Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul mută în online marșul „Regimentul Nemuritor”, invocând securitatea, o decizie care schimbă operarea uneia dintre cele mai vizibile manifestări publice de Ziua Victoriei și indică un nivel mai ridicat de risc asumat de autorități pentru evenimentele din 9 mai, potrivit Digi24.
Marșul „Regimentul Nemuritor” este defilarea în care participanții poartă portrete ale rudelor care au luptat în al Doilea Război Mondial și are loc tradițional în fiecare 9 mai, după parada militară dedicată victoriei sovietice asupra Germaniei naziste. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat că evenimentul va avea „un format diferit: un format electronic”, conform EFE, preluată de Agerpres.
Decizia vine pe fondul motivelor de securitate invocate de Moscova, care îl acuză pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar dori atacarea Moscovei cu drone cu ocazia zilei de 9 mai. Kremlinul a mai anunțat că va lua măsuri suplimentare pentru protecția lui Vladimir Putin în timpul festivităților.
Mutarea marșului din stradă în „format electronic” reduce componenta de mobilizare fizică și expunerea în spațiul public a unui eveniment la care Putin participă de obicei personal, atunci când coloana se apropie de Kremlin, purtând fotografia tatălui său, rănit în război.
În paralel, Moscova a amenințat cu un răspuns dur dacă parada ar fi atacată, inclusiv cu un „atac masiv” asupra centrelor de decizie din capitala ucraineană, și a recomandat evacuarea angajaților ambasadelor și organizațiilor internaționale din Kiev.
În același cadru, Rusia a explicat absența armamentului greu la defilarea militară din Piața Roșie — pentru prima oară din 2007 — prin „amenințarea teroristă ucraineană”, notează EFE.
Ministerul Apărării din Rusia a anunțat și o încetare unilaterală a focului de 48 de ore, care ar urma să intre în vigoare vineri la miezul nopții, cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a victoriei Armatei Roșii asupra Germaniei naziste. Potrivit materialului, Zelenski nu a susținut inițiativa rusă și a propus în schimb un armistițiu începând din 6 mai, care ar fi fost ignorat de Moscova.
Opoziția rusă din exil susține însă că motivul real al anulării marșului nu ar fi teama de drone, ci riscul ca participanții să iasă cu portretele soldaților ruși morți în războiul din Ucraina, ceea ce ar putea expune public amploarea victimelor, despre care opoziția afirmă că este ocultată de regim.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra Moscovei se intensifică și cresc riscul de perturbări operaționale , după ce cel puțin 28 de aparate care se îndreptau spre capitala Rusiei ar fi fost doborâte într-un interval de aproximativ o oră, în noaptea de joi spre vineri, potrivit G4Media . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis pe Telegram că „specialiștii serviciilor de urgență intervin în locurile în care au căzut resturile”. Informația este atribuită de publicație primarului, citat de AFP, și transmisă de Agerpres. De ce contează: presiune pe infrastructură și pe capacitatea de răspuns În contextul ultimelor luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică . Miza, potrivit informațiilor din articol, este reducerea veniturilor Kremlinului folosite pentru finanțarea efortului de război. Context: rafinărie incendiată în sud-estul Moscovei Săptămâna trecută, un atac ucrainean a provocat „un incendiu impresionant” la o rafinărie din sud-estul Moscovei, notează aceeași sursă, ca exemplu al țintirii infrastructurii energetice. [...]
Kremlinul condiționează rolul de mediator al SUA în Ucraina de renunțarea la sprijinul pentru Kiev , pe fondul unor semnale că Moscova începe să se îndoiască de poziția președintelui Donald Trump, potrivit HotNews . Mesajul, transmis public de Dmitri Peskov , ridică miza diplomatică pentru Washington: Rusia spune că nu poți media „în timp ce ești implicat în război într-una dintre tabere”. Linia Kremlinului: mediere, dar nu „dintr-o tabără” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „profund recunoscătoare” pentru eforturile de mediere ale SUA, însă a insistat că acestea sunt incompatibile cu sprijinul american pentru una dintre părțile aflate în conflict. „Dar, desigur, este imposibil să faci astfel de eforturi în timp ce eşti implicat în război într-una dintre tabere.” În același timp, Peskov a spus că Moscova pornește de la presupunerea că echipa americană de negociere „înțelege foarte bine” această limitare și că dialogul cu negociatorii SUA privind o soluționare în Ucraina ar urma să continue. Contextul imediat: atacuri asupra rafinăriilor și „poziția de forță” În material este menționată și relatarea publicației ucrainene Kiev Independent, potrivit căreia Ucraina – care și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor rusești – ar considera că și-a asigurat sprijinul lui Trump pentru a acționa „mai îndrăzneț”, într-o campanie menită să forțeze Rusia să negocieze dintr-o poziție mai slabă. Peskov a respins această idee. Totodată, el a reluat o poziție exprimată anterior, potrivit căreia europenii ar avea „o concepție foarte greșită” dacă pornesc de la premisa că Rusia poate fi adusă la negocieri „de pe o poziție de forță”, mizând pe o slăbire a Moscovei. Lavrov cere „lămuriri” după G7 și invocă „Spiritul Anchorage-ului” Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia rămâne angajată față de înțelegerile convenite anul trecut la summitul din Alaska dintre Putin și Trump, dar a cerut clarificări privind ce s-a discutat la G7, la Evian, după ce președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că Trump și-ar fi schimbat abordarea față de războiul din Ucraina. „În ceea ce priveşte Ucraina, vrem să înţelegem ce s-a întâmplat la Evian.” Lavrov a mai spus că partea americană nu a comunicat „concluziile” după summitul de la Evian și nici direcția viitoare a acțiunii SUA. În același timp, el a invocat acuzația că summitul din Alaska ar fi putut fi „o stratagemă a SUA pentru a câștiga timp” în vederea reînarmării Ucrainei, menționând că și alți oficiali ruși au acuzat Washingtonul că nu a respectat înțelegerile. Ce urmează, potrivit Moscovei Lavrov a reiterat că Rusia vrea să continue discuțiile cu SUA și a spus că Moscova așteaptă în continuare o nouă vizită a emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În logica mesajului Kremlinului, următorul test va fi dacă Washingtonul își poate menține simultan sprijinul pentru Ucraina și pretenția de mediator acceptat de Rusia. [...]
Loviturile ucrainene asupra infrastructurii de combustibil și comunicații a Rusiei au început să blocheze operațional Crimeea , cu raționalizări de carburant și întreruperi de transport, pe fondul unei campanii care vizează logistica militară, potrivit Al Jazeera . În ultima săptămână, Ucraina a intensificat atacurile atât în Crimeea ocupată de Rusia, cât și asupra unor centre de comunicații prin satelit din apropierea Moscovei, în condițiile în care Rusia ar fi concentrat apărarea antiaeriană în jurul capitalei și al Podului Kerci . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Rusia a mutat sisteme de apărare antiaeriană din alte regiuni către Moscova și către Podul Kerci, ceea ce ar fi slăbit alte direcții. Ce a fost lovit și de ce contează operațional Statul Major ucrainean a anunțat că, pe 22 iunie, au fost vizate două centre militare ruse de comunicații prin satelit: Vladimir (la aproximativ 200 km est de Moscova) și Dubna (la aproximativ 100 km nord de Moscova). Potrivit armatei ucrainene, au fost avariate antene parabolice principale (de 25 m, respectiv 32 m) și clădiri cu echipamente electronice. Kievul susține că Rusia folosește aceste legături satelitare pentru a supraveghea manevrele ucrainene și pentru coordonarea forțelor. În Crimeea, atacurile au vizat direct lanțul de aprovizionare cu combustibil și funcționarea infrastructurii civile. Duminică, Ucraina a folosit drone cu rază lungă pentru a lovi simultan două facilități petroliere considerate importante de-a lungul Strâmtorii Kerci: terminalul petrolier din Kerci (Crimeea) și portul Kavkaz (Rusia), folosite pentru transportul combustibilului către liniile ruse de pe front. Materiale video geolocalizate ar fi arătat incendii la depozite de petrol din Kerci și la feriboturi de aprovizionare din Kavkaz. Efecte imediate în Crimeea: combustibil raționalizat, transport suspendat Guvernatorul instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov, a suspendat imediat vânzările de combustibil pentru toți, cu excepția serviciilor de stat. În Sevastopol , cel mai mare oraș din Crimeea, combustibilul era deja raționalizat la 20 de litri pe săptămână pentru persoanele fizice. Tot acolo au fost anulate cursele de feribot, au fost interzise adunările în aer liber și a fost oprit iluminatul stradal. Pe lângă combustibil, Ucraina a lovit și instalații electrice, ceea ce a dus la pene de curent în Sevastopol, Ievpatoria și în alte zone ale peninsulei, duminică și miercuri, conform relatării. Context: o campanie pentru „șchiopătarea” logisticii ruse Al Jazeera notează că Ucraina atacă Crimeea din vara lui 2023, după ce Rusia a folosit peninsula ca bază pentru atacuri aeriene, cu rachete și drone. În 2026, accentul ar fi trecut la o campanie aeriană menită să reducă capacitatea Rusiei de a susține frontul prin lovirea transporturilor de arme, combustibil și alte materiale. În sprijinul acestei evaluări, publicația rusă independentă Meduza (citată de Al Jazeera) a analizat 270 de atacuri asupra camioanelor și centrelor logistice ruse în acest an și a concluzionat că, în ultimele două luni, „adâncimea mediană” a atacurilor a crescut de la câțiva kilometri la „câteva zeci de kilometri”. Separat, analistul francez de tip open-source (analiză din surse publice) Clément Molin ar fi numărat 500 de atacuri între 1 mai și 18 iunie, pe baza videoclipurilor publicate online. Ce urmează: extinderea razei de lovire și presiune pe infrastructura energetică Kievul a crescut și distanța la care lovește ținte din interiorul Rusiei, inclusiv rafinării și fabrici de armament. Zelenski a afirmat că, după o lovitură asupra rafinăriei din Tiumen (Siberia de Vest), operațiunea a fost realizată cu noi tipuri de drone produse de compania ucraineană Fire Point și a susținut că acestea „vor ajunge la peste 3.000” (kilometri, în contextul discuției despre rază). În același registru, Al Jazeera relatează despre atacuri asupra unei fabrici din Voronej (componente pentru rachete de croazieră și sisteme Pantsir) și asupra unei uzine de procesare a gazelor din Orenburg, despre care se spune că ar procesa 60% din gazul prelucrat de Gazprom și produce, între altele, heliu și etan. Separat, în plan regional, Al Jazeera consemnează că Belarus ar fi eliminat sau dezactivat patru transpondere folosite pentru dirijarea dronelor lansate din Rusia către orașe ucrainene, după avertismente publice ale lui Zelenski. The Wall Street Journal este citat cu informația că Vladimir Putin ar fi amenințat cu tăierea ajutorului financiar pentru Minsk dacă Belarus nu permite lansarea dronelor ruse de pe teritoriul său. [...]
Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse printr-o operațiune planificată pe 40 de zile, aprobată de președintele Volodimir Zelenski , potrivit Știrile Pro TV . Miza este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a forța încetarea războiului, într-un moment în care Kievul folosește tot mai mult lovituri la distanță și drone. Zelenski a anunțat că a aprobat o campanie a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), descrisă ca o „operațiune de 40 de zile” cu obiectivul de a exercita presiune asupra „statului agresor”. „Am aprobat desfăşurarea de către Serviciu a unei operaţiuni de 40 de zile menite să exercite presiune asupra statului agresor, cu scopul de a-l determina să pună capăt războiului”, a scris Zelenski pe Telegram. Țintele: industria petrolieră și obiective din teritoriile ocupate În contextul acestei campanii, Ucraina a lansat „de luni de zile” valuri de atacuri cu rachete cu rază medie și lungă asupra unor ținte din Rusia și din teritoriile aflate sub control rusesc, vizând „în principal industria petrolieră”, conform informațiilor din articol. Alegerea acestor ținte indică o strategie de a lovi zone cu importanță economică și logistică pentru efortul de război al Rusiei, chiar dacă materialul citat nu oferă detalii despre amploarea sau efectele concrete ale loviturilor. Rolul SBU și accentul pe drone Zelenski a mai spus că, în ultimele luni, SBU ar fi obținut „cele mai bune rezultate” în apărarea pozițiilor ucrainene de pe front, pe fondul utilizării dronelor „de diferite tipuri”. În acest cadru, operațiunea de 40 de zile sugerează o intensificare coordonată a acțiunilor SBU, cu dronele ca instrument central. Ce urmează, din informațiile disponibile: o perioadă delimitată de 40 de zile în care Kievul urmărește să crească presiunea militară asupra Rusiei, fără ca articolul să precizeze calendarul exact, tipurile de operațiuni sau criteriile după care ar fi evaluat succesul campaniei. [...]
Hezbollah ridică miza negocierilor de încetare a focului, cerând retragerea totală a Israelului din sudul Libanului, ceea ce complică discuțiile mediate de SUA și menține riscul de escaladare în zona de frontieră , potrivit Al Jazeera . Liderul Hezbollah, Naim Qassem , a cerut ca Israelul să își retragă trupele „necondiționat” din Liban, într-un discurs televizat susținut vineri, de Ashura, în timp ce ultima rundă de negocieri dintre Liban și Israel, desfășurată la Washington, a fost prelungită cu încă o zi pentru a se încerca obținerea unui acord. Qassem a descris acordul de încetare a focului SUA–Iran (care, potrivit materialului, acoperă și Libanul) drept o „declarație oficială de înfrângere” pentru SUA și Israel și a insistat că Israelul „nu are altă opțiune” decât să se retragă „din fiecare centimetru” de teritoriu libanez. Cererea vine în condițiile în care trupele israeliene rămân poziționate „adânc” în sudul Libanului, iar oficiali israelieni susțin că vor rămâne în Liban. Atacurile au scăzut, dar nu s-au oprit Deși intensitatea loviturilor israeliene ar fi scăzut după reluarea încetării focului cu Hezbollah, atacurile continuă, notează publicația. Vineri dimineață, un raid aerian israelian a lovit localitatea Nabatieh al-Fawqa, iar două persoane au fost raportate ca fiind ucise într-un raid anterior asupra orașului Mayfadoun. Tot vineri, forțele israeliene au aruncat pliante deasupra localității Mansouri, cerând locuitorilor să plece, potrivit presei de stat libaneze — primul astfel de ordin de la cea mai recentă încetare a focului. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a spus că ordinul este un „memento” că zona se află în „zona de securitate” în care operează soldați ai IDF și că civilii nu ar trebui să fie în zonă „ca să nu fie răniți”. Oficiali libanezi au afirmat că trupele israeliene ar impune limita nordică a acestei zone trăgând asupra oricui se apropie, inclusiv civili și soldați libanezi. Negocierile de la Washington: retragere condiționată de dezarmare Negocierile directe dintre Liban și Israel au început la Washington în aprilie, iar vineri continua a patra zi a celei de-a cincea runde, după ce discuțiile au fost extinse cu încă o zi, potrivit unui corespondent Al Jazeera în Liban. În paralel, Reuters este citată cu informația că discuțiile recente s-au concentrat pe o propunere susținută de SUA prin care forțele israeliene ar urma să predea o parte din teritoriul ocupat armatei libaneze. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Reuters că Israelul ar fi făcut un „pas concret” în această direcție, retrăgându-se dintr-o parte a unei zone-tampon din sudul Libanului, însă armata libaneză a spus pentru Al Jazeera că acest lucru nu s-a întâmplat. Din relatarea corespondentei Al Jazeera Zeina Khodr, Israelul pare să condiționeze orice retragere de „dezarmarea completă” a Hezbollah și presează armata libaneză să demonteze infrastructura Hezbollah la nord de râul Litani — zonă pe care Israelul nu a reușit să o ocupe. În același timp, Israelul ar considera că atacurile continue asupra satelor de pe linia frontului îi oferă pârghii suplimentare în relația cu guvernul libanez, potrivit unor surse de securitate citate în material. Poziții interne și presiune externă asupra arhitecturii de securitate Fosta diplomată libaneză Tracy Chamoun a declarat pentru Al Jazeera că Libanul urmărește o încetare a focului „cuprinzătoare”, pe care Israelul să o respecte integral, plus retragerea israeliană, dar că delegația libaneză nu ar fi reușit să obțină „promisiuni” sau „angajamente” din partea Israelului pe aceste două puncte. Hezbollah, prin blocul său parlamentar, și-a reiterat refuzul de a negocia direct cu Israelul și a cerut autorităților libaneze să nu acorde Israelului „zone experimentale” la nord de Litani, potrivit corespondentului Al Jazeera Johnny Tannous. Qassem a spus că Hezbollah nu va accepta „nicio normalizare” și „niciun câștig pentru Israel” și a cerut autorităților libaneze să „unească rândurile”. Pe fondul eforturilor internaționale de a depăși blocajul, Franța și Italia au propus o inițiativă pentru formarea unei coaliții internaționale care să ajute la gestionarea aranjamentelor de securitate și la sprijinirea forțelor armate libaneze după ieșirea forței ONU UNIFIL, al cărei mandat ar urma să se încheie la finalul anului. Președintele Libanului, Joseph Aoun, a salutat inițiativa, spunând că ar demonstra angajamentul comunității internaționale față de suveranitatea și stabilitatea Libanului. [...]
Presiunea internă pentru escaladare în Rusia se mută în economie , după atacurile ucrainene cu drone care au lovit inclusiv o rafinărie din Moscova și au alimentat o criză a benzinei, potrivit Antena 3 . Pe acest fundal, voci pro-război îi cer lui Vladimir Putin să renunțe la diplomația mediată de SUA și să răspundă mai dur în Ucraina, inclusiv prin măsuri extreme. Relatarea, atribuită Reuters de publicație, arată că apelurile la „măsuri dure” nu sunt noi: susținătorii liniei dure au cerut anterior o nouă mobilizare, atacuri asupra fabricilor militare europene și chiar folosirea armelor nucleare tactice. De data aceasta, intensificarea vine după atacuri ucrainene de lungă durată care au afectat Crimeea și Moscova, iar autoritățile din Crimeea au declarat stare de urgență „în plin sezon turistic”. Un exemplu de retorică radicală este Konstantin Malofeev , proprietarul canalului Tsargrad, care, după lovirea unei rafinării din Moscova, a pus explicit problema folosirii armelor nucleare. „De ce nu folosim armele nucleare pe care strămoșii noștri le-au dezvoltat și stocat (…) tocmai în acest scop?” Efecte economice și logistice: combustibil, aprovizionare, turism Dincolo de dimensiunea militară, consecințele descrise în material sunt în primul rând operaționale și economice: atacurile asupra rafinăriilor au dus la „scăderea drastică” a rafinării petrolului rusesc la minimele ultimilor 20 de ani, iar Crimeea se confruntă cu riscul izolării. Pe lângă penuria de benzină, localnicii reclamă dispariția unor bunuri de bază, „de la sare la ulei de floarea-soarelui”. În paralel, Ucraina își intensifică atacurile: Wall Street Journal este citat cu estimarea că 8.800 de drone au atacat teritoriul rus și au lovit Crimeea, de două ori mai multe decât în ianuarie și de aproape patru ori mai multe decât în aceeași lună a anului trecut. De ce Kremlinul nu rupe (încă) pista diplomatică Surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că Putin „se simte confortabil” cu retorica dură, dar Moscova ar vrea să păstreze deschisă opțiunea unei soluții diplomatice. Până acum, Kremlinul a rezistat presiunilor de a se retrage din discuții, deși oficiali de rang înalt au recunoscut eșecul acestora și au acuzat SUA că ar fi încălcat acorduri presupus încheiate între Putin și Donald Trump în Alaska. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu a exclus că întâlnirea de la Anchorage ar fi fost „concepută pentru a câștiga timp” pentru reînarmarea Ucrainei. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că nu a existat niciun acord: a fost „doar o propunere”. În evaluarea citată, Rusia are opțiuni limitate pentru a contracara izolarea Crimeei, după ce Ucraina ar fi slăbit semnificativ apărarea antiaeriană din peninsulă și ar fi trecut la lovituri sistematice asupra vulnerabilităților logistice, de combustibil și energie, potrivit expertului militar Ruslan Puhov. [...]
