Știri
Știri din categoria Externe

Libanul și administrația Trump cer Israelului o „pauză” a loviturilor împotriva Hezbollah înaintea negocierilor directe de săptămâna viitoare, potrivit axios.com, care citează două surse familiarizate cu discuțiile. Miza imediată este reducerea escaladării în Liban fără a transforma Iranul într-un arbitru al ritmului operațiunilor israeliene.
Ofensiva Israelului în Liban a devenit, potrivit materialului, un punct sensibil și în negocierile dintre SUA și Iran, Teheranul susținând că Israelul încalcă un armistițiu. Washingtonul respinge ideea că Libanul ar fi fost acoperit de acel armistițiu, dar le-ar fi cerut israelienilor să reducă tensiunile. În același timp, SUA, guvernul libanez și Israelul nu vor să lase Iranul să dicteze mișcări care ar avantaja Hezbollah, descris drept „proxy” al Iranului.
Marți, ambasadorii Israelului și Libanului la Washington urmează să se întâlnească sub auspiciile Departamentului de Stat, într-o primă rundă de discuții directe, iar apoi sunt așteptate negocieri mai detaliate. Vineri a avut loc un apel trilateral pregătitor, cu participarea unui consilier al secretarului de stat Marco Rubio.
După acel apel, partea libaneză a transmis că părțile au convenit să se întâlnească pentru a „discuta anunțarea unui armistițiu”. Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, a spus într-o declarație că Israelul a acceptat „să promoveze un acord de pace cu Libanul”, dar că nu a acceptat să discute un armistițiu cu „organizația teroristă Hezbollah”.
Potrivit surselor citate, guvernul libanez a cerut, prin mediatorii americani, ca Israelul să facă un „gest” înaintea întâlnirii de marți și să oprească temporar loviturile aeriene în țară. Libanul ar fi propus revenirea la înțelegerile armistițiului din noiembrie 2024, astfel încât loviturile să vizeze doar amenințări iminente din partea Hezbollah.
SUA ar susține solicitarea libaneză și ar face presiuni asupra Israelului să o accepte, însă premierul Benjamin Netanyahu încă analizează cererea și nu a luat o decizie. Un oficial israelian a rezumat poziția astfel:
„Nu există armistițiu.”
Axios notează că acceptarea unui armistițiu ar fi dificilă politic pentru Netanyahu, iar guvernul israelian ar prefera negocieri cu Libanul „sub foc”. Totuși, o a doua sursă israeliană indică posibilitatea unei pauze tactice scurte a loviturilor aeriene, ca soluție de compromis înaintea discuțiilor.
Săptămâna viitoare, premierul libanez Nawaf Salam este așteptat la Washington pentru o întâlnire cu Rubio, în ceea ce ar fi prima vizită bilaterală a unui oficial libanez de rang înalt în SUA de la instalarea administrației Trump. În funcție de decizia lui Netanyahu privind „pauza”, întâlnirea de marți poate seta fie un cadru de dezescaladare, fie un start al negocierilor în condiții de presiune militară continuă.
Recomandate

Hezbollah încearcă să blocheze negocieri directe Liban–Israel , cerând guvernului de la Beirut să se abțină de la discuții „sub tirul armelor”, pe fondul escaladării violențelor și al presiunilor politice interne, potrivit news.ro . Mișcarea proiraniană a făcut apelul după moartea a 13 membri ai forțelor de securitate libaneze la Nabatiyeh, vineri. Într-un comunicat publicat pe Telegram, Hezbollah a cerut autorităților libaneze să „recunoască pericolul” concesiilor și să revină „alături de poporul său și de rezistența sa”. Presiune politică înaintea unor discuții anunțate de Israel Apelul Hezbollah vine după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Libanul ar fi transmis „solicitări repetate” pentru negocieri. Netanyahu a spus că a instruit cabinetul să înceapă discuții „directe” cu Libanul, cu obiective explicite: dezarmarea Hezbollah și stabilirea unor relații pașnice „cât mai curând posibil”. În paralel, un oficial libanez a declarat pentru CNN că „nu vor avea loc negocieri sub tirul armelor” și că autoritățile libaneze nu au fost informate oficial despre vreo rundă de discuții. Contextul de securitate: bilanț ridicat al victimelor În același timp, situația de pe teren rămâne tensionată. Primele zile ale armistițiului cu Iranul au fost, potrivit Ministerului Sănătății din Liban, cele mai sângeroase din țară din septembrie 2024: cel puțin 357 de morți și cel puțin 1.223 de răniți în urma atacurilor israeliene. Pentru Beirut, miza imediată este dacă poate intra într-un format de negocieri fără a-și asuma costuri politice interne majore și fără a valida, în ochii Hezbollah, o „cale a concesiilor” în plin conflict. [...]

Zelenski avertizează că un „armistițiu pe loc” ar da Rusiei timp să-și refacă forța militară , iar miza imediată este menținerea presiunii asupra Moscovei prin sancțiuni și prin blocarea unei retrageri ucrainene din Donbas, potrivit digi24.ro . Președintele Ucrainei susține că Vladimir Putin caută o ieșire „care să pară o victorie”, inclusiv prin demersuri diplomatice. Într-un interviu pentru podcastul „The Rest Is Politics”, Volodimir Zelenski a afirmat că, pentru ocuparea completă a Donbasului, Rusia ar trebui să accepte pierderi între 300.000 și 1 milion de oameni, în funcție de durata operațiunii. În același timp, liderul ucrainean a dat asigurări că Ucraina nu își va retrage trupele din regiune. De ce contează: riscul ca o pauză de lupte să devină o „fereastră” de reînarmare Zelenski spune că Moscova ar încerca să obțină prin diplomație ceea ce nu poate obține pe câmpul de luptă, inclusiv prin dialogul cu Statele Unite, pentru a forța Ucraina să iasă din Donbas. În evaluarea sa, o astfel de retragere ar diviza societatea ucraineană, iar o slăbire a unității interne ar putea deschide calea pentru o nouă ofensivă rapidă („blitzkrieg”). În plus, președintele ucrainean avertizează că, și dacă un atac rapid nu ar urma imediat, Rusia ar folosi orice pauză pentru: a recruta mai mult personal și a-l instrui; a extinde baza militar-industrială; a cere ridicarea sancțiunilor. Ce urmează, în logica prezentată de Kiev Zelenski susține că un armistițiu de tip „rămâneți unde sunteți” nu ar fi doar o opțiune pentru Ucraina, ci și „în interesul partenerilor” săi, tocmai pentru a limita capacitatea Rusiei de a se regrupa. Totodată, el afirmă că Putin ar înțelege că nu poate ocupa integral Ucraina, dar ar transmite uneori partenerilor occidentali mesaje care nu reflectă ceea ce gândește „cu adevărat”. [...]

Riscul de perturbare a fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz rămâne ridicat , în timp ce negocierile SUA–Iran găzduite sâmbătă, 11 aprilie, la Islamabad intră într-o etapă descrisă drept „dificilă”, pe fondul unui armistițiu fragil, potrivit stirileprotv.ro . Discuțiile au loc în Pakistan între oficiali americani și o delegație iraniană, în contextul în care președintele american Donald Trump a avertizat că Teheranul ar avea „o singură șansă” la negociere și a amenințat cu reluarea operațiunilor militare „cu o intensitate și mai mare” dacă nu se ajunge la un acord. În paralel, vicepreședintele JD Vance a transmis că Washingtonul este deschis dialogului, dar a avertizat Iranul să nu încerce să „păcălească” Statele Unite. Ormuz, miza cu efect direct asupra piețelor și logisticii Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul de petrol. Trump a avertizat Teheranul „să nu perceapă taxe petrolierelor” care tranzitează strâmtoarea, iar un oficial iranian a indicat, la rândul său, intenția de a schimba regimul de control asupra zonei. În acest context, premierul britanic Keir Starmer a discutat cu Trump și a susținut includerea Strâmtorii Ormuz într-un acord permanent, invocând percepția că armistițiul este fragil și că „nu pot exista taxe sau restricții asupra acestei căi navigabile”. Avertisment pentru aviație: risc de penurie de combustibil în Europa O consecință operațională imediată, dacă situația se degradează, este riscul pentru lanțurile de aprovizionare cu combustibil. ACI Europe avertizează că aeroporturile europene ar putea ajunge la o penurie de combustibil pentru avioane dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă în trei săptămâni, potrivit unei scrisori adresate comisarului european pentru transporturi. Pozițiile de negociere: condiții iraniene și distanță mare între tabere Teheranul, prin vocea președintelui Parlamentului, a cerut înaintea oricărei negocieri de pace un armistițiu în Liban și deblocarea activelor iraniene înghețate ca urmare a sancțiunilor. SUA și Israel contestă includerea Libanului în acordul de armistițiu, conform materialului. Publicația mai notează că delegația Iranului la Islamabad ar avea 71 de persoane, inclusiv experți tehnici, iar presa internațională citată în articol indică existența unei propuneri iraniene „în 10 puncte”, descrisă ca fiind greu de acceptat de partea americană. Ce urmează Negocierile pornesc cu așteptări prudente și cu avertismente publice de ambele părți. În lipsa unor detalii despre un calendar sau despre puncte de acord, rămâne de urmărit dacă discuțiile de la Islamabad pot stabiliza armistițiul și, mai ales, dacă pot reduce riscul de restricții în Strâmtoarea Ormuz, cu efecte în cascadă asupra energiei și transporturilor. [...]

Cuba respinge presiunea SUA, iar Rusia promite sprijin suplimentar, într-un moment în care criza energetică de pe insulă este amplificată de restricțiile asupra aprovizionării cu petrol , potrivit antena3.ro . Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat că nu va demisiona „la presiunea” Washingtonului, în timp ce Moscova transmite că nu își va abandona aliatul și că ajutorul va depăși livrările recente de țiței. Díaz-Canel a făcut afirmațiile într-un interviu televizat acordat NBC News, descris ca primul său interviu televizat pentru un post american. Liderul cubanez a invocat suveranitatea și dreptul la autodeterminare și a susținut că „revoluționarii” nu demisionează. „Suntem un stat liber și suveran. Avem autodeterminare și independență și nu suntem supuși planurilor Statelor Unite.” Presiunea pe energie: „blocadă petrolieră” și întreruperea livrărilor din Venezuela Miza imediată, cu impact direct în economie și funcționarea țării, este energia. Articolul arată că Washingtonul a intensificat presiunea asupra Cubei printr-o politică descrisă drept o „blocadă petrolieră”, inclusiv prin amenințarea cu tarife pentru orice țară care ar încerca să vândă petrol Cubei. În acest context, Cuba se confruntă cu o criză energetică „care a paralizat” insula din ianuarie, după ce principala sursă de aprovizionare din Venezuela a fost întreruptă. Potrivit aceleiași surse, Cuba produce doar 40% din combustibilul pe care îl consumă, ceea ce o face dependentă de importuri. Rusia: sprijin politic și promisiunea unor livrări care „nu se vor limita” la un singur transport Pe fondul tensiunilor dintre Washington și Havana, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a vizitat Cuba și a avut discuții cu Díaz-Canel. Riabkov a declarat, citat de agențiile de presă ruse, că Moscova nu intenționează să renunțe la interesele sale în emisfera vestică, indiferent de poziția SUA, și că sprijinul pentru Cuba va depăși transportul de petrol trimis luna trecută. „Nu putem trăda Cuba. Este exclus. Nu o putem lăsa singură.” La sfârșitul lunii martie, petrolierul Anatoly Kolodkin a ajuns în Cuba cu 730.000 de barili de țiței, prima livrare de petrol în trei luni, conform articolului. Deși administrația Trump a amenințat cu tarife țările care vând sau furnizează petrol Cubei, la începutul lui ianuarie a permis totuși ca petrolierul să ajungă la destinație. Ce urmează Riabkov a spus că este „prea devreme” pentru a detalia următorii pași, dar a indicat că Rusia nu se va limita la încărcătura deja livrată. În paralel, Díaz-Canel își menține poziția de a nu ceda presiunilor SUA, ceea ce sugerează continuarea confruntării politice, cu efecte directe asupra accesului Cubei la energie și asupra stabilității operaționale a economiei insulare. [...]

Prim-ministrul Pakistanului avertizează că discuțiile SUA–Iran pot decide un armistițiu durabil , într-un mesaj care ridică miza diplomatică pentru întâlnirea programată la Islamabad, cu potențiale efecte asupra stabilității regionale, potrivit aljazeera.com . Shehbaz Sharif a descris viitoarele discuții dintre Statele Unite și Iran drept „make or break” („decisive”), susținând că următoarea etapă a negocierilor va stabili dacă poate fi obținut un armistițiu de durată. Întâlnirea ar urma să aibă loc la Islamabad. Materialul nu oferă detalii despre agenda discuțiilor, nivelul delegațiilor sau calendarul exact al rundelor de negocieri, dincolo de faptul că sunt „upcoming” (în curs de pregătire). De ce contează Prin calificarea negocierilor ca „decisive”, premierul pakistanez semnalează că rezultatul acestei runde ar putea influența direct șansele de a consolida un armistițiu pe termen lung, într-un context în care o încetare a focului rămâne, în formularea sa, dependentă de „următoarea fază” a discuțiilor. Ce urmează Următorul reper este desfășurarea efectivă a discuțiilor SUA–Iran la Islamabad și eventualele concluzii privind posibilitatea asigurării unui armistițiu durabil; sursa nu indică, însă, un termen sau un mecanism de implementare. [...]

Negocierile SUA–Iran riscă să fie amânate sau deturnate de condițiile puse de Teheran , într-un moment în care armistițiul convenit recent este deja contestat de ambele părți și are efecte directe asupra securității energetice, inclusiv prin miza Strâmtorii Ormuz, potrivit digi24.ro . John Bolton, fost consilier pentru securitate națională al lui Donald Trump, susține că Iranul „simte slăbiciune” la Washington și va continua să pună presiune pentru a obține concesii. Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la CNN, în contextul discuțiilor programate la Islamabad. Potrivit informațiilor prezentate, o delegație americană urmează să participe la negocieri, formată din vicepreședintele JD Vance, trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner. Discuțiile vin după ce, marți, SUA și Iran au convenit asupra unui armistițiu, însă ulterior s-au acuzat reciproc că nu respectă obligațiile din acord. Condițiile Iranului și riscul de blocaj În paralel, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, a anunțat că nu vor avea loc negocieri până când nu se îndeplinesc două condiții: încetarea focului în Liban; ridicarea blocării activelor Iranului. Conform aceleiași surse, aceste măsuri ar fi fost „convenite de comun acord”, dar nu ar fi fost implementate. Miza operațională: Strâmtoarea Ormuz și armistițiul „fragil” Armistițiul a început marți, când Iranul a redeschis Strâmtoarea Ormuz și a prezentat Statelor Unite un acord de pace în 10 puncte. Ulterior, Teheranul a închis din nou calea navigabilă, invocând atacurile Israelului asupra Libanului, iar prevederile armistițiului ar fi vizat și Libanul. Aici apare și o dispută de interpretare: administrația Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au afirmat că această condiție (extinderea asupra Libanului) nu făcea parte din acord, în timp ce premierul pakistanez Shehbaz Sharif a insistat că era inclusă. Presiune militară înainte de discuții Pe fondul negocierilor, liderul de la Casa Albă a amenințat că va relua atacurile asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord la Islamabad. În același timp, atacurile Israelului asupra Libanului au continuat, chiar dacă Netanyahu a vorbit despre negocieri de pace cu guvernul libanez, axate pe „dezarmarea Hezbollahului”. În acest cadru, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a transmis pe X că SUA ar trebui să aleagă între armistițiu și „continuarea războiului prin intermediul Israelului”, susținând că „mingea este în terenul SUA”. Ce urmează Discuțiile față în față de la Islamabad sunt programate pentru sâmbătă, însă desfășurarea lor depinde de modul în care SUA și Iran gestionează divergențele privind condițiile armistițiului și cererile Teheranului legate de Liban și de activele iraniene. [...]