Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul mută în online marșul „Regimentul Nemuritor”, invocând securitatea, o decizie care schimbă operarea uneia dintre cele mai vizibile manifestări publice de Ziua Victoriei și indică un nivel mai ridicat de risc asumat de autorități pentru evenimentele din 9 mai, potrivit Digi24.
Marșul „Regimentul Nemuritor” este defilarea în care participanții poartă portrete ale rudelor care au luptat în al Doilea Război Mondial și are loc tradițional în fiecare 9 mai, după parada militară dedicată victoriei sovietice asupra Germaniei naziste. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat că evenimentul va avea „un format diferit: un format electronic”, conform EFE, preluată de Agerpres.
Decizia vine pe fondul motivelor de securitate invocate de Moscova, care îl acuză pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar dori atacarea Moscovei cu drone cu ocazia zilei de 9 mai. Kremlinul a mai anunțat că va lua măsuri suplimentare pentru protecția lui Vladimir Putin în timpul festivităților.
Mutarea marșului din stradă în „format electronic” reduce componenta de mobilizare fizică și expunerea în spațiul public a unui eveniment la care Putin participă de obicei personal, atunci când coloana se apropie de Kremlin, purtând fotografia tatălui său, rănit în război.
În paralel, Moscova a amenințat cu un răspuns dur dacă parada ar fi atacată, inclusiv cu un „atac masiv” asupra centrelor de decizie din capitala ucraineană, și a recomandat evacuarea angajaților ambasadelor și organizațiilor internaționale din Kiev.
În același cadru, Rusia a explicat absența armamentului greu la defilarea militară din Piața Roșie — pentru prima oară din 2007 — prin „amenințarea teroristă ucraineană”, notează EFE.
Ministerul Apărării din Rusia a anunțat și o încetare unilaterală a focului de 48 de ore, care ar urma să intre în vigoare vineri la miezul nopții, cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a victoriei Armatei Roșii asupra Germaniei naziste. Potrivit materialului, Zelenski nu a susținut inițiativa rusă și a propus în schimb un armistițiu începând din 6 mai, care ar fi fost ignorat de Moscova.
Opoziția rusă din exil susține însă că motivul real al anulării marșului nu ar fi teama de drone, ci riscul ca participanții să iasă cu portretele soldaților ruși morți în războiul din Ucraina, ceea ce ar putea expune public amploarea victimelor, despre care opoziția afirmă că este ocultată de regim.
Recomandate
Kremlinul a confirmat un armistițiu de două zile în Ucraina, legat de festivitățile din 8–9 mai , o pauză anunțată unilateral care ridică miza operațională pentru ambele părți, după ce Moscova a respins anterior o inițiativă similară venită de la Kiev, potrivit TVR Info . Încetarea focului ar urma să înceapă vineri la miezul nopții, ora Moscovei, în contextul evenimentelor dedicate victoriei din 1945 împotriva Germaniei naziste. Informația este relatată de AFP, citată de TVR Info . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , a precizat că armistițiul vizează zilele de 8 și 9 mai. Context: un armistițiu unilateral după refuzul celui propus de Kiev După un prim anunț al armistițiului de către Moscova, Ucraina a anunțat la rândul ei un armistițiu pentru intervalul 5–6 mai, care ar fi urmat să intre în vigoare începând de miercuri. Conform informațiilor citate, Rusia a refuzat atunci propunerea și și-a continuat atacurile împotriva Ucrainei. În acest cadru, confirmarea unui armistițiu de două zile, cu dată fixă și motivație simbolică, devine relevantă mai ales prin implicațiile de implementare: dacă și în ce măsură va fi respectat în teren rămâne, deocamdată, neclar din informațiile disponibile în material. [...]
Avertismentele Moscovei privind posibile lovituri asupra Kievului ridică riscul de escaladare în jurul paradei de 9 mai , după ce Volodimir Zelenski le-a transmis reprezentanților statelor aliate Rusiei să nu meargă la evenimentul de la Moscova, potrivit HotNews . Într-un discurs susținut joi seară, președintele ucrainean a spus că a primit „mesaje” din partea unor state apropiate de Rusia care ar intenționa să trimită reprezentanți la parada de 9 mai și a calificat această intenție drept „o dorință ciudată” în contextul actual, adăugând că „nu recomandăm acest lucru”. Pe fondul acestor declarații, Rusia a transmis avertismente directe legate de securitatea Kievului. Ministerul rus al Apărării le-a cerut joi locuitorilor capitalei ucrainene să părăsească orașul, invocând posibile atacuri de represalii dacă Ucraina ar încălca armistițiul unilateral declarat de Rusia pentru evenimentele din 9 mai (context prezentat de HotNews într-un material separat despre armistițiul unilateral ). Cu o zi înainte, ministrul rus de Externe ceruse ambasadelor străine să își evacueze personalul și cetățenii din Kiev, invocând „inevitabilitatea atacurilor de represalii” dacă Ucraina ar perturba parada, inclusiv printr-un atac cu drone. În același registru, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a vorbit despre posibilitatea unui atac de amploare asupra Kievului, „inclusiv asupra centrelor de luare a deciziilor”, în cazul în care Ucraina ar ataca Moscova de Ziua Victoriei. HotNews notează că declarațiile ei au fost reluate și într-o postare pe Facebook a Ambasadei Rusiei la București, iar într-un material anterior publicația a detaliat amenințările privind un posibil atac major asupra Kievului . De ce contează Schimbul de avertismente înaintea paradei de 9 mai mută presiunea și asupra actorilor externi: pe de o parte, Kievul încearcă să descurajeze prezența oficialilor din țări apropiate Moscovei; pe de altă parte, Rusia transmite semnale publice privind posibile lovituri asupra Kievului, inclusiv către misiunile diplomatice, ceea ce amplifică riscul operațional și de securitate în capitala ucraineană în zilele următoare. [...]
Rusia pune presiune publică pe Armenia și avertizează asupra unor consecințe economice dacă Erevanul își accelerează apropierea de UE, după participarea lui Volodimir Zelenski la summitul găzduit în capitala armeană, potrivit Digi24 . Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a spus că este „de neînțeles” faptul că Armenia l-a primit pe președintele ucrainean în cadrul summitului Comunității Politice Europene (CPE) de la Erevan, organizat la începutul săptămânii. Ea a criticat și declarația finală semnată de Armenia și UE după summitul UE–Armenia de marți, document care recunoaște aspirația Erevanului de a adera la Uniune și prevede aprofundarea cooperării economice și de securitate. În briefingul său săptămânal, Zaharova a acuzat conducerea armeană că i-a oferit lui Zelenski o „tribună” și a pus sub semnul întrebării poziționarea Erevanului. „Nimeni din actuala conducere a Armeniei nu l-a pus la punct pe Zelenski. Deci, de care parte a istoriei vă aflaţi?” Mesajul Moscovei: apropierea de UE ar împinge Armenia pe o „linie antirusească” Zaharova a avertizat că direcția asumată de autoritățile armene ar putea duce la o „migrare ireversibilă” a Erevanului către o poziționare antirusă, „cu toate consecințele politice și economice” pentru Armenia. Materialul nu detaliază ce măsuri concrete ar putea urma, dar semnalul este că relația economică și politică cu Rusia ar putea fi afectată dacă Armenia își consolidează parcursul european. Replica Erevanului: „Nu suntem un aliat al Rusiei” pe dosarul Ucraina Întrebat de jurnaliști despre primirea lui Zelenski, premierul armean Nikol Pașinian a răspuns că, „în ceea ce privește problema Ucrainei”, Armenia „nu este un aliat al Rusiei”. Contextul rămâne complicat: Rusia și Armenia sunt membre atât ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (alianță militară în care Armenia și-a înghețat participarea în 2024), cât și ale Uniunii Economice Eurasiatice. În plus, armata rusă are o bază militară în Armenia, iar AFP (citată de Agerpres) amintește că Vladimir Putin i-a transmis în aprilie lui Pașinian că aderarea la „blocuri rivale” este „pur și simplu imposibilă prin definiție”. [...]
Uniunea Europeană își menține prezența diplomatică la Kiev , în pofida solicitării Rusiei ca misiunile străine să-și evacueze personalul înainte de 9 mai, o decizie cu miză operațională și de securitate pentru funcționarea reprezentanțelor occidentale în Ucraina, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Anouar El Anouni, a declarat într-o conferință de presă că UE „nu își va schimba poziția sau prezența la Kiev”, descriind amenințările publice ale Rusiei privind atacuri asupra capitalei ucrainene drept parte a unor „tactici nechibzuite de escaladare”, conform RBC Ukraine . Oficialul a susținut că Rusia încearcă „în mod scandalos” să dea vina pe Ucraina pentru propriul „război de agresiune” și a amintit că atacurile rusești sunt o realitate zilnică la Kiev și în alte zone ale Ucrainei. El a mai spus că, în ultimii ani, Rusia a avariat mai multe misiuni diplomatice din Kiev, inclusiv delegația UE, în urma atacurilor. În același context, El Anouni a afirmat că, deși Ucraina ar fi cerut de mult timp încetarea focului și pacea, inclusiv printr-o propunere recentă a președintelui Volodîmîr Zelenski privind un armistițiu, Rusia „nu a arătat niciodată nicio intenție serioasă” de a opri războiul și ar continua escaladarea. Avertismentul Rusiei înainte de 9 mai Rusia a îndemnat miercuri ambasadele străine să asigure „evacuarea la timp” a personalului și a cetățenilor lor din Kiev înaintea unor „lovituri de represalii” considerate „inevitabile”, dacă Ucraina ar perturba evenimentele de Ziua Victoriei de la Moscova, notează AFP, preluată de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, într-o notă transmisă corpului diplomatic, Ministerul rus de Externe a avertizat asupra „caracterului inevitabil” al unor astfel de lovituri și a cerut țărilor străine să „garanteze evacuarea la timp” a personalului misiunilor diplomatice și a cetățenilor din Kiev. [...]
Santorini își schimbă regulile de acces și circulație pentru turiști până în 2027 , după seria de cutremure din 2025 , iar măsurile vizează în special porturile și traseele intens folosite, cu efect direct asupra fluxurilor de transport și a modului în care se face vizitarea insulei, potrivit Libertatea . Ministerul grec pentru Criză Climatică și Protecție Civilă a emis un set de reguli de siguranță pentru reducerea riscurilor asociate cutremurelor și activității vulcanice. Deși autoritățile spun că Santorini rămâne o destinație sigură, vizitatorii trebuie să respecte restricții de acces și reguli speciale de circulație în anumite zone, măsuri elaborate împreună cu mai multe organisme științifice. Ce se schimbă pentru turiști: porturi, drumuri, trasee pietonale În portul Athinios, principalul punct de legătură cu feribotul, au fost introduse reguli noi de circulație pentru a reduce aglomerația la sosirea și plecarea navelor, cu obiectivul de a limita timpul petrecut de pasageri și mașini în zonă. Portul este amplasat sub marginea craterului, unde există risc de prăbușiri de stânci în cazul unui cutremur. Pe serpentinele spre port a fost stabilită o zonă de urgență care trebuie menținută liberă permanent, iar parcarea este strict interzisă. În portul vechi din Fira, inclusiv la instalațiile de telecabină și pe traseul pietonal către orașul aflat pe marginea craterului, accesul rămâne permis, cu excepția unei zone de siguranță delimitate. Pe drumul către Ammoudi (zonă de coastă populară sub localitatea Oia) au fost impuse controale stricte, iar vehiculele private pot circula doar alternativ și sub supravegherea autorităților. În plus, traseul de drumeție dintre Ammoudi și Agios Nikolaos a fost închis pentru pietoni. Investiții și orizont de aplicare: până în martie 2027 În paralel, guvernul de la Atena investește aproximativ 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei) pentru consolidarea infrastructurii și reducerea riscului de alunecări de teren. Lucrările vizează în special porturile din Fira și Athinios, dar și zonele Ammoudi și Korfos. Restricțiile vor rămâne în vigoare cel puțin până în martie 2027. Context: cutremurele din 2025 și presiunea pe siguranță Seria de cutremure din 2025 a început la sfârșitul lunii ianuarie și a atins apogeul în februarie. Cutremurul principal, din 10 februarie, a avut magnitudinea de 5,3 pe scara Richter, iar până la finalul lunii iunie au fost înregistrate 21.150 de seisme. Directorul Institutului Geodinamic din Atena, Vasilis Karastathis , a descris intensitatea episodului: „Am avut un adevărat val de cutremure. La un moment dat, am înregistrat 53 de cutremure într-o singură oră, adică unul pe minut.” În perioada respectivă, mii de locuitori au părăsit insula de teama unui cutremur major sau a unei erupții vulcanice; școlile au fost închise, iar autoritățile au declarat stare de urgență. Conform informațiilor citate, nu au existat victime, iar pagubele materiale au fost minore. [...]
Iran încearcă să instituționalizeze controlul asupra Strâmtorii Hormuz , impunând un nou protocol pentru navele care vor să tranziteze zona, într-o mișcare cu potențial de a menține pe termen lung perturbările din transportul de petrol și gaze și de a ridica riscurile comerciale pentru armatori și traderi, potrivit CNN . Documentul, intitulat „Vessel Information Declaration”, este un formular emis de o autoritate nou creată – Persian Gulf Strait Authority (PGSA) – și, conform materialului, ar trebui completat de toate navele pentru a obține „trecere în siguranță”. Formularul a fost transmis către CNN de Lloyd’s List și de o altă sursă din industrie care a cerut anonimatul. Ce se schimbă pentru nave și de ce contează economic Miza este una direct economică: Strâmtoarea Hormuz este un punct-cheie al comerțului energetic global, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar orice formă de control sau restricționare a traficului poate influența prețurile și disponibilitatea livrărilor. CNN notează că închiderea strâmtorii a declanșat „cel mai mare șoc de ofertă” din istoria petrolului, împingând prețurile energiei în sus. În SUA, prețul benzinei a trecut de 4,5 dolari/galon (aprox. 1,19 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru) pentru prima dată în patru ani. Ce cere Iranul prin noul protocol Formularul PGSA include peste 40 de întrebări și solicită, între altele: numele navei și numărul de identificare, inclusiv orice „nume anterior”; țara de origine și destinația; naționalitățile proprietarilor înregistrați, ale operatorilor și ale echipajului; detalii despre încărcătură. Potrivit documentului, informațiile trebuie trimise prin e-mail către autoritate înainte ca nava să poată tranzita strâmtoarea. Un e-mail al PGSA, citat de CNN, avertizează că informațiile „complete și corecte” sunt esențiale și că „instrucțiuni suplimentare” vor fi comunicate ulterior; în caz de date incomplete sau incorecte, „consecințele” revin solicitantului. Rămâne neclar dacă vreo companie de shipping a cerut deja permisiunea PGSA. Analiști citați de CNN avertizează că o astfel de solicitare ar putea expune companiile la sancțiuni americane. Taxe, sancțiuni și un risc nou pentru companii Din document nu reiese explicit dacă tranzitul va implica o taxă. Totuși, CNN arată că Teheranul a prezentat strâmtoarea ca pe o potențială sursă de venit pentru reconstrucție după distrugerile provocate de loviturile americane și israeliene și că ar percepe „până la 2 milioane de dolari” (aprox. 9,2 milioane lei) per navă pentru trecere. În acest context, Departamentul Trezoreriei SUA, prin Office of Foreign Assets Control (OFAC) , a publicat o clarificare în pagina de întrebări frecvente, potrivit căreia astfel de plăți nu sunt autorizate pentru persoane sau entități americane, inclusiv instituții financiare din SUA sau entități străine deținute ori controlate de americani. Trafic prăbușit și efecte potențial persistente Datele Lloyd’s List citate de CNN indică o scădere abruptă a traficului: doar 40 de nave au traversat strâmtoarea în săptămâna încheiată la 3 mai, față de o medie de 120 de traversări pe zi înainte de război. Joi, datele de trafic maritim arătau aproape nicio circulație de tancuri petroliere sau nave de marfă prin strâmtoare. Pe termen mai lung, analiștii avertizează că un control iranian ar putea limita structural fluxurile. Matt Wright, de la firma de inteligență maritimă Kpler, estimează că, într-un scenariu de control iranian, tranzitele nu ar depăși jumătate din media de dinaintea războiului, iar „normalizarea nu este realizabilă”; în varianta „pe termen lung”, tranzitele ar putea urca la 40–50% din capacitatea de export. Între timp, conflictul afectează și forța de muncă din shipping: potrivit lui Dimitris Maniatis, CEO al consultanței de risc maritim Marisks, până la 20.000 de navigatori de pe aproape 1.000 de nave ar fi blocați în Golful Persic, în condiții dificile. [...]
