Știri
Știri din categoria Externe

183 de români sunt repatriați astăzi din Dubai cu o cursă charter spre București, potrivit Biziday, care citează un anunț al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Zborul urmează să aterizeze în Capitală, în contextul măsurilor de sprijin pentru cetățenii români afectați de criza din regiune.
Deși îmbarcarea are loc din Dubai, MAE precizează că persoanele vizate „se aflau în Qatar de la începutul crizei din regiune” și au fost transferate pe cale rutieră pe ruta Doha-Riad, cu patru autocare, însoțite de o echipă consulară a Ambasadei României la Doha.
„Cetățenii români se aflau în Qatar de la începutul crizei din regiune. Cu sprijinul Celulei de criză MAE şi al Ambasadei României la Doha, au fost transferați pe cale rutieră pe ruta Doha-Riad, cu 4 autocare însoțite de o echipă consulară din cadrul misiunii diplomatice de la Doha”, transmite MAE.
Instituția mai arată că, la granița cu Arabia Saudită, convoiul a fost preluat de o echipă a Ambasadei României la Riad, care a sprijinit procedurile de trecere a frontierei și obținerea accelerată a vizei acolo unde a fost necesar. Aceeași echipă a acordat asistență pe aeroport și a facilitat îmbarcarea în aeronavă.
MAE mai spune că transferul terestru a fost asigurat gratuit pentru cetățeni, iar zborul charter a fost organizat de Celula de criză a ministerului împreună cu operatori privați, pentru a menține prețuri care să permită accesul unui număr cât mai mare de turiști români la bilete. Totodată, ministerul estimează că aproximativ 1.500 de români au părăsit până acum Orientul Mijlociu prin zboruri de repatriere asistată, evacuări prin Mecanismul european de protecție civilă sau zboruri facilitate de MAE, iar pentru perioada următoare anunță un număr mai mare de zboruri comerciale pe culoare dedicate României și zboruri de evacuare pentru cazurile vulnerabile.
Recomandate

Volodîmîr Zelenski a ajuns în Arabia Saudită pentru a avansa acorduri de securitate, energie și infrastructură , într-un demers care extinde înțelegerile recente ale Kievului cu statele din Golf privind exporturile de apărare și cooperarea industrială, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean a anunțat pe platforma X că urmează să se întâlnească cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman Al Saud , iar discuțiile vizează „securitatea, energia și infrastructura”. Vizita are loc la o zi după o reuniune informală a UE în Cipru, unde, conform mesajului lui Zelenski, au fost obținute „garanții financiare” pentru reziliența Ucrainei, în contextul aprobării unui împrumut de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei). Extinderea „Drone Deal” și implicațiile industriale Întâlnirea din Arabia Saudită este prezentată ca o continuare a unor acorduri de apărare semnate anterior cu statele din Golf. Pe 19 aprilie, Zelenski a confirmat că Kievul a semnat acorduri pe 10 ani privind exporturile de apărare cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Acestea ar face parte dintr-un cadru mai larg, denumit de Zelenski „Drone Deal”, care ar urma să includă cel puțin 10 contracte separate, acoperind: exporturi de armament ucrainean; producție comună; linii de producție și fabricație în Ucraina și în afara țării. Ce este deja concret și ce rămâne neclar Zelenski a descris acordul cu Arabia Saudită drept unul cu beneficii „reciproce”, fără a detalia însă ce primește Ucraina în schimb. Kyiv Post notează că Ucraina a trimis deja peste 200 de specialiști pentru a ajuta statele din Golf să contracareze dronele iraniene. Publicația mai arată că Ucraina ar putea furniza statelor din Golf drone interceptoare ucrainene în cadrul acestor acorduri, însă beneficiile exacte pentru Kiev „sunt mai puțin clare” în acest moment. În paralel, Zelenski a sugerat anterior că Ucraina caută alternative la sistemul Patriot, menționând ulterior interesul pentru sistemele americane THAAD (apărare antirachetă la mare altitudine). [...]

NATO spune că tratatul nu permite suspendarea sau excluderea unui membru , pe fondul unor relatări despre un presupus e-mail intern al Pentagonului care ar sugera o astfel de măsură împotriva Spaniei, după refuzul Madridului de a susține SUA în războiul împotriva Iranului, potrivit Agerpres . Reacția a venit vineri, când un purtător de cuvânt al NATO a amintit că tratatul fondator al Alianței „nu cuprinde niciun articol referitor la suspendarea sau excluderea” vreunui stat membru. Informația a fost prezentată în contextul dezvăluirii, de către agenția EFE, a unui presupus e-mail intern al Departamentului american al Apărării care ar fi sugerat posibilitatea suspendării Spaniei. Din datele disponibile în material, motivul invocat în aceste relatări ar fi refuzul Spaniei de a sprijini Statele Unite în războiul împotriva Iranului. Agerpres notează că este vorba despre un „presupus” e-mail intern, ceea ce indică faptul că autenticitatea și statutul documentului nu sunt confirmate în informațiile publicate. [...]

Un nou episod în care Donald Trump pare să ațipească în public reaprinde discuția despre capacitatea sa de a gestiona agenda prezidențială , într-un context în care percepția asupra stării de sănătate a liderului de la Casa Albă poate influența atât dinamica politică internă, cât și predictibilitatea deciziilor la vârful administrației, potrivit Libertatea . Donald Trump a fost filmat din nou ațipind în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă. Incidentul a avut loc joi, în timp ce un membru al administrației sale vorbea la un eveniment despre accesibilitatea la îngrijiri medicale, când președintele american (79 de ani) a închis ochii, apoi i-a redeschis, părând că se luptă cu somnul; scena a circulat pe scară largă în presă și pe rețelele sociale, relatează news.ro, citat de Libertatea. De ce contează: percepția asupra „aptitudinii de funcționare” a președintelui Dincolo de momentul în sine, episodul este prezentat ca unul care „a relansat dezbaterea” despre starea de sănătate a președintelui american. Într-o funcție în care programul public, întâlnirile și reacțiile rapide sunt parte din activitatea zilnică, astfel de imagini pot alimenta întrebări despre rezistența fizică și capacitatea de a susține ritmul instituțional al Casei Albe. Materialul amintește și contrastul politic: în ultima campanie prezidențială, Trump îl ironiza pe Joe Biden pe aceeași temă, folosind apelativul „Sleepy Joe” („Joe adormitul”). Reacții politice: ironii din tabăra democrată Unul dintre principalii rivali democrați menționați, Gavin Newsom , guvernatorul Californiei, l-a ironizat pe Trump după apariția imaginilor. „Trump a adormit la volan”, a comentat Newsom. În același context, articolul notează că Trump se laudă că se simte mai tânăr decât vârsta din buletin și susține că ia zilnic aspirină, invocând dorința ca prin venele lui să curgă „sânge frumos”. [...]

Șeful Pentagonului susține că blocada navală a SUA asupra Iranului se extinde la nivel global , o evoluție care poate afecta direct fluxurile comerciale prin Strâmtoarea Hormuz și costurile de transport maritim, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Hegseth a spus că „blocada” impusă Iranului „crește și devine globală” și a susținut că nicio navă nu ar putea pleca din Strâmtoarea Hormuz către „oriunde în lume” fără permisiunea Marinei SUA. Oficialul american a afirmat că, până acum, 34 de nave au fost întoarse din strâmtoare de către Marina SUA. În același context, Hegseth a adăugat că Teheranul a avut șansa de a face un „acord bun” cu Washingtonul și a avertizat că orice încercare a Iranului de a amplasa noi mine ar încălca armistițiul. Implicații operaționale: controlul unui coridor critic pentru transportul de energie Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de petrol și gaze din regiune, iar o aplicare mai strictă a unui regim de blocadă — mai ales dacă „devine globală”, așa cum susține Hegseth — poate însemna: întârzieri și incertitudine pentru operatorii de transport și pentru încărcături; costuri mai mari de asigurare și navlosire (tarifele de închiriere a navelor), pe fondul riscului perceput; presiune suplimentară pe lanțurile de aprovizionare care depind de tranzitul prin Golf. Articolul nu oferă estimări de cost sau impact cantitativ asupra piețelor, iar formulările oficialilor americani rămân, deocamdată, la nivel de declarații. Dimensiunea politică: semnalul că blocada rămâne în vigoare După un apel telefonic cu președintele SUA, Donald Trump, și cu Hegseth privind pașii următori în război, senatorul Lindsey Graham a calificat decizia de a menține blocada drept „foarte inteligentă” și a spus că aceasta are „un efect puternic” asupra capacității Iranului de a continua să fie „cel mai mare sponsor de stat al terorismului”. Graham a mai afirmat că se așteaptă ca blocada nu doar să rămână, ci să „devină globală în curând”. Risc de securitate: bărcile rapide ale Iranului Materialul mai notează că utilizarea de către Iran a unor bărci rapide de atac („fast-attack” boats) pentru a captura două nave portcontainer în apropierea strâmtorii contrazice afirmațiile anterioare ale SUA că amenințările navale ale Teheranului ar fi fost eliminate. Trump declarase că marina convențională a Iranului a fost, în mare parte, distrusă, însă navele mici nu ar fi fost considerate o amenințare majoră. În lipsa unor detalii suplimentare despre modul concret de aplicare a unei „blocade globale”, rămâne neclar ce măsuri operaționale și ce jurisdicție ar invoca SUA pentru extinderea controlului dincolo de zona Hormuz. [...]

UE pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni, semnalând înăsprirea presiunii economice asupra Rusiei , la doar o zi după ce statele membre au oficializat setul 20 de măsuri restrictive, potrivit G4Media . Discuțiile au fost anunțate de șefa diplomației europene, Kaja Kallas , aflată la Nicosia pentru o reuniune informală a Consiliului European. Kallas a indicat că noul pachet ar urma să includă măsuri care nu au fost discutate până acum din cauza opoziției guvernului Viktor Orban, sugerând o reevaluare a „liniilor roșii” anterioare. „Avansăm într-adevăr cu al 21-lea pachet de sancţiuni. Acest lucru le transmite ruşilor un mesaj foarte clar că nu pot rezista mai mult decât noi, că Ucraina este mai importantă pentru noi decât este pentru ei şi că vom continua să o sprijinim.” Ce ar putea intra în pachetul 21 În acest stadiu, măsurile sunt la nivel de discuție, iar publicația notează doar direcțiile posibile. Printre opțiunile menționate se află: sancțiuni împotriva unor oligarhi ruși; sancțiuni împotriva unor reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Ruse care susțin războiul împotriva Ucrainei. Context: pachetul 20 și deblocarea prin renunțarea Ungariei la veto Cele 27 de state membre au validat joi, în mod definitiv, atât pachetul de asistență financiară de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Kiev, cât și al 20-lea pachet de sancțiuni , după ce Ungaria a renunțat la veto, potrivit președinției cipriote a Consiliului UE, citată în material. Al 20-lea pachet include, între altele: interzicerea tranzacțiilor cu 20 de bănci ruse; interzicerea tranzacțiilor cu criptomoneda RUBx; interzicerea accesului în porturile UE pentru noi nave din așa-numita „flotă din umbră” folosită pentru ocolirea sancțiunilor; sancțiuni asupra a 120 de persoane și entități. În total, măsurile restrictive ale UE legate de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei se aplică în prezent la peste 2.600 de persoane și entități. De ce contează pentru mediul economic Succesiunea rapidă a pachetelor 20 și 21 indică intenția UE de a menține și extinde constrângerile asupra finanțării și logisticii ruse, inclusiv prin măsuri care vizează sectorul bancar, transportul maritim și, posibil, persoane cu influență economică și instituțională. În același timp, materialul subliniază că sancțiunile sunt temporare și sunt reanalizate periodic, putând fi calibrate, diminuate sau oprite în funcție de obiectivele UE. [...]

Benjamin Netanyahu spune că Israelul își păstrează libertatea de acțiune militară în Liban , după o discuție pe care o descrie drept „excelentă” cu președintele american Donald Trump, potrivit Agerpres . Mesajul vine într-un moment în care armistițiul dintre părți a fost prelungit, dar Israelul continuă loviturile, ceea ce menține riscul unei escaladări în regiune. Într-o declarație înregistrată, premierul israelian a afirmat că SUA „exercită o presiune puternică asupra Iranului, atât economic, cât și militar” și că cele două țări „lucrează în deplină cooperare”. Lovituri în Liban, în pofida armistițiului prelungit Netanyahu a legat situația din Liban de un demers pentru o „pace istorică” între Israel și Liban, despre care a spus că este sabotat de Hezbollah . În același context, a susținut că Israelul își menține „libertatea de acțiune deplină” împotriva oricărei amenințări și a indicat că au avut loc atacuri „ieri” și „astăzi”. Cu câteva ore înainte, armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii orașului Deir Amas, din sud-vestul Libanului, înaintea unui atac iminent al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), invocând „activitatea teroristă a Hezbollah”. Ordinul a venit după ce Trump anunțase prelungirea cu trei săptămâni a armistițiului, în urma negocierilor desfășurate joi la Casa Albă între diplomați libanezi și israelieni. Israelul a anunțat, tot vineri, și lovirea unui lansator de rachete care ar fi fost folosit de Hezbollah împotriva satului israelian de frontieră Ștula. Context: negocieri fără Hezbollah și bilanțul până la armistițiu Guvernul libanez a respins implicarea Iranului în discuțiile cu SUA și Israelul, în pofida protestelor Hezbollah, grupare care, potrivit informațiilor din material, este exclusă de guvernul de la Beirut din tratative. Agerpres notează că, după ce SUA și Israelul au lansat pe 28 februarie războiul împotriva Iranului, armata israeliană a început pe 2 martie o campanie de atacuri aeriene și apoi o ofensivă terestră pe teritoriul libanez împotriva Hezbollah. Până la armistițiul început pe 16 aprilie, bilanțul în Liban era de cel puțin 2.294 de morți și 7.544 de răniți, iar peste un milion de persoane au fost strămutate. [...]