Știri
Știri din categoria Externe

183 de români sunt repatriați astăzi din Dubai cu o cursă charter spre București, potrivit Biziday, care citează un anunț al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Zborul urmează să aterizeze în Capitală, în contextul măsurilor de sprijin pentru cetățenii români afectați de criza din regiune.
Deși îmbarcarea are loc din Dubai, MAE precizează că persoanele vizate „se aflau în Qatar de la începutul crizei din regiune” și au fost transferate pe cale rutieră pe ruta Doha-Riad, cu patru autocare, însoțite de o echipă consulară a Ambasadei României la Doha.
„Cetățenii români se aflau în Qatar de la începutul crizei din regiune. Cu sprijinul Celulei de criză MAE şi al Ambasadei României la Doha, au fost transferați pe cale rutieră pe ruta Doha-Riad, cu 4 autocare însoțite de o echipă consulară din cadrul misiunii diplomatice de la Doha”, transmite MAE.
Instituția mai arată că, la granița cu Arabia Saudită, convoiul a fost preluat de o echipă a Ambasadei României la Riad, care a sprijinit procedurile de trecere a frontierei și obținerea accelerată a vizei acolo unde a fost necesar. Aceeași echipă a acordat asistență pe aeroport și a facilitat îmbarcarea în aeronavă.
MAE mai spune că transferul terestru a fost asigurat gratuit pentru cetățeni, iar zborul charter a fost organizat de Celula de criză a ministerului împreună cu operatori privați, pentru a menține prețuri care să permită accesul unui număr cât mai mare de turiști români la bilete. Totodată, ministerul estimează că aproximativ 1.500 de români au părăsit până acum Orientul Mijlociu prin zboruri de repatriere asistată, evacuări prin Mecanismul european de protecție civilă sau zboruri facilitate de MAE, iar pentru perioada următoare anunță un număr mai mare de zboruri comerciale pe culoare dedicate României și zboruri de evacuare pentru cazurile vulnerabile.
Recomandate

Ministrul ucrainean de Externe cere Ungariei să returneze banii și metalele prețioase ale Oschadbank , potrivit Ukrinform , după ce autoritățile ungare au reținut la Budapesta șapte angajați ai băncii de stat ucrainene și au confiscat numerarul transportat în tranzit din Austria spre Ucraina. Într-o postare pe X , Andrii Sybiha a susținut că incidentul durează de trei zile și a cerut o reacție publică din partea partenerilor europeni ai Kievului. El a argumentat că fondurile nu aparțin Ungariei, ci Oschadbank și, implicit, contribuabililor ucraineni. „Astăzi este a treia zi de când autoritățile ungare au jefuit două vehicule bancare blindate ucrainene, care tranzitau din Austria, și au furat bani și metale prețioase în plină zi”, a scris Sybiha. Consemnează aceeași sursă că autoritatea fiscală din Ungaria a confirmat reținerea celor șapte colectori și a două vehicule care transportau numerar, precizând că a fost deschisă o anchetă penală sub suspiciunea de spălare de bani. Ulterior, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs , a anunțat că cei șapte cetățeni ucraineni vor fi expulzați. Sybiha a afirmat că Ungaria nu ar fi avut temei legal pentru reținerea angajaților Oschadbank și a convoiului și că acțiunile ar încălca dreptul internațional. În aceeași zi, ministrul a mai spus că Ucraina a obținut eliberarea celor șapte persoane reținute la Budapesta, care au trecut deja frontiera în Ucraina, însă disputa privind bunurile confiscate rămâne deschisă. [...]

Donald Trump afirmă că viitorul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult timp” fără aprobarea sa , declarație făcută în contextul în care Teheranul urmează să anunțe succesorul ayatollahului Ali Khamenei , ucis într-un atac aerian la începutul conflictului. Președintele american a făcut aceste afirmații într-un interviu acordat postului ABC . Trump a declarat că noul lider iranian ar trebui să obțină acceptul Washingtonului pentru a putea rămâne la putere. „Dacă nu va obține aprobarea noastră, nu va rezista mult timp”, a spus acesta. Contextul schimbării de lider la Teheran Declarațiile vin după ce liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost ucis pe 28 februarie , în bombardamentele care au declanșat conflictul actual din Orientul Mijlociu. Succesorul său ar fi fost deja ales de Adunarea Experților , organismul clerical responsabil de desemnarea liderului suprem, însă numele nu a fost încă făcut public. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a respins afirmațiile lui Trump și a insistat că alegerea noului lider este o chestiune exclusiv internă. „Este la latitudinea poporului iranian să-și aleagă noul lider. Este doar treaba poporului iranian și a nimănui altcuiva”, a declarat acesta într-un interviu pentru NBC. Oficialul iranian a subliniat că instituțiile statului continuă să funcționeze normal și că un nou lider suprem va fi anunțat în curând. Strategia Washingtonului În ultimele zile, Trump a sugerat că Statele Unite ar trebui să influențeze direct procesul de schimbare a puterii la Teheran, comparând situația cu cazul Venezuelei, unde liderul Nicolas Maduro a fost capturat la începutul anului de un comando american. În pofida bombardamentelor și a morții lui Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire. Analiștii apreciază că atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru o schimbare de regim , în lipsa unei intervenții terestre. Trump a sugerat că o ofensivă împotriva Iranului ar putea fi lansată de grupări kurde din Irak , pentru a evita implicarea directă a trupelor americane, însă nu a exclus complet nici această posibilitate. Declarațiile liderului de la Casa Albă amplifică tensiunile într-un conflict care riscă să destabilizeze și mai mult regiunea, în timp ce Teheranul insistă că nu va accepta niciun fel de interferență externă în procesul de alegere a noului lider suprem. [...]

Kremlinul a publicat accidental un videoclip needitat cu Vladimir Putin , în care liderul rus tușește și cere reluarea mesajului adresat femeilor de 8 martie, înainte ca înregistrarea să fie rapid ștearsă. Potrivit The Moscow Times , clipul a fost postat pe canalul Telegram al serviciului de presă al Kremlinului, dar a rămas online doar câteva minute. Videoclipul avea 6 minute și 19 secunde și prezenta o versiune brută a mesajului video transmis de președintele rus pentru a felicita femeile din Rusia cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. În imagini, Vladimir Putin rostește de două ori discursul, însă prima înregistrare este întreruptă de un moment neașteptat. Momentul surprins în clipul needitat Spre finalul primei încercări de a rosti mesajul, liderul rus începe să tușească și spune că are o iritație în gât, cerând reluarea filmării. „Știți, hai să mai spun o dată, pentru că… m-a zgâriat în gât. Da, m-a zgâriat. Aproape că m-a apucat tusea”, spune Putin în înregistrare. În următoarele aproximativ 30 de secunde , acesta își drege vocea și tușește, gesticulând spre gât, după care începe din nou să citească mesajul pregătit. Clipul a fost șters rapid Potrivit platformei de analiză Telegram TGStat , videoclipul a rămas public pe canalul oficial al Kremlinului aproximativ patru minute , după care a fost șters. La scurt timp, autoritățile ruse au publicat o versiune editată a discursului, mult mai scurtă, cu o durată de 2 minute și 52 de secunde , din care au fost eliminate momentele neprevăzute. Clipul needitat a fost postat temporar și pe canalul Telegram al Ministerului rus al Apărării , iar ulterior distribuit de publicația pro-Kremlin Readovka , unde a fost de asemenea șters rapid. Înregistrarea a ajuns pe rețelele sociale Deși autoritățile au încercat să elimine videoclipul, acesta fusese deja salvat de utilizatori și a început să circule pe platformele de socializare, unde a fost redistribuit de numeroase conturi. Incidentul a atras atenția deoarece astfel de materiale brute apar foarte rar pe canalele oficiale ale Kremlinului, unde comunicarea publică este în mod normal strict controlată și editată înainte de publicare. [...]

Beijingul sugerează perspective pozitive pentru un summit Trump–Xi planificat la finalul lunii martie , într-un moment în care relațiile dintre China și Statele Unite rămân marcate de tensiuni comerciale și geopolitice. Potrivit Politico , ministrul chinez de externe Wang Yi a transmis că Beijingul dorește ca întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping să contribuie la stabilizarea relațiilor bilaterale. Declarațiile au fost făcute duminică, în cadrul unei conferințe de presă organizate pe marginea sesiunii anuale a parlamentului chinez. Wang Yi a lăudat „interacțiunile bune” dintre cei doi lideri și a afirmat că acestea au creat „o garanție strategică importantă” pentru relațiile dintre cele două puteri. Summit planificat la sfârșitul lunii martie Întâlnirea dintre președintele american și liderul chinez este programată între 31 martie și 2 aprilie 2026 , iar Beijingul pare să o considere esențială pentru menținerea unei perioade de detensionare economică. Ministrul chinez a declarat că 2026 ar putea deveni „un an important” pentru relațiile chino-americane , dacă cele două părți reușesc să consolideze cooperarea și să gestioneze diferențele existente. Contextul summitului este legat de evoluțiile din 2025, când Washingtonul și Beijingul au ajuns la un armistițiu comercial după luni de tensiuni. Atunci: SUA au redus o parte din tarifele aplicate importurilor din China ; Beijingul a reluat achizițiile de produse agricole americane , inclusiv soia; China a eliminat restricțiile privind exportul unor minerale critice . China evită o confruntare directă pe tema Iranului Declarațiile lui Wang Yi vin într-un context geopolitic complicat, marcat de operațiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului , unul dintre partenerii strategici ai Chinei. Deși Beijingul a criticat formal conflictul, reacția sa a rămas moderată. China a condamnat războiul în termeni generali, dar nu a oferit sprijin concret Iranului sau Venezuelei, un alt aliat afectat recent de acțiuni americane. „Este un război care nu ar fi trebuit să aibă loc și nu aduce beneficii nimănui”, a declarat Wang Yi, evitând însă să adreseze critici directe Washingtonului. Prioritatea Beijingului: stabilitatea relațiilor cu SUA Tonul conciliant al diplomației chineze sugerează că Beijingul încearcă să creeze un climat favorabil pentru summitul dintre Trump și Xi . Oficialii chinezi consideră că pregătirea atentă a întâlnirii și gestionarea riscurilor geopolitice ar putea preveni noi tensiuni majore între cele două mari economii ale lumii. În acest context, China pare să acorde prioritate stabilității relațiilor cu Statele Unite , chiar dacă conflictele din Orientul Mijlociu afectează indirect interesele energetice ale Beijingului. [...]

Analiza resturilor indică tehnologie rusească într-o dronă folosită într-un atac asupra bazei aeriene britanice RAF Akrotiri din Cipru, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Times. Incidentul este plasat de sursă la duminică, 1 martie, iar materialul Digi24 a fost publicat și actualizat pe 8 martie 2026. Conform The Times, drona kamikaze care a lovit baza ar fi conținut un sistem de navigație Kometa-B, fabricat în Rusia, descris ca o componentă hardware observată anterior la drone interceptate de apărarea aeriană ucraineană în decembrie. Serviciile secrete militare britanice au trimis componentele recuperate la un laborator din Regatul Unit pentru investigații suplimentare, în timp ce, potrivit sursei, există evaluarea că atacul ar fi fost lansat de militanți Hezbollah din Liban. Miza tehnologică a descoperirii este că introduce, în evaluările occidentale, o legătură mai directă între capabilități rusești și platforme fără pilot utilizate de actori aliniați Iranului în regiune. Digi24 notează că această constatare este prezentată drept „prima dovadă” că echipament militar rusesc este folosit în conflictul din Iran și alimentează îngrijorări privind extinderea amprentei Moscovei în războiul din Orientul Mijlociu, inclusiv pe fondul unor relatări despre sprijin informațional rusesc pentru Teheran în țintirea forțelor americane din zonă. Din informațiile sintetizate de Digi24, tabloul cooperării și al riscurilor asociate include mai multe elemente, relevante pentru modul în care se construiesc capabilități de atac cu drone și pentru apărarea bazelor din regiune: identificarea, în drona folosită la RAF Akrotiri, a unui sistem de navigație Kometa-B de fabricație rusească (potrivit The Times); trimiterea componentelor recuperate la un laborator din Regatul Unit pentru analize suplimentare; evaluarea că atacul a fost lansat din Liban de un „grup aliniat cu Iranul”, cu Hezbollah indicat drept posibil executant; îngrijorări că mijloace militare britanice din Cipru, inclusiv două elicoptere Wildcat sosite vineri, ar putea deveni ținte, pe fondul riscului de folosire a informațiilor rusești privind țintirea. Pe plan politic și militar, Digi24 consemnează că președintele SUA, Donald Trump, a minimalizat importanța informațiilor despre sprijinul rusesc, în timp ce ambasadorul Rusiei la Londra, Andrei Kelin, a declarat că Rusia „nu este neutră” și că poziția Moscovei este „de susținere a Iranului”. În același timp, șeful Statului Major al Apărării din Regatul Unit, Richard Knighton, a spus că nu are „nicio îndoială” că Rusia a transmis informații Iranului și a avertizat că această cooperare face forțele celor două state „mai capabile și mai periculoase”. Ca reacție, Marea Britanie a anunțat extinderea capacității de a desfășura resurse militare în Orientul Mijlociu, inclusiv prin creșterea nivelului de pregătire pentru o eventuală plecare a portavionului HMS Prince of Wales spre Golf într-un interval mai scurt. Ministerul Apărării a mai afirmat, potrivit Digi24, că Regatul Unit își consolidează prezența în regiune din ianuarie, menționând desfășurări precum avioane Typhoon, avioane F-35, sisteme de apărare aeriană și încă 400 de membri ai personalului în Cipru. [...]

Arabia Saudită a avertizat Iranul să nu o atace, invocând posibile represalii , potrivit Reuters , care citează patru surse familiarizate cu discuțiile. Mesajul, transmis pe fondul escaladării conflictului Iranului cu Statele Unite, vizează în special riscul ca loviturile asupra teritoriului saudit și a sectorului energetic să declanșeze un răspuns „în oglindă” din partea Riadului. Conform Reuters, Arabia Saudită le-a comunicat oficialilor iranieni că preferă o soluție diplomatică și o detensionare negociată, însă atacurile repetate asupra regatului ar putea schimba această poziție. Avertizarea are o miză dublă: protejarea infrastructurii energetice a celui mai mare exportator de petrol din lume și limitarea extinderii războiului către statele din Golf. Mesajul ar fi fost transmis înaintea unui discurs susținut sâmbătă de președintele iranian Masoud Pezeshkian, în care acesta și-a cerut scuze statelor vecine din Golf pentru „acțiunile” Teheranului, într-un gest interpretat de sursele Reuters drept o încercare de a reduce furia regională după lovituri care au atins ținte civile. Cu două zile înainte de discurs, ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan, a discutat cu omologul său iranian, Abbas Araqchi, și a prezentat poziția Riadului. Sursele citate de Reuters spun că Arabia Saudită s-a declarat deschisă oricărei forme de mediere care să ducă la dezescaladare și la o înțelegere negociată, subliniind totodată că nici Riadul, nici alte state din Golf nu au permis Statelor Unite să le folosească spațiul aerian sau teritoriul pentru lovituri asupra Iranului. În același timp, avertizarea saudită a inclus și o condiționare explicită: dacă atacurile iraniene asupra teritoriului saudit sau asupra infrastructurii energetice continuă, Riadul ar putea permite forțelor americane să folosească bazele din Arabia Saudită pentru operațiuni militare. În plus, sursele afirmă că Arabia Saudită a transmis că ar riposta dacă loviturile asupra facilităților energetice critice ale regatului persistă. „Dacă atacurile iraniene persistau împotriva teritoriului saudit sau a infrastructurii energetice, Arabia Saudită ar fi fost forțată să permită forțelor americane să folosească bazele de acolo pentru operațiuni militare”, au declarat sursele pentru Reuters. Contextul imediat este o săptămână de atacuri cu drone și rachete asupra mai multor state din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, Bahrain și Arabia Saudită, potrivit Reuters. Agenția notează că războiul a început pe 28 februarie, după prăbușirea negocierilor privind programul nuclear iranian, iar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi fost ucis în prima zi a conflictului, eveniment urmat de lovituri iraniene asupra Israelului și a statelor arabe care găzduiesc instalații militare americane. Reuters consemnează că Araqchi a spus într-un interviu sâmbătă că se află în contact constant cu omologul saudit și cu alți oficiali din regat, iar Riadul ar fi asigurat Teheranul că nu va permite folosirea teritoriului, apelor sau spațiului său aerian pentru atacuri împotriva Iranului. Pezeshkian a afirmat, la rândul său, că un consiliu de conducere temporară a aprobat suspendarea atacurilor asupra țărilor vecine, cu excepția situației în care un atac asupra Iranului ar proveni din acele state. Totuși, Reuters subliniază că nu este sigur în ce măsură declarațiile președintelui iranian indică o schimbare de linie, în condițiile în care au existat noi relatări despre lovituri îndreptate spre statele din Golf chiar sâmbătă. În plus, comandamentul unificat al forțelor armate iraniene, Khatam al-Anbiya Central Headquarters, a transmis ulterior că bazele și interesele americane și israeliene din regiune vor rămâne ținte, vorbind despre lovituri „puternice și grele”, ceea ce sugerează posibile tensiuni interne în conducerea iraniană. Pe canal diplomatic, Reuters notează că Arabia Saudită a rămas în contact regulat cu Teheranul prin ambasadorul său de la începutul campaniei militare americano-israeliene. Ministerele de Externe saudit și iranian nu au răspuns solicitărilor de comentarii, iar două surse iraniene au confirmat existența unui apel în care Riadul a cerut oprirea atacurilor asupra Arabiei Saudite și a statelor vecine, Teheranul reiterând că țintele ar fi fost interesele și bazele americane găzduite în regiune, nu țările din Golf în sine. [...]