Știri
Știri din categoria Externe
Cartografierea și accesul controlat la Peștera Sơn Đoòng au transformat o descoperire întâmplătoare într-un activ științific și turistic în Vietnam, după ce localnicul Hồ Khanh a regăsit abia în 2008 intrarea pe care o descoperise în 1990 și o pierduse din memorie aproape 17 ani.
Peștera, cunoscută azi ca Sơn Đoòng, a rămas „neatinsă” până relativ recent, când un explorator local și o echipă britanică de speologi au demonstrat că este cea mai mare peșteră cunoscută din lume după volum. Materialul notează că povestea a fost relatată de IFL Science.
În decembrie 1990, surprins de o furtună puternică în junglă, Hồ Khanh s-a adăpostit și a dat peste intrarea în peșteră în timp ce căuta lemn de agar, un material rar folosit în medicină și parfumuri. Nu a intrat, speriat de curenții reci de aer și de ceața densă care ieșea din interior.
După aproape 17 ani, Khanh a ajuns să colaboreze cu Howard Limbert și o echipă britanico-vietnameză de explorare. Prima încercare de a regăsi intrarea, în 2007, a eșuat, pe fondul dificultăților din Parcul Național Phong Nha-Kẻ Bàng: vegetație deasă, stânci abrupte, vreme schimbătoare, șerpi și riscul de inundații rapide. În 2008, Khanh s-a întors singur și a reușit să identifice din nou intrarea, pe care a marcat-o.
Un an mai târziu, împreună cu echipa de exploratori și cercetători de la Universitatea de Științe din Hanoi, a revenit și a început explorarea propriu-zisă.
Explorarea a confirmat amploarea excepțională a peșterii: este de aproximativ cinci ori mai mare decât fosta deținătoare a recordului, Deer Cave, arată articolul.
Datele prezentate în material:
În interior, două prăbușiri mari din tavan permit pătrunderea luminii naturale. Peștera s-a format prin dizolvarea treptată a calcarului de către un râu subteran, care a creat camere și coridoare uriașe. Articolul menționează și o stalagmită considerată a fi cea mai înaltă din lume, de aproximativ 70 de metri, numită „Hope and Vision”.
Statutul de „cea mai mare peșteră din lume” nu este considerat garantat pe termen nelimitat: se estimează că doar o treime din parcul național a fost explorată, ceea ce lasă loc pentru descoperiri suplimentare, potrivit materialului.
Povestea peșterii a fost prezentată recent și într-un episod al emisiunii „60 Minutes”, mai notează articolul.
Recomandate
Peste 113.000 de ruși au trecut în Georgia într-o săptămână , pe fondul temerilor legate de recrutare și al înăspririi regulilor de mobilizare, potrivit Mediafax . Mișcarea pune presiune operațională pe punctele de frontieră și indică o accelerare a ieșirilor din Rusia, în contextul semnalelor privind extinderea mobilizării militare. În material se arată că la granița dintre Rusia și Georgia s-au format „cozi kilometrice”, după ce Vladimir Putin a anunțat că va crește mobilizarea în rândul militarilor. Datele privind fluxul de persoane sunt atribuite publicației Politico . Presiune la frontieră și un nou val de plecări Aproape 113.000 de civili au trecut frontiera spre Georgia săptămâna trecută, conform datelor citate. Articolul plasează această creștere a plecărilor și în contextul unor avertismente publice ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind „noi amenințări” din partea Rusiei. Georgia este prezentată ca destinație majoră de refugiu încă de la începutul războiului, atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși, potrivit acelorași date atribuite Politico. Înăsprirea regulilor de mobilizare: de la hârtie la ordine electronice Un element-cheie care ar putea face mai dificilă părăsirea țării este schimbarea procedurilor de chemare la mobilizare. Mediafax notează că, în 2022, „aproape un milion” de ruși ar fi reușit să evite chemarea la război, profitând de „hibele” din legislație: ordinele erau livrate pe hârtie, iar dacă nu erau semnate, exista timp pentru plecare. În iunie anul acesta, Rusia ar fi trecut la emiterea electronică a ordinelor, care „intră în vigoare mult mai rapid”, imediat ce sunt emise online, conform articolului. Mesaje contradictorii despre o mobilizare în masă Materialul menționează că Kremlinul ar fi negat o mobilizare, iar purtătorul de cuvânt Dmitry Petkov ar fi spus că informațiile sunt „speculații venite dinspre Ucraina”. În același context este citată o declarație atribuită ambasadorului rus la ONU, Vasily Nebenzya: „Nu avem nevoie de mobilizare în masă în acest moment; nu este planificată și nici așteptată, din câte știu”. Ce urmează depinde de deciziile de la Moscova privind recrutarea și de modul în care noile proceduri digitale vor fi aplicate în practică; articolul nu oferă o prognoză sau un calendar suplimentar. [...]
O navă comercială care a luat foc în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră ar fi fost lovită, iar autoritățile au declanșat verificări pentru a stabili cauza , pe fondul unui incident care ridică miza de securitate pentru traficul maritim din zonă, potrivit HotNews . Cei 12 membri ai echipajului au fost salvați, intervenția având loc în condiții meteo dificile. Incidentul a avut loc joi, 27 august 2026, seara, la aproximativ 15–20 de mile marine (circa 28–37 km) de Sfântu Gheorghe, în zona economică exclusivă a României. Garda de Coastă și Autoritatea Navală Română (ANR) au transmis că au fost informați despre incendiu prin MRCC Constanța (centrul de coordonare pentru căutare și salvare pe mare). Într-o conferință de presă la Chișinău, președintele Nicușor Dan a spus că nava „a fost lovită” și că „pare că s-a scufundat”, precizând că nu se cunoaște, deocamdată, de cine sau în ce condiții, urmând să fie făcută o cercetare. „A fost lovită și pare că s-a scufundat. Pentru moment nu știm de cine, de ce, se va face o cercetare, nu e bine să ne lansăm în speculații.” Intervenția: alertă COSPAS-SARSAT și mobilizare de urgență ANR a anunțat că a primit o alertă COSPAS-SARSAT (sistem internațional de semnalizare pentru situații de urgență) pentru nava „PROGRESS IV”, sub pavilionul Republicii Dominicane, cu ultima poziție cunoscută la circa 15 mile marine de Sfântu Gheorghe. Pentru operațiunea de căutare și salvare au fost implicate, conform ANR: nava comercială „MOHAMAD B”, direcționată imediat în zonă; navele de salvare ARSVOM „SAR ARES” și „SAR ARTEMIS”; nava MAI 0201 a Poliției de Frontieră, desemnată coordonator la fața locului. Până la ora 20:47, toți cei 12 membri ai echipajului au fost recuperați în viață. Potrivit unor surse citate de Agerpres, o persoană are răni grave la o mână. Garda de Coastă a precizat că valurile au avut aproximativ 2,5 metri, ceea ce a îngreunat intervenția. De ce contează: risc operațional pentru rutele comerciale din Marea Neagră Faptul că nava ar fi fost „lovită”, iar incidentul s-a produs la limita apelor teritoriale, dar în afara lor, adaugă un risc operațional pentru navigația comercială în Marea Neagră, inclusiv pentru planificarea rutelor și a asigurărilor maritime. În acest stadiu, cauza exactă nu este stabilită, iar autoritățile indică faptul că urmează o cercetare. [...]
Disputa simbolică SUA–Canada se adâncește după ce premierul canadian Mark Carney a reacționat public la un decret semnat de președintele american Donald Trump privind redenumirea Lacului Ontario, potrivit Agerpres . Carney a transmis, într-un mesaj în limba franceză pe contul său de X, că lacul „se numește Lacul Ontario – astăzi și pentru totdeauna”, după ce Trump a semnat un decret care, potrivit acestuia, îi schimbă numele în „Lacul America”, notează AFP. În mesajul său, premierul canadian a legat episodul de o schimbare mai amplă pe care o vede în Statele Unite, enumerând „relațiile lor comerciale, politica lor externă, monumentele lor naționale, hidronimele lor” (hidronimele sunt denumiri geografice ale apelor). Carney a invocat și argumentul istoric, afirmând că numele Lacului Ontario, situat la granița americano-canadiană, „datează de mai bine de 400 de ani, cu mult înainte de Confederația Canadiană și de Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii”. [...]
O lege irlandeză din 1634 blochează în practică acțiunile colective europene împotriva Big Tech , pentru că interzice finanțarea litigiilor de către terți și face aproape imposibilă susținerea costurilor în procese complexe, potrivit Antena 3 , care citează Politico. Miza este una de reglementare, cu efect economic direct: fără bani pentru litigii, dreptul consumatorilor la despăgubiri rămâne, în multe cazuri, doar teoretic. În UE, drepturile pentru acțiuni colective au fost consolidate prin Directiva din 2020 privind „acțiunile în reprezentare ”, apărută în contextul scandalului „Dieselgate”. În SUA, astfel de procese au dus la despăgubiri de miliarde de dolari, inclusiv în cazul Volkswagen, care a plătit 9,5 miliarde de dolari (aprox. 43,7 miliarde lei) consumatorilor americani, notează materialul. De ce contează Irlanda pentru procesele împotriva Big Tech Problema, arată Politico, este că multe dintre marile companii tehnologice au sediile europene în Irlanda, iar legislația locală interzice ca un terț să finanțeze un proces dacă nu este implicat direct sau nu are un „interes legitim”. În același timp, directiva UE permite inițierea acțiunilor colective doar de organizații non-profit, care depind adesea de finanțare externă pentru a acoperi costurile ridicate ale litigiilor. Irlanda este prezentată ca singura țară din UE cu o asemenea restricție, bazată pe concepte juridice introduse în legislația irlandeză în 1634. Efectul practic: activiștii și organizațiile de drepturi au dificultăți majore în a strânge fonduri pentru procese de amploare împotriva Big Tech. Costurile litigiilor și blocajul de finanțare Până acum, în Irlanda a fost introdusă o singură acțiune colectivă de acest tip: Irish Council for Civil Liberties a deschis anul trecut un proces împotriva Microsoft, vizând sistemul de publicitate online. Organizația a finanțat cazul din bugetul propriu, alimentat din donații și granturi filantropice. Johnny Ryan, director în cadrul organizației, spune că un astfel de litigiu costă „cel puțin un milion de euro” (aprox. 5 milioane lei) doar în primă instanță și că, fără posibilitatea de a strânge fonduri, nu pot fi deschise mai multe procese. „Un litigiu complex de acest tip în Irlanda costă cel puțin un milion de euro doar în primă instanță. Nu putem deschide mai multe procese dacă statul nu ne permite să strângem fondurile necesare.” Avocatul irlandez Gerard Rudden susține că firmele Big Tech au resurse „practic nelimitate” pentru litigii, iar interdicția de finanțare face „pur și simplu imposibilă” o acțiune colectivă europeană deschisă în Irlanda împotriva unor companii precum Meta, Google sau Microsoft, din cauza costurilor. Ce ar putea urma: reanalizarea regulilor și presiunea UE Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Întreprinderi, Comerț și Ocuparea Forței de Muncă din Irlanda a declarat (sub rezerva anonimatului) că Law Reform Commission urmează să publice în cursul acestui an un raport privind posibile modificări. O eventuală schimbare ar trebui decisă de Ministerul irlandez al Justiției. Ministrul irlandez al justiției, Jim O’Callaghan, s-a declarat „foarte reticent” față de introducerea finanțării litigiilor de către terți, invocând riscul „transformării justiției într-o marfă” și posibilitatea ca finanțatorii să ia o parte semnificativă din despăgubiri — un model asociat cu numărul mare de acțiuni colective din SUA. În paralel, Comisia Europeană spune că este în „contact strâns” cu statele membre, inclusiv Irlanda, și evaluează aplicarea directivei. Comisia amintește că, atunci când un stat interzice finanțarea de către terți, trebuie să se asigure că cheltuielile de judecată nu devin un obstacol pentru entitățile autorizate să introducă acțiuni colective. Guvernul irlandez a plafonat la 25 de euro (aprox. 125 lei) taxa pe care un consumator o poate plăti pentru a se alătura unei acțiuni colective și, „în săptămânile următoare”, ar urma să elimine taxele Înaltei Curți (de regulă de câteva sute de euro, în funcție de documente) pentru organizațiile non-profit autorizate, potrivit aceleiași surse. [...]
Israelul le-a transmis SUA că programul-pilot din sudul Libanului „a eșuat”, acuzând armata libaneză că nu acționează împotriva infrastructurii Hezbollah , potrivit The Jerusalem Post . Mesajul a fost trimis pe canale de securitate, iar miza imediată este blocarea extinderii programului către alte zone-pilot, pe fondul nemulțumirii Israelului față de modul în care Beirutul își aplică angajamentele. Publicația notează că programul a început să fie implementat după semnarea unui memorandum de înțelegere între Beirut și Ierusalim, însă Israelul a furnizat Washingtonului informații despre activitățile armatei libaneze și a susținut că operațiunile acesteia împotriva infrastructurii și operativilor Hezbollah sunt insuficiente. Ce reproșează Israelul armatei libaneze Potrivit unor oficiali de securitate citați, armata libaneză nu ar distruge infrastructura „teroristă” pe baza coordonatelor furnizate de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF), deși ar cere în continuare coordonate suplimentare. În evaluările prezentate, șeful Statului Major al armatei libaneze, Rudolf Haykal, ar continua să coopereze cu Hezbollah, ar evita confruntarea cu comandanții organizației în sudul Libanului și ar fi ineficient în percheziții, identificarea infrastructurii și găsirea armelor. De ce contează: extinderea programului, pusă în așteptare Un oficial de securitate citat de publicație afirmă că „nu există fricțiune reală” între armata libaneză și Hezbollah și că organizația nu ar permite colectarea armelor sau distrugerea infrastructurii sale. În același registru, oficialul susține că armata libaneză ar fi „mai concentrată pe coordonare” decât pe aplicarea efectivă a măsurilor, ceea ce explică, în această versiune, de ce Israelul „nu se grăbește” să accepte noi zone-pilot. Context regional invocat în evaluări În același material se menționează o evaluare potrivit căreia Iranul, care ar fi oferit anterior sprijin semnificativ Hezbollah, este în prezent concentrat pe „propriile lupte pentru supraviețuire” și nu se grăbește să vină în ajutorul organizației. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre baza acestei evaluări. În lipsa unor rezultate considerate credibile de partea israeliană, semnalul transmis SUA indică faptul că următorul pas — extinderea programului-pilot — rămâne incert și condiționat de schimbări operaționale în teren. [...]
Un vot pe 29 august poate închide vânătoarea comercială de balene din Islanda , dacă țara reia drumul către aderarea la UE și, implicit, către reguli care interzic uciderea cetaceelor, potrivit Politico . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra unei industrii deja contestate și descrise ca neprofitabile în ultimul deceniu. Kristján Loftsson , principalul acționar al Hvalur hf . și figura centrală a vânătorii de balene din Islanda, conduce singura flotă comercială activă din țară. Compania operează intermitent din 1947 și, în sezonul de vară, cele două nave ale sale, Hvalur 8 și Hvalur 9, au vânat balene cu înotătoare (fin whales), depășind 50 de capturi până acum, arată publicația. De ce contează referendumul: regulile UE ar elimina practic vânătoarea Pe 29 august, islandezii votează dacă repornesc negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Un vot „da” ar redeschide calea către apartenența la bloc și către aplicarea Directivei Habitate a UE, care interzice capturarea sau uciderea tuturor cetaceelor (categorie ce include balenele, delfinii și marsuinii). Pentru Loftsson, aderarea ar însemna „aproape sigur” sfârșitul vânătorii, în condițiile în care chiar și politicieni din tabăra „nu” admit că o derogare ar fi improbabilă. Sondajele descrise de Politico indică o cursă strânsă, cu „da” ușor în față. O activitate economic marginală, dar cu încărcătură politică În plan economic, vânătoarea de balene nu pare să aibă o bază solidă. Un raport guvernamental a constatat că operațiunile Hvalur au generat o pierdere de aproximativ 3 miliarde de coroane islandeze (echivalentul a 21 milioane euro, aprox. 105 milioane lei) în perioada 2011–2021, conform documentelor citate în articol. În plus, consumul intern este redus: „islandezii, în general, nu mănâncă carne de balenă”, iar practica este controversată inclusiv în interiorul țării. Hvalur a oprit vânzările către Japonia, invocând lipsa profitabilității, și a analizat inclusiv posibilitatea de a vinde carnea ca materie primă pentru hrană destinată porcilor și vitelor. Totuși, tema a devenit un simbol în dezbaterea despre controlul resurselor maritime. Politico notează că pescuitul rămâne un pilon al economiei, reprezentând aproape o zecime din PIB, iar o parte a opoziției față de UE leagă vânătoarea de balene de ideea păstrării politicilor naționale în apele islandeze. Adaptare de business: suplimente cu fier din carne de balenă În fața presiunilor și a lipsei de profit, Loftsson caută noi utilizări comerciale pentru carne: Hvalur vrea să macine carnea de balenă cu înotătoare și să o vândă ca supliment cu fier, sub formă de capsule de 500 mg, primul lot fiind așteptat anul viitor. El își justifică pariul prin amploarea anemiei la nivel global și prin faptul că suplimentele sintetice ar fi greu de digerat, potrivit declarațiilor din articol. Ce urmează Dacă referendumul va duce la reluarea negocierilor de aderare, vânătoarea comercială de balene intră într-o zonă de risc structural: nu doar din cauza presiunii publice, ci printr-un posibil angajament de aliniere la legislația UE care interzice explicit uciderea cetaceelor. În acest scenariu, soluțiile comerciale alternative ale Hvalur ar putea deveni secundare față de o schimbare de regim de reglementare care ar închide activitatea de bază. [...]
