Știri
Știri din categoria Externe
Aleksandr Lukașenko condiționează o întâlnire cu Donald Trump de pregătirea unui „mare acord” bilateral, sugerând că o eventuală relansare a dialogului Minsk–Washington ar depăși simpla discuție despre sancțiuni, potrivit Agerpres.
Președintele belarus a spus că este „gata pentru un acord”, dar acesta trebuie pregătit astfel încât să reflecte interesele ambelor părți, declarație făcută într-un interviu pentru canalul rusesc RT, din care au fost publicate extrase duminică.
Lukașenko a afirmat că Belarus „s-a adaptat” la sancțiunile occidentale și că un potențial acord cu Washingtonul ar trebui să meargă dincolo de ridicarea acestora. Liderul belarus nu a detaliat ce alte teme ar intra în „marele acord”, limitându-se să spună că „avem mult mai multe lucruri de rezolvat”.
În aceeași logică, el a indicat că întâlnirea cu Trump ar putea avea loc după finalizarea unor discuții la un nivel inferior, urmând ca apoi să fie semnat acordul.
În martie, trimisul lui Trump, John Coale, a declarat că Lukașenko ar putea vizita în curând SUA, o deplasare care ar reprezenta o reușită de imagine pentru liderul belarus, descris ca fiind tratat ani la rând ca un „paria” din cauza încălcărilor drepturilor omului și a sprijinului pentru Vladimir Putin în războiul din Ucraina.
Agerpres notează că Lukașenko este un aliat apropiat al președintelui rus și a susținut invadarea Ucrainei de către Rusia, fără ca Belarus să fi trimis trupe să lupte în acest război.
Recomandate
Administrația Trump mută dosarul Ormuz în registrul negocierilor, trimițând o delegație la Islamabad pentru discuții cu Iranul , pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz și al acuzațiilor că Teheranul ar fi încălcat armistițiul, potrivit news.ro . Donald Trump a spus că reprezentanți ai Statelor Unite se deplasează la Islamabad, în Pakistan, iar delegația ar urma să ajungă „mâine seară” pentru discuții. Anunțul vine după ce președintele american a acuzat Iranul că a tras focuri de armă în Strâmtoarea Ormuz, susținând că unele focuri ar fi fost îndreptate către „o navă franceză și un cargou din Marea Britanie”. Ormuz, presiune economică și rute alternative Trump a afirmat că acțiunile Iranului în jurul rutei maritime strategice sunt „contraproductive” și că o eventuală închidere a strâmtorii ar lovi în primul rând economia iraniană. În același context, el a susținut că Iranul ar pierde „500 de milioane de dolari pe zi” din cauza închiderii, în timp ce „Statele Unite nu pierd nimic”. Președintele american a mai declarat că traficul maritim începe să se reorienteze către porturi americane, indicând Texas, Louisiana și Alaska ca destinații pentru încărcarea de marfă. „Acord corect” și avertisment privind escaladarea Trump a spus că Washingtonul a propus Iranului ceea ce a numit „un acord foarte corect și rezonabil”, însă a avertizat că un eșec al negocierilor ar putea duce la acțiuni militare. În declarațiile sale, el a amenințat că SUA ar putea „distruge fiecare centrală electrică și fiecare pod din Iran” dacă Teheranul nu acceptă acordul și a adăugat că, în acest scenariu, ar fi „onoarea sa” să ia măsuri militare pentru a opri ceea ce a numit „mașina de ucis a Iranului”. Deocamdată, informațiile disponibile se limitează la anunțul lui Trump privind deplasarea delegației și la afirmațiile sale despre incidentul din Strâmtoarea Ormuz și posibilele consecințe ale eșecului negocierilor. [...]
Acuzațiile lui Donald Trump privind „încălcarea totală” a armistițiului cu Iranul readuc în prim-plan riscul de escaladare care menține blocată Strâmtoarea Ormuz , o rută prin care trecea în mod normal circa o cincime din transporturile mondiale de petrol , potrivit news.ro . Președintele SUA a avertizat că Washingtonul ar putea lansa noi atacuri dacă Teheranul nu acceptă un acord, pe fondul unor incidente raportate de nave în apropierea strâmtorii. Trump a susținut că armistițiul a fost încălcat după ce nave aflate în apropierea Strâmtorii Ormuz ar fi fost vizate de focuri de armă. Cel puțin două nave au raportat sâmbătă astfel de incidente în timp ce se apropiau de strâmtoare, iar datele de monitorizare a traficului maritim indică faptul că navigația prin Ormuz este „practic oprită”. Negocieri reluate la Islamabad, cu amenințări explicite Președintele american a anunțat că emisarii SUA vor ajunge luni seară la Islamabad pentru o nouă rundă de negocieri cu partea iraniană. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Trump a condiționat evitarea unei noi escaladări de acceptarea unui acord de către Teheran. „Oferim un acord foarte corect şi rezonabil şi sper că îl vor accepta, pentru că dacă nu o vor face, Statele Unite vor distruge fiecare centrală electrică şi fiecare pod din Iran. Nu mai există domnul drăguţ.” O rundă anterioară de negocieri, desfășurată la Islamabad cu o săptămână în urmă, s-a încheiat fără un acord, însă autoritățile pakistaneze au început pregătiri de securitate pentru eventuale noi discuții. Ormuz rămâne blocată, iar armistițiul expiră miercuri Iranul a blocat traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz pentru toate navele, cu excepția celor proprii, după atacurile lansate de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. Teheranul anunțase vineri că va redeschide pasajul strategic, dar decizia a fost anulată o zi mai târziu, după ce Trump a refuzat să ridice blocada americană asupra transporturilor iraniene. Conflictul, aflat în a opta săptămână, a provocat „cel mai puternic șoc asupra aprovizionării globale cu energie din istorie”, în condițiile în care aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol treceau în mod normal prin această rută. Actualul armistițiu dintre SUA și Iran urmează să expire miercuri. Mizele discuțiilor: nuclearul și controlul strâmtorii Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Baqer Qalibaf, a declarat că discuțiile au înregistrat unele progrese, dar diferențele rămân mari, în special în privința programului nuclear iranian și a controlului asupra Strâmtorii Ormuz. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, SUA au propus suspendarea programului nuclear iranian pentru 20 de ani, în timp ce Teheranul ar fi sugerat o pauză de trei până la cinci ani. În paralel, consecințele regionale continuă: luptele au produs mii de victime în Iran și în Liban, unde o invazie israeliană a dus la strămutarea a peste un milion de persoane. [...]
Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct fluxurile de petrol , după ce Donald Trump a acuzat Iranul că a încălcat acordul de încetare a focului și a anunțat reluarea negocierilor prin emisari trimiși la Islamabad, potrivit HotNews . Miza este una economică și operațională: Ormuz este o rută critică pentru aprovizionarea globală cu petrol, iar orice blocaj sau incertitudine poate afecta transporturile și prețurile. Trump a spus că reprezentanții săi vor fi luni seară în capitala Pakistanului, țară care ar fi acționat ca mediator, pentru „negocieri”. Într-o postare pe Truth Social, președintele american a susținut că Iranul „a decis să tragă gloanțe” sâmbătă în Strâmtoarea Ormuz, calificând acțiunea drept „o încălcare deplină” a încetării focului, și a afirmat că mai multe focuri ar fi fost îndreptate spre „o navă franceză și un cargou din Regatul Unit”. „500 de milioane de dolari pe zi”: Trump mută costul blocadei pe Iran În aceeași intervenție, Trump a susținut că strâmtoarea ar fi fost „deja închisă” de forțele americane înainte ca Iranul să anunțe o nouă blocadă și a ironizat decizia Teheranului, afirmând că aceasta ar avantaja SUA, nu Iranul. „Iran a anunțat recent că închide strâmtoarea, ceea ce este ciudat, pentru că blocada noastră a închis-o deja. Ne ajută fără să știe, iar ei sunt cei care pierd odată cu închiderea trecerii, 500 de milioane de dolari pe zi! Statele Unite nu pierd nimic.” Trump a mai afirmat că „multe nave se îndreaptă chiar acum spre SUA, Texas, Louisiana și Alaska, pentru a se încărca”, fără a oferi detalii suplimentare. Semnale din trafic: nave întoarse din drum Declarațiile vin după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a anunțat că blochează din nou Strâmtoarea Ormuz, începând de sâmbătă seară, motivând că „inamicul american nu a ridicat blocada navală care vizează navele și porturile iraniene”. Anunțul a fost făcut la o zi după ce Teheranul spusese că strâmtoarea a fost redeschisă. Duminică, monitorul de transport maritim MarineTraffic a indicat că mai multe nave care păreau să intre în strâmtoare au făcut cale întoarsă, aparent pentru că nu puteau traversa, potrivit The New York Times . Negocieri și amenințări: infrastructură în Iran și o a doua strâmtoare Trump a spus că Washingtonul propune Teheranului un acord „foarte corect și rezonabil”, fără să detalieze conținutul, dar a amenințat că, în lipsa acceptării, SUA ar urma să scoată „din funcțiune fiecare centrală electrică și fiecare pod din Iran”. Pe partea iraniană, Ali Akbar Velayati, oficial de rang înalt, a reluat amenințarea că Teheranul ar putea bloca și strâmtoarea Bab al-Mandeb, o altă cale navigabilă importantă, la Marea Roșie, în apropierea unor zone din Yemen controlate de rebelii Houthi, aliați ai Iranului. Separat, președintele parlamentului iranian și negociatorul principal, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat sâmbătă că s-au înregistrat unele progrese în discuțiile cu SUA, dar că părțile sunt încă departe de un acord final, care ar trebui implementat „pas cu pas”, prin acțiuni reciproce. [...]
Iran a anunțat reînchiderea Strâmtorii Hormuz în mai puțin de 24 de ore, ridicând riscul de blocaj pentru transportul maritim și de volatilitate pe piața petrolului , într-un nou episod de escaladare în confruntarea cu SUA, potrivit Global Times . Garda Revoluționară (IRGC) a transmis că orice navă care încearcă să traverseze punctul strategic va fi tratată drept „țintă militară” până când Washingtonul ridică „blocada navală” asupra porturilor iraniene. Într-un mesaj publicat sâmbătă seara pe Telegram, IRGC a avertizat că nicio navă „de niciun fel” nu ar trebui să părăsească ancorajul din Golful Persic și Marea Oman și că apropierea de strâmtoare va fi considerată „cooperare cu inamicul”, urmând ca nava să fie lovită. Mișcarea vine după ce Teheranul declarase cu o zi înainte că ruta este „complet deschisă” pentru transportul comercial, o schimbare pe care publicația o descrie drept o recalculare rapidă a strategiei. Reacția SUA și disputa pe „încălcarea armistițiului” Președintele american Donald Trump a respins presiunea Teheranului și a spus că SUA nu vor fi „șantajate”, insistând că „asediul maritim” american va rămâne „în vigoare”. În paralel, Iranul și SUA s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului, relatează Xinhua. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a susținut că „blocada” SUA asupra porturilor și coastelor Iranului încalcă armistițiul și a numit-o „ilegală și criminală”. De cealaltă parte, Trump a acuzat Iranul de o „încălcare gravă” a armistițiului, potrivit lui Jonathan Karl, corespondent ABC News la Washington, care a relatat declarația pe X. Incidente maritime și semnale de deteriorare a securității Tensiunile au crescut după apariția unor informații privind focuri trase asupra mai multor nave comerciale în apropierea strâmtorii. Reuters notează că cel puțin două nave au raportat că au fost vizate, iar UK Maritime Trade Operations a primit o raportare despre un incident la circa 20 de mile marine (aprox. 37 km) nord-est de Oman. Căpitanul unui petrolier a spus că nava a fost abordată de ambarcațiuni IRGC, care au tras asupra acesteia. Tot Reuters relatează că două nave sub pavilion indian care încercau să traverseze Strâmtoarea Hormuz au fost atacate, iar Ministerul de Externe al Indiei a convocat ambasadorul Iranului și a cerut asigurarea trecerii în siguranță pentru navele cu destinația India. De ce contează: pârghii pentru negocieri, nu o „normalizare” a traficului Analiști chinezi citați de Global Times susțin că redeschiderea de o zi nu a adus beneficii „tangibile” Iranului și ar fi fost folosită mai degrabă ca semnal tactic, inclusiv pentru a influența prețul petrolului și sentimentul de piață în SUA. Li Haidong, profesor la China Foreign Affairs University, afirmă că Teheranul ar fi ajuns la concluzia că utilizarea de către Trump a mesajelor publice ca instrument de presiune nu i-a adus câștiguri și că reînchiderea strâmtorii este o reacție la această frustrare. În aceeași logică, Li apreciază că episoade similare de escaladare și reversări rapide ar putea continua, pe fondul unui blocaj de fond în negocieri. Ding Long, profesor la Institutul de Studii asupra Orientului Mijlociu din cadrul Shanghai International Studies University, descrie situația ca un joc de tip „roșu-verde”, în care orice mișcare poate declanșa reacții puternice, pe fondul lipsei de încredere. Ce urmează: negocieri incerte și risc de reescaladare Pe canalul diplomatic, semnalele rămân amestecate. Al Jazeera a relatat, citând două surse de securitate pakistaneze, că negocierile SUA–Iran ar urma „probabil” să aibă loc înainte de vineri la Islamabad, în contextul pregătirilor logistice la hoteluri menționate ca posibile locații. Trump a spus, potrivit Xinhua, că negociatorii americani vor fi în Pakistan luni pentru o a doua rundă de discuții. În același timp, oficiali iranieni au indicat sâmbătă că nu a fost stabilită o dată pentru următoarea rundă și că este necesar mai întâi un „cadru de înțelegere”, potrivit Reuters. Axios a relatat că Trump a convocat vineri o reuniune în „situation room”, iar un oficial american a avertizat că, fără un progres rapid, „războiul s-ar putea redeschide în câteva zile”. În evaluarea experților citați, perioada actuală ar putea fi folosită de ambele părți pentru a-și consolida pârghiile înaintea unor negocieri viitoare – inclusiv prin întărirea capabilităților militare și a strategiilor de comunicare – ceea ce menține riscul operațional ridicat pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. [...]
Disputa SUA–Iran pe programul nuclear riscă să prelungească tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz , un punct critic pentru piața petrolului, în condițiile în care negocierile dintre Washington și Teheran rămân blocate pe durata unei eventuale suspendări a activităților nucleare, potrivit News . Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , a declarat duminică că președintele american Donald Trump „nu are nicio justificare” să priveze Iranul de „drepturile sale nucleare”, pe fondul disputelor continue dintre cele două țări privind programul nuclear iranian. Informația este transmisă de Reuters, iar declarația a fost preluată de agenția Iranian Student News Agency (ISNA). „Trump spune că Iranul nu poate face uz de drepturile sale nucleare, dar nu spune pentru ce crimă. Cine este el să priveze o națiune de drepturile sale?” Miza negocierilor: cât de lungă să fie suspendarea activităților nucleare Declarațiile vin în momentul în care SUA și Iranul încearcă să ajungă la un acord pentru limitarea programului nuclear iranian, într-un context regional tensionat, inclusiv în jurul Strâmtorii Ormuz — rută strategică prin care trece aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol. Potrivit unor surse diplomatice citate în material, Washingtonul insistă ca Iranul să își suspende activitățile nucleare pentru o perioadă îndelungată, propunând o pauză de aproximativ 20 de ani. Teheranul ar fi sugerat, în schimb, o suspendare de trei până la cinci ani, în cadrul negocierilor recente. Context: suspiciuni, sancțiuni și risc de escaladare Programul nuclear al Iranului este una dintre principalele surse de tensiune cu Occidentul de peste două decenii. SUA și aliații lor suspectează că Teheranul ar putea încerca să dezvolte arme nucleare, acuzație respinsă de autoritățile iraniene, care susțin că programul are scop exclusiv civil. Disputa s-a intensificat după ce acordul nuclear din 2015 dintre Iran și marile puteri a intrat în impas în ultimii ani, iar sancțiunile occidentale au fost reintroduse sau extinse. În ultimele săptămâni, tensiunile au crescut și mai mult pe fondul conflictului regional și al negocierilor indirecte, în timp ce ambele părți încearcă să evite o escaladare militară majoră. [...]
Partidul Tisza obține majoritatea necesară pentru schimbarea Constituției Ungariei , după ce rezultatele finale ale alegerilor legislative i-au adus 141 de mandate din 199, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una de reglementare: noul lider de la Budapesta, Peter Magyar , are acum pârghia parlamentară pentru reforme constituționale și pentru revizuirea unor legi controversate din perioada Viktor Orban. După numărarea tuturor voturilor din scrutinul din 12 aprilie — inclusiv voturile prin corespondență și cele din străinătate, precum și voturile transferate — Tisza a depășit estimările inițiale și a ajuns la 141 de mandate, notează Agerpres, citând Reuters. O numărătoare preliminară indica 138 de parlamentari. Ce se schimbă în arhitectura politică Victoria Tisza, partid plasat la dreapta spectrului politic, pune capăt unei perioade de 16 ani în care Viktor Orban și Fidesz au condus Ungaria. Orban și-a recunoscut rapid înfrângerea, în contextul unei participări record la vot, după ce Magyar și-a asigurat o majoritate clară. Declinul Fidesz este accentuat: dacă în 2022 partidul lui Orban câștigase 87 din 106 circumscripții uninominale, la acest scrutin a obținut doar zece, ceea ce se traduce prin 52 de mandate în noul Parlament, potrivit Reuters. De ce contează „super-majoritatea” pentru legislație Pragul relevant este majoritatea de două treimi, necesară pentru modificări constituționale. Cu 141 de mandate, Tisza îl depășește, iar acest lucru îi oferă lui Peter Magyar spațiu de manevră pentru a-și urmări agenda anunțată, inclusiv reforma constituțională și combaterea corupției, conform informațiilor citate de Reuters. Într-o reacție după publicarea rezultatelor finale, Magyar a descris victoria astfel: „O majoritate fără precedent, un mandat fără precedent și, în același timp, responsabilitate”. În perioada următoare, atenția se va muta pe modul în care noua majoritate va folosi această capacitate legislativă — în special în privința revizuirii legilor controversate adoptate în mandatul fostului premier. [...]
