Știri
Știri din categoria Externe
183 de români sunt repatriați astăzi din Dubai cu o cursă charter spre București, potrivit Biziday, care citează un anunț al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Zborul urmează să aterizeze în Capitală, în contextul măsurilor de sprijin pentru cetățenii români afectați de criza din regiune.
Deși îmbarcarea are loc din Dubai, MAE precizează că persoanele vizate „se aflau în Qatar de la începutul crizei din regiune” și au fost transferate pe cale rutieră pe ruta Doha-Riad, cu patru autocare, însoțite de o echipă consulară a Ambasadei României la Doha.
„Cetățenii români se aflau în Qatar de la începutul crizei din regiune. Cu sprijinul Celulei de criză MAE şi al Ambasadei României la Doha, au fost transferați pe cale rutieră pe ruta Doha-Riad, cu 4 autocare însoțite de o echipă consulară din cadrul misiunii diplomatice de la Doha”, transmite MAE.
Instituția mai arată că, la granița cu Arabia Saudită, convoiul a fost preluat de o echipă a Ambasadei României la Riad, care a sprijinit procedurile de trecere a frontierei și obținerea accelerată a vizei acolo unde a fost necesar. Aceeași echipă a acordat asistență pe aeroport și a facilitat îmbarcarea în aeronavă.
MAE mai spune că transferul terestru a fost asigurat gratuit pentru cetățeni, iar zborul charter a fost organizat de Celula de criză a ministerului împreună cu operatori privați, pentru a menține prețuri care să permită accesul unui număr cât mai mare de turiști români la bilete. Totodată, ministerul estimează că aproximativ 1.500 de români au părăsit până acum Orientul Mijlociu prin zboruri de repatriere asistată, evacuări prin Mecanismul european de protecție civilă sau zboruri facilitate de MAE, iar pentru perioada următoare anunță un număr mai mare de zboruri comerciale pe culoare dedicate României și zboruri de evacuare pentru cazurile vulnerabile.
Recomandate
Ucraina își extinde loviturile în adâncime asupra infrastructurii rusești de combustibil și chimie , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat o serie de atacuri cu drone în noaptea de 13 spre 14 iunie, vizând inclusiv depozitul de combustibil „Temp” și uzina chimică „Azot”, potrivit Kyiv Post . Miza operațional-economică este degradarea lanțurilor logistice și industriale care alimentează efortul de război al Rusiei, la sute de kilometri de linia frontului. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că au existat „rezultate bune” din aplicarea unor „sancțiuni pe distanță lungă” asupra unor ținte importante „la mai mult de 700 de kilometri” de granița Ucrainei. Atacurile ar fi fost executate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), conform relatării. Ținte: depozit strategic de combustibil și o uzină-cheie pentru explozibili Publicația notează că loviturile au vizat două obiective considerate esențiale pentru „mașinăria de război” a Rusiei: Depozitul de petrol Rosrezerv „Temp” din Rîbinsk (regiunea Iaroslavl), integrat în sistemul de rezerve materiale al statului rus. Ar fi un activ strategic folosit pentru stocuri mari de benzină, motorină și lubrifianți și pentru alimentarea unor regiuni din nord-est, dar și ca punct de sprijin pentru aprovizionarea armatei de ocupație. Uzina chimică „Azot” din Novomoskovsk (regiunea Tula), descrisă ca una dintre cele mai mari întreprinderi chimice din Rusia, importantă pentru producția de muniție de artilerie prin fabricarea unor precursori (amoniac, acid azotic, metanol) necesari obținerii explozibililor utilizați în muniție. În cazul depozitului „Temp”, Kyiv Post scrie că operatori ai centrului de operațiuni speciale „Alpha” din cadrul SBU ar fi ghidat muniții rătăcitoare (drone care pot „pluti” până identifică ținta) către obiectiv. Potrivit unor oficiali SBU citați, impacturile ar fi declanșat un incendiu industrial major, iar evaluările inițiale ar fi identificat cel puțin trei focare mari în zona principală de rezervoare, care ar include peste 60 de tancuri de stocare. Efecte imediate: alerte aeriene și restricții de trafic pe aeroporturi Valul de drone ar fi produs perturbări pe scară largă în Rusia, cu alerte aeriene în 28 de regiuni și restricții temporare de trafic aerian la șase aeroporturi, conform aceleiași relatări. SBU a justificat țintirea infrastructurii petroliere și logistice, afirmând că astfel de obiective „rămân ținte legitime”, deoarece furnizează resurse armatei ruse și permit Kremlinului să continue războiul. Context: presiune pe logistica și industria din spatele frontului Kyiv Post plasează atacurile în cadrul unei strategii mai largi a Ucrainei de a reduce capacitățile industriale și logistice ale Rusiei înainte ca întăriri și aprovizionare să ajungă pe front. În același context, este menționată și o evaluare a pagubelor pentru o operațiune anterioară (13 iunie) asupra terminalului maritim „Tamanneftegas” din regiunea Krasnodar, unde ar fi fost avariate sau distruse trei rezervoare mari și ar fi fost afectate conducte și brațe de încărcare. Informațiile privind amploarea pagubelor și efectele pe termen mediu asupra livrărilor de combustibil sau a producției chimice nu sunt detaliate în material, iar evaluările complete ale daunelor rămân, deocamdată, neprecizate. [...]
Lovitura rusă asupra Dnipro a avariat o întreprindere industrială ușoară și a rănit șapte civili , într-un nou episod care pune presiune pe capacitatea de producție și pe infrastructura logistică a Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc duminică dimineață, 14 iunie, și a vizat direct o facilitate de industrie ușoară din oraș, a transmis pe Telegram Oleksandr Hanzha, șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk. Conform acestuia, impactul a provocat degradări structurale importante: tavanul unuia dintre atelierele principale s-a prăbușit, iar echipamentele de producție specializate au fost grav avariate. În urma bombardamentului, șapte civili au fost răniți. Trei bărbați au fost internați în spital, iar medicii le evaluează starea ca fiind moderată. Context: atacuri succesive asupra zonelor urbane și infrastructurii Materialul plasează lovitura asupra Dnipro într-o serie mai largă de atacuri din weekend. Cu o zi înainte, sâmbătă, 13 iunie, în jurul orei 10:45 (ora locală), Sloviansk a fost lovit în zona centrală, dens populată, de trei bombe aeriene ghidate (KAB), lansate de aviația tactică rusă. Potrivit relatării, unda de șoc și fragmentele au afectat fațade și structuri pe o rază de mai multe blocuri, iar 23 de clădiri rezidențiale înalte au suferit avarii. O instituție de învățământ a fost lovită, iar mai multe vehicule civile parcate au fost distruse. Trei femei au fost rănite și primesc îngrijiri medicale. Șeful Administrației Militare a orașului Sloviansk, Vadym Lyakh, a spus că echipele de intervenție, utilitățile și serviciile municipale au fost mobilizate pentru degajarea dărâmăturilor, securizarea liniilor de gaz și electricitate avariate și sprijinirea locuitorilor. Ținte economice: energie, transport feroviar și logistică Kyiv Post notează că atacurile recente indică o campanie aeriană coordonată, orientată spre infrastructura civilă și logistică. În 12 iunie, o lovitură a vizat o centrală termoelectrică operată de DTEK , provocând avarii la sistemele de producție și transport al energiei; un angajat a murit, iar un al doilea a fost grav rănit. Publicația mai menționează că, mai devreme în aceeași săptămână, alte patru facilități DTEK din regiunea Dnipropetrovsk au fost afectate de atacuri cu drone și artilerie. Separat, un atac nocturn asupra unui depou feroviar operat de Ukrzaliznytsia în Sumî a ucis o angajată și a rănit o altă persoană, care a ajuns la spital cu hemoragie internă și fractură de pelvis. Totodată, o muniție rătăcitoare a lovit un terminal logistic comercial în Zaporijjea, declanșând un incendiu industrial de amploare care a compromis sever facilitatea. [...]
Președintele Israelului încearcă să reducă tensiunile cu Trump printr-un mesaj public de susținere pe Iran și Gaza , într-un moment în care relația dintre cei doi a fost recent afectată de disputa privind procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Isaac Herzog i-a transmis duminică președintelui SUA, Donald Trump, urări de „la mulți ani” la împlinirea a 80 de ani, lăudând sprijinul acestuia pentru Israel, poziția față de Iran și implicarea în eforturile de eliberare a ostaticilor din Gaza. Trump s-a născut pe 14 iunie 1946. Mesajul, publicat pe X (fostul Twitter), a inclus mulțumiri pentru ceea ce Herzog a numit leadershipul lui Trump în confruntarea cu „imperiul răului” reprezentat de Iran, precum și pentru angajamentul față de securitatea Israelului. În același mesaj, Herzog a spus că Israelul își va aminti rolul lui Trump în demersurile legate de ostaticii ținuți în Gaza. Context: tensiuni recente pe tema lui Netanyahu Salutul public vine după episoade de tensiune între cei doi lideri, legate de procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu. Publicația notează că Trump i-a cerut în repetate rânduri lui Herzog să îl grațieze pe Netanyahu, iar la un moment dat l-a numit pe președintele israelian „o rușine” și a afirmat că nu se va întâlni cu el până nu acționează. Biroul lui Herzog a răspuns atunci că Israelul este un stat suveran guvernat de statul de drept și că orice decizie privind o grațiere ar fi luată conform legii și fără presiuni externe. Mesaje paralele din partea ambasadorului SUA în Israel În aceeași zi, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, i-a transmis și el lui Trump un mesaj de „HAPPY BIRTHDAY” pe X, urându-i sănătate și „leadership puternic” în continuare, potrivit relatării. [...]
Marea Britanie a reținut pentru prima dată un petrolier din „flota umbrelă” rusă , într-o operațiune care semnalează o înăsprire a aplicării sancțiunilor asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, potrivit Meduza . Forțele armate britanice au interceptat petrolierul în timp ce încerca să tranziteze Canalul Mânecii. Operațiunea, la care au participat și forțe ale aviației, a durat șase ore, iar în dimineața de 14 iunie militari britanici, inclusiv comando ai pușcașilor marini regali, au urcat la bordul navei „Smirtoș” (Smyrtos), sub pavilionul Camerunului. Nava a fost mutată într-o zonă de ancoraj din Canalul Mânecii, în largul coastei sudice a Angliei. Ministerul britanic al Apărării a precizat că petrolierul va fi monitorizat pentru eventuale probleme de mediu sau riscuri de securitate. Premierul Keir Starmer a prezentat acțiunea drept un semnal către cei care susțin financiar războiul Rusiei în Ucraina: „Această operațiune reușită dă o nouă lovitură Rusiei și le amintește celor care alimentează războiul lui Putin în Ucraina că nu le vom permite să se ascundă.” Context: ce este „flota umbrelă” și de ce contează reținerea „Flota umbrelă” este folosită pentru transportul petrolului rusesc ocolind sancțiunile occidentale. Meduza notează că state europene au mai reținut astfel de nave, însă în cele mai multe cazuri le-au eliberat după verificări, ceea ce face notabil faptul că Marea Britanie anunță acum prima interceptare de acest tip. Separat, la începutul lunii iunie, marina franceză a reținut în Oceanul Atlantic petrolierul „Tagor”, asociat cu „flota umbrelă” rusă; nava se află sub sancțiuni internaționale, potrivit aceleiași surse. [...]
SUA condiționează orice relaxare financiară pentru Iran de dezmembrarea verificată a programului nuclear , potrivit declarațiilor secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , citate de The Jerusalem Post . Hegseth a spus la CBS News că „Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară – niciodată, punct”, insistând că viitorul aranjament este „bazat pe performanță”. În această logică, „nu vor fi eliberați bani către Iran până când nu își îndeplinește obligațiile”, a afirmat oficialul american, adăugând că „nu există încredere” și că partea americană va „verifica totul”. În același context, Hegseth a susținut că materialul nuclear „va fi distrus și îndepărtat”, iar programul nuclear „va fi dezmembrat”. El a mai spus că unele detalii apărute public despre acord ar fi „complet greșite”, fără a preciza care sunt acestea. Ce se știe despre proiectul de acord și ce rămâne în discuție Publicația notează că, anterior, un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că, într-un proiect final de memorandum de înțelegere cu Statele Unite, Teheranul ar accepta să nu producă sau să dobândească arme nucleare. Până la încheierea unui acord final, Iranul ar fi acceptat să nu mențină „status quo-ul” nuclear actual, inclusiv să se abțină de la îmbogățirea uraniului și de la extinderea facilităților nucleare, potrivit articolului. Context regional: cine ar fi „aprobat” acordul, potrivit lui Trump În anunțul inițial despre acord, postat pe Truth Social, președintele SUA, Donald Trump, a enumerat mai multe țări din regiune care ar fi aprobat înțelegerea, inclusiv Israel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Pakistan și Qatar, implicate în medierea negocierilor dintre SUA și Iran, au fost de asemenea menționate. Miza imediată a formulei „performanță înainte de bani” este că orice beneficiu economic pentru Iran ar depinde de pași concreți și verificabili privind programul nuclear, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, mecanismele de verificare sau forma exactă a eventualelor fonduri care ar urma să fie „eliberate”. [...]
Convorbirea Zelenski–Trump mută din nou discuția despre pace în zona G7 , după ce negocierile sub egida SUA nu au produs un acord între Kiev și Moscova în ultimele luni, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit telefonic cu președintele american Donald Trump, pe care l-a felicitat cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Într-un mesaj publicat pe X, Zelenski a spus că discuția despre pace a fost „destul de detaliată” și că i-a urat lui Trump „mult succes”, în special „în eforturile sale de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei”. Zelenski a precizat că i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat de SUA Ucrainei și a menționat explicit etape ale acestui ajutor, „de la rachetele Javelin la sistemele Patriot ”. Ce urmează: discuții aprofundate la summitul G7 Liderul ucrainean a mai spus că cei doi au discutat despre „măsurile care ar putea contribui la instaurarea păcii” și că l-a informat pe președintele american despre „ultimele evoluții pe câmpul de luptă” și despre „consolidarea pozițiilor” Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, cei doi au convenit să continue discuțiile în cadrul unei întâlniri la summitul G7. Context: negocieri blocate și atenția Washingtonului spre Iran În același timp, materialul notează că mai multe cicluri de negocieri pentru găsirea unei soluții la războiul din Ucraina, desfășurate sub egida SUA, nu au reușit să apropie Kievul și Moscova de un acord, pe fondul mutării atenției Washingtonului spre Iran. Anterior, consilierul președinției ucrainene Dmitro Litvin a descris convorbirea drept „fructuoasă” și a spus că a durat între 30 și 35 de minute. Digi24 mai arată că Zelenski urmează să participe marți la o reuniune de lucru cu liderii G7, la Evian, în Franța, în prezența președintelui american. [...]
