Potrivit DPA, el anunțase deja intenția la finalul lunii iulie, în contextul în care zeci de mii de migranți au trecut temporar granița din Maroc în exclava spaniolă Ceuta. Ce urmează Următorul pas este evaluarea la nivelul Comisiei Europene. Sursa nu precizează un calendar al deciziei, ci doar că prelungirea depinde de lipsa unor obiecții din partea Comisiei. [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de Londra după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a spus că Moscova ar putea considera implicarea britanică în lovituri ucrainene pe teritoriul Rusiei drept „participare directă la război”, „cu toate consecințele care decurg”, potrivit Kyiv Post . Lavrov a făcut declarațiile la televiziunea de stat rusă, citat de agenția TASS, susținând că Rusia „are dreptul” să trateze o eventuală implicare a forțelor britanice în atacuri asupra teritoriului rus ca pe o escaladare care schimbă natura conflictului. El a adăugat că „îi pare rău pentru Marea Britanie dacă rămâne cu Ucraina până la capăt”. În același context, Lavrov a invocat o avertizare anterioară a președintelui Vladimir Putin, potrivit căreia Moscova își rezervă dreptul de a răspunde oriunde consideră că interesele sau proprietatea Rusiei sunt amenințate. De la acuzații privind drone britanice la amenințări cu „consecințe” Declarațiile vin după ce Ambasada Rusiei la Londra a acuzat Marea Britanie că escaladează conflictul, pe fondul unor relatări că drone fabricate în Marea Britanie ar fi fost folosite în lovituri ucrainene „în adâncime” împotriva unor ținte din interiorul Rusiei. Avertismentul ambasadei a urmat unui articol din The Sunday Times, care a relatat că forțele ucrainene ar fi utilizat, în ultimele șase luni, drone produse de două companii britanice în operațiuni de lovire la distanță, inclusiv asupra rafinăriilor de petrol și a altor infrastructuri. Unul dintre sistemele menționate este drona cu propulsie cu reacție „Nyan”, produsă de Callen-Lenz, o subsidiară a BAE Systems . Reacția Londrei: sprijinul pentru Ucraina rămâne neschimbat Marea Britanie a respins amenințările Moscovei. Publicația amintește că un purtător de cuvânt al Ministerului britanic al Apărării a transmis că „Marea Britanie este umăr la umăr cu Ucraina” și rămâne angajată să ofere echipamentele de care Kievul are nevoie pentru a se apăra în fața invaziei ruse. Premierul britanic Andy Burnham a întărit marți această poziție, afirmând că Regatul Unit va continua să sprijine Ucraina „100%” și nu se va lăsa intimidat de avertismentele Moscovei. „Nu suntem prieteni de conjunctură”, a spus Burnham, adăugând că Marea Britanie va rămâne alături de Ucraina „în ceasul ei de nevoie”. [...]
Rusia a lovit regiunea Zaporijjea de 1.019 ori în 24 de ore, iar amploarea atacurilor cu drone și artilerie ridică presiunea asupra infrastructurii și locuirii civile , potrivit Kyiv Post , care citează autoritățile regionale ucrainene. Bilanțul raportat: doi morți și 10 răniți. Atacurile au vizat 52 de localități din regiune, iar victimele au fost înregistrate în orașul Zaporijjea și în districtul din jur, conform guvernatorului regional Ivan Fedorov . Publicația notează că informațiile au fost actualizate dimineața (ora Kievului), după ce o raportare inițială a autorităților locale indica un mort și șase răniți într-un atac asupra orașului. Ce arată cifrele despre intensitatea loviturilor În intervalul de 24 de ore menționat, autoritățile regionale au raportat: 717 lovituri cu drone de diverse tipuri, predominant drone FPV (first-person-view, operate cu imagine în timp real); 19 lovituri aeriene asupra a 13 localități; 276 atacuri de artilerie asupra a peste 20 de localități; 7 atacuri cu sisteme de lansare multiplă a rachetelor. Printre localitățile menționate ca ținte ale loviturilor aeriene se numără Komyshuvakha, Novomykolaivka, Tavriiske, Yuliivka și Orikhiv, alături de comunități mai apropiate de linia frontului. Impact operațional: pagube raportate la locuințe și infrastructură Autoritățile au primit 192 de sesizări privind pagube la locuințe, vehicule și infrastructură, după atacuri. În orașul Zaporijjea, loviturile au avariat clădiri rezidențiale și au declanșat un incendiu. Kyiv Post amintește că regiunea rămâne una dintre cele mai lovite zone ale Ucrainei, Rusia folosind o combinație de drone, bombe aeriene ghidate, artilerie și sisteme de rachete împotriva comunităților aflate atât aproape de front, cât și în spatele acestuia. [...]
Rusia pregătește reconstrucția depozitelor comerciale lovite de dronele ucrainene , după ce atacurile din ultima lună au afectat masiv capacitatea de stocare a Wildberries , cel mai mare retailer online din țară, potrivit HotNews . Președintele Vladimir Putin a cerut guvernului, miercuri, să lanseze un program de reconstrucție, cu implicarea statului, pentru centrele logistice avariate sau distruse. Atacurile ucrainene au început pe 18 iulie și au vizat, conform informațiilor citate de Reuters, cel puțin 24 de depozite ale Wildberries, provocând explozii și incendii care au distrus o parte importantă din capacitatea companiei de stocare. Putin nu a numit explicit Wildberries, dar a spus că o serie de centre logistice trebuie reconstruite și a cerut ca refacerea să se facă „la un nivel tehnologic calitativ nou”. „Este esențial să ne asigurăm că refacerea facilităților avariate se realizează la un nivel tehnologic calitativ nou.” Impact operațional: rețeaua logistică, sub presiune Ucraina a susținut duminică faptul că loviturile sale au scos din funcțiune șapte dintre cele mai mari zece centre logistice ale Wildberries . Ministerul Apărării de la Kiev a afirmat pe Facebook că cel mai recent atac a avut loc sâmbătă seară, când au fost lansate mai multe drone asupra regiunii Moscova. Pe lângă depozitul din Domodedovo, Kievul a indicat și oprirea activității centrului logistic din parcul industrial Koledino, informație preluată prin citări ale agențiilor EFE și Agerpres. Conform aceleiași versiuni, depozitul Koledino ar fi avut o suprafață de 250.000 de metri pătrați. Costuri și finanțare: estimări ucrainene de ordinul miliardelor Serviciul Ucrainean de Informații Externe a estimat pagubele economice pentru Wildberries la peste 100 de miliarde de ruble (1,051 miliarde de euro, aprox. 5,25 miliarde lei). Într-un scenariu pesimist, pierderile ar putea ajunge la 200 de miliarde de ruble (2,101 miliarde de euro, aprox. 10,5 miliarde lei), potrivit aceleiași surse. Kievul mai susține că nevoile totale de finanțare ale Wildberries sunt deja estimate la 1,3 trilioane de ruble (13,66 miliarde de euro, aprox. 68,3 miliarde lei). Context: atacuri asupra infrastructurii și presiune suplimentară prin sancțiuni Putin a afirmat că economia Rusiei are o creștere modestă în pofida sancțiunilor occidentale și a atacurilor ucrainene asupra infrastructurii și industriei, susținând că acestea nu au produs „consecințe critice”, deși „provoacă daune”. În paralel, Reuters notează că benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil, pe fondul unei crize de aprovizionare legate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești (context detaliat de HotNews într-un material separat). La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană ar urma să impună în lunile următoare „cele mai ample sancțiuni de până acum” împotriva Rusiei. Ucraina spune că strategia sa urmărește creșterea costurilor pentru Rusia în continuarea războiului început în februarie 2022, iar președintele Volodimir Zelenski a justificat atacurile asupra Wildberries prin acuzația că firma ar depozita provizii militare și componente de drone. [...]
NATO transmite că postura sa de descurajare și apărare rămâne „puternică și eficientă” , după informațiile potrivit cărora Iranul ar fi analizat scenarii de atac asupra unor ținte militare din Europa, relatează Mediafax . Mesajul Alianței are o miză operațională directă: semnalează că sistemele de apărare și mecanismele de răspuns sunt deja testate în regiune și pot fi activate rapid în cazul unei escaladări. Un oficial NATO a declarat că Alianța „este pregătită să răspundă oricărei amenințări” și „va face întotdeauna tot ceea ce este necesar” pentru apărarea tuturor aliaților, într-o reacție la informațiile publicate de Financial Times, preluate de Reuters . „Așa cum s-a demonstrat la începutul acestui an, când sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat cu succes, în patru ocazii separate, rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia, postura noastră de descurajare și apărare este puternică și eficientă.” Ce spun informațiile invocate despre posibile ținte în Europa Potrivit Financial Times, două surse din interiorul regimului de la Teheran au afirmat că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din țări din sud-estul Europei, inclusiv Bulgaria. Contextul menționat este aprobarea, luna trecută, a folosirii bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer. Una dintre surse a adăugat că și Cipru ar fi între posibilele ținte de represalii, în cazul unei noi ofensive americane. În același set de scenarii, Teheranul ar fi analizat și posibilitatea unor atacuri asupra cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz . De ce contează reacția NATO, dincolo de declarații Din perspectiva funcționării Alianței, reacția pune accent pe capacitatea de apărare aeriană și pe precedentul interceptărilor de la începutul anului, când rachete balistice lansate din Iran și îndreptate spre Turcia au fost oprite de sistemele NATO. Mesajul urmărește să descurajeze extinderea conflictului spre Europa și să indice că infrastructura de apărare este deja operațională pentru astfel de riscuri. Informațiile despre intențiile Iranului rămân, însă, la nivel de evaluări și scenarii relatate pe surse, condiționate de o posibilă escaladare a războiului de către președintele american Donald Trump. [...]
Demitererea economistului-șef al VEB arată că Moscova își „disciplinează” mesajul economic în plin război, pe fondul semnelor de deteriorare a economiei și al presiunii de a susține obiectivele militare maximale, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . În sinteza ISW din 18 august 2026, banca de stat rusă Vnesheconombank (VEB) l-a concediat pe economistul-șef Andrey Klepach după relatări de presă despre o evaluare economică negativă, considerată în contradicție cu „teoria victoriei” a președintelui Vladimir Putin în Ucraina. ISW apreciază că există „dovezi considerabile” că evaluarea lui Klepach privind problemele economice ale Rusiei „se aliniază cu realitatea”, ceea ce ar submina narațiunea Kremlinului. De ce contează: controlul narațiunii economice devine instrument de război Evaluarea notează că populația Rusiei reacționează la percepția declinului economic în moduri care ar putea afecta suplimentar politica economică și fiscală. În acest context, Kremlinul ar continua să insiste că realitățile economice în deteriorare nu trebuie să reducă obiectivele sale de război, inclusiv prin refuzul de a se angaja în negocieri „semnificative” pentru încheierea conflictului. Mesajul implicit al episodului VEB, în lectura ISW, este că spațiul pentru analize economice care contrazic linia oficială se îngustează, iar instituțiile de stat sunt aliniate mai strict la obiectivele politice și militare. Context operațional: drone, lovituri la distanță și evoluții pe front Pe plan militar, ISW consemnează mai multe evoluții, inclusiv: Rusia a lansat 147 de drone asupra Ucrainei peste noapte (17 spre 18 august). Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță lungă împotriva Rusiei în aceeași noapte. Forțele ruse au avansat recent în zona tactică Kostyantynivka–Druzhkivka, iar forțele ucrainene au avansat în direcția Slovyansk. Separat, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pe 18 august că Rusia lansează deliberat unele drone în spațiul aerian al Republicii Moldova și al NATO. Schimbare la vârful apărării în Ucraina Tot pe 18 august, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a înaintat parlamentului (Rada Supremă) candidatura ministrului interimar al apărării, Yevheniy Khmara, pentru funcția de ministru al apărării, potrivit aceleiași evaluări. În ansamblu, evaluarea ISW sugerează că, pe măsură ce costurile economice devin mai vizibile, Kremlinul încearcă să limiteze semnalele publice care ar putea eroda sprijinul intern sau ar putea contrazice strategia oficială de continuare a războiului. [...]
