Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul reia ideea unei „înțelegeri” cu Donald Trump despre Ucraina, dar fără confirmare din SUA sau Kiev, într-un demers care mută presiunea diplomatică spre Ucraina și Europa, potrivit Adevărul.
Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat că, la summitul de anul trecut din Alaska între liderii Statelor Unite și ai Rusiei, s-ar fi atins un „nivel de înțelegere” privind pașii necesari pentru soluționarea războiului din Ucraina. El susține însă că aplicarea acestor planuri ar fi fost îngreunată de reacția Kievului.
„Mulți folosesc cuvântul «înțelegeri». Eu aș spune mai degrabă că a existat o anumită înțelegere reciprocă privind ceea ce urma să facă fiecare parte în contextul reglementării conflictului ucrainean.”
Ușakov afirmă că partea americană și-ar fi asumat obligații, dar ar fi întâmpinat „probleme” din cauza poziției Ucrainei față de propunerile venite de la Washington.
„Americanii au promis că își vor îndeplini partea lor din această înțelegere, dar s-au confruntat cu o serie de probleme care țin, în primul rând, de comportamentul și reacțiile Kievului la diferitele propuneri și demersuri venite din partea Washingtonului.”
În aceeași linie, consilierul lui Vladimir Putin susține că sprijinul politic și militar al statelor europene pentru Ucraina ar fi contribuit la o poziție mai fermă a Kievului în negocieri, mai puțin dispusă la compromisuri.
„Kievul se bazează pe sprijinul Europei, iar acest lucru conferă poziției sale mai multă încăpățânare și mai multă negativitate.”
Declarațiile vin pe fondul discuțiilor despre așa-numitul „spirit Anchorage”, o formulare folosită de oficiali și comentatori ruși pentru a descrie presupuse înțelegeri informale Moscova–Washington. Potrivit unor surse ruse, conceptul ar fi inclus inclusiv retragerea trupelor ucrainene din anumite zone ale regiunii Donețk, deși Ușakov s-a distanțat anterior de această interpretare.
În paralel, Donald Trump a negat public că ar fi făcut promisiuni de acest tip liderului de la Kremlin. Materialul precizează că afirmațiile Moscovei nu au fost confirmate de partea americană și nici de autoritățile ucrainene, care au respins în repetate rânduri scenarii ce presupun cedări teritoriale în schimbul încetării ostilităților.
Recomandate
Donald Trump a cerut rescrierea unor clauze-cheie din proiectul de acord cu Iranul , redeschizând negocierile și împingând semnarea cu câteva zile, potrivit Axios , care citează un oficial de rang înalt din administrație și o a doua sursă informată. Miza imediată este una de reglementare și securitate : Trump vrea să întărească formulările legate de materialul nuclear al Iranului înainte de a-și da acordul final, deși, spun oficiali americani citați de publicație, președintele se așteaptă să finalizeze acordul „curând”. Cererea sa a declanșat o nouă rundă de „du-te-vino” între părți, care ar putea dura mai multe zile. Ce anume vrea Trump să schimbe Conform surselor Axios , Trump a cerut modificări la capitolele privind programul nuclear al Iranului. În forma actuală, memorandumul de înțelegere include un angajament al Iranului că nu va urmări obținerea unei arme nucleare, însă fără concesii specifice dincolo de această promisiune. Documentul prevede și o fereastră de 60 de zile pentru negocieri asupra: angajamentelor nucleare ale Iranului și relaxării sancțiunilor de către SUA, iar primele subiecte ar urma să fie cum este eliminat stocul de uraniu îmbogățit al Iranului și cum este limitată îmbogățirea ulterioară . Un oficial de rang înalt a spus că Trump vrea „mai multe specificații” despre cum ajung SUA să preia materialul și despre calendarul acestei operațiuni, referindu-se la uraniul îmbogățit. Separat, a doua sursă a indicat că Trump vrea ajustări și la formulările privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct sensibil pentru fluxurile energetice și transportul maritim. Unde sunt blocajele și cât ar putea dura Un oficial american a declarat că Trump a fost informat că ar dura aproximativ trei zile până când partea iraniană revine cu un răspuns. În același timp, oficiali iranieni au transmis presei de stat că nici ei nu au aprobat textul final, deși doi oficiali americani au susținut anterior că Teheranul era pregătit să semneze și că decizia depindea de Trump. Mesajele publice: „aproape”, dar nu final După ședința din Situation Room, un oficial de la Casa Albă a spus reporterilor că Trump „va face doar un acord care este bun pentru America, respectă liniile sale roșii și se asigură că Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”. Un oficial din administrație a descris semnarea ca probabilă, dar cu un calendar încă fluid: „Va exista un acord. Cât de iminent este, vom vedea. Suntem dispuși să așteptăm ca președintele să obțină ce cere. Ar putea fi o săptămână. Ar putea fi mai puțin. Ar putea fi mai mult. La începutul săptămânii, sperăm să avem ceva.” Presa de stat iraniană a relatat că un acord este aproape, dar nu final, și a susținut că Iranul ar urma să primească miliarde din fonduri înghețate; Casa Albă neagă această afirmație, potrivit Axios. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea publicației. [...]
Rusia ar pregăti o nouă lovitură masivă asupra Ucrainei , iar în paralel încearcă să-și adapteze apărarea antiaeriană la intensificarea atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) . În „Key Takeaways”, ISW notează că Moscova „se pregătește” pentru un nou atac de amploare, în contextul în care Rusia a lansat peste noapte spre Ucraina un atac combinat cu o rachetă balistică, cinci rachete de croazieră și 290 de drone . Presiune operațională în spatele frontului: lovituri ucrainene și răspunsul Rusiei Evaluarea menționează că forțele ucrainene au lovit active militare ruse, inclusiv un sistem de rachete Iskander , în regiunea Rostov, în noaptea de 29 spre 30 mai. În același timp, campania ucraineană de lovire a liniilor de aprovizionare din teritoriile ocupate ar include și minare la distanță în profunzime (plasarea de mine fără contact direct, de regulă cu mijloace la distanță). Pe fondul acestor atacuri, autoritățile ruse ar căuta „noi modalități” de a limita efectele loviturilor ucrainene asupra țintelor din spatele frontului, inclusiv prin implicarea administrațiilor regionale în înființarea unei noi entități de stat pentru coordonarea activităților de apărare antiaeriană. ISW indică faptul că aceasta ar putea include și supravegherea creării unor noi unități de apărare antiaeriană. Dimensiunea de reglementare și comunicare: cazul dronei de la Galați ISW mai arată că Kremlinul folosește atacul cu drone din 28-29 mai asupra Galațiului pentru a „crea condiții” care să absolve Rusia de vină în cazul unor viitoare lovituri accidentale cu drone asupra Republicii Moldova sau chiar pentru a pregăti terenul pentru un posibil atac sub steag fals (operațiune atribuită altui actor) în Moldova. Situația din teren și mesajul politic În plan tactic, ISW consemnează că forțele ucrainene ar fi avansat recent în direcția Kostiantînivka . Separat, evaluarea susține că președintele rus Vladimir Putin continuă să prezinte afirmații despre succese pe câmpul de luptă care „nu corespund realității”, cu scopul de a presa Ucraina să accepte cererile Moscovei. [...]
Donald Trump spune că SUA ar putea ajunge „în curând” la un acord cu Iranul, iar miza imediată ar fi redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim, potrivit G4Media . Președintele american a avertizat însă că, dacă discuțiile eșuează, opțiunea unei noi acțiuni militare „rămâne pe masă”. Într-un interviu la FoxNews, Trump a afirmat că Teheranul ar fi acceptat să nu dezvolte sau să achiziționeze arme nucleare, prezentând acest punct drept „singura garanție” de care are nevoie pentru o înțelegere. „Aș prefera o înțelegere ca să putem deschide Strâmtoarea Hormuz imediat după semnare. Singura garanție de care am nevoie este că (Iranul, n.red) nu va avea arme nucleare. Au fost de acord cu asta.” Trump a descris negocierile ca fiind dificile și de durată, susținând că nu se grăbește, dar a reluat ideea că alternativa ar putea fi escaladarea. „Încet încet, încet, obținem ceea ce ne dorim, negociatorii sunt foarte duri și durează mult timp, dar nu mă grăbesc. Altfel ne vom întoarce și vom termina lucrurile militar.” Ce se știe despre stadiul discuțiilor În același context, Trump a spus că preferă o soluție diplomatică și că speră să evite o escaladare militară, dar a adăugat: „Practic, le-am învins armata”, fără alte detalii în materialul citat. Separat, publicația americană Axios a relatat anterior (citând un oficial de rang înalt din administrația Trump și o sursă familiarizată cu situația) că președintele SUA ar fi cerut mai multe modificări la acordul negociat de emisarii americani și omologii iranieni. Potrivit aceleiași relatări, Trump ar fi insistat și asupra schimbării unor formulări legate de deschiderea Strâmtorii Hormuz pentru transportul maritim. De ce contează O eventuală înțelegere care ar permite „deschiderea” Strâmtorii Hormuz ar reduce riscurile pentru transportul maritim într-un coridor strategic, însă declarațiile lui Trump indică și un scenariu de volatilitate ridicată: negocieri prelungite, cu amenințarea explicită a unei opțiuni militare dacă discuțiile se blochează. Materialul nu oferă un calendar sau detalii tehnice ale acordului, astfel că rămâne neclar cât de aproape sunt părțile de o formă finală. [...]
Iranul condiționează orice acord cu SUA de garanții explicite privind „drepturile” și interesele sale naționale , ceea ce ridică noi obstacole într-un proces diplomatic cu miză directă pentru stabilitatea regională și pentru securitatea rutelor energetice, potrivit Euronews . Mohammad Bagher Ghalibaf , prezentat drept principalul negociator iranian în discuțiile cu Washingtonul, a transmis într-un mesaj video difuzat de televiziunea de stat că Teheranul privește cu scepticism propunerile administrației americane și nu va face concesii fără „garanții clare”. „Nu avem încredere nici în cuvintele inamicului, nici în promisiunile sale. Nu vom aproba niciun acord până când nu vom fi siguri că drepturile poporului iranian sunt respectate”, a transmis Ghalibaf. Presiune pe negocieri, cu implicații pentru Strâmtoarea Ormuz Declarațiile vin în contextul în care Iranul și SUA continuă schimbul de propuneri pentru un posibil acord menit să pună capăt conflictului și să reducă tensiunile bilaterale. Euronews notează că, potrivit informațiilor publicate de The New York Times și Axios, președintele american Donald Trump ar fi înaintat recent o nouă variantă de acord, considerată de oficialii iranieni mai restrictivă decât propunerile anterioare. În paralel, Trump a reiterat vineri două cerințe majore: Iranul să renunțe definitiv la orice posibilitate de a dezvolta arme nucleare; redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz pentru traficul maritim internațional și eliminarea restricțiilor impuse de Teheran în zonă. Reacția Teheranului și perspectiva unui acord „rapid” Ca răspuns, Mohsen Rezaie, consilier al liderului suprem Mojtaba Khamenei, l-a acuzat pe Trump că subminează procesul diplomatic și a susținut că Teheranul se aștepta la o înăsprire a poziției Washingtonului. Schimbul de replici indică faptul că, în pofida contactelor diplomatice din ultimele săptămâni, diferențele rămân semnificative, iar un acord într-un termen scurt este, deocamdată, incert. [...]
Donald Trump cere întărirea clauzelor despre uraniul îmbogățit înainte de semnarea unui proiect de încetare a focului cu Iranul , ceea ce poate întârzia finalizarea unui Memorandum of Understanding (MoU) și menține incertitudinea asupra unor puncte sensibile, inclusiv accesul la material și redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit The Jerusalem Post , care citează o relatare Axios bazată pe surse din administrația americană. Într-o ședință în Situation Room, vineri, Trump ar fi cerut „mai multe amendamente” la proiectul de acord, deși își dorește ca documentul să fie semnat „cât mai curând posibil”. Doi oficiali americani au spus pentru Axios că președintele vrea să „întărească” anumite puncte înainte de semnare, „în special” cele legate de uraniul îmbogățit al Iranului. Un oficial din administrație a descris miza modificărilor ca fiind una de detaliu operațional: „mai multe specificații despre cum obțin SUA materialul și calendarul”. Același oficial a indicat că un acord este așteptat, dar nu a fixat un termen ferm, sugerând o fereastră variabilă: „ar putea fi o săptămână”, „mai puțin” sau „mai mult”, cu speranța „la începutul săptămânii” pentru un rezultat. Hormuz și fondurile înghețate, alte puncte de fricțiune O a doua sursă citată de Axios a spus că Trump urmărește și modificarea formulărilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un coridor maritim critic. În același timp, The Jerusalem Post notează că The New York Times a relatat sâmbătă că Trump ar fi fost „îngrijorat” și de părți ale potențialului acord care ar include deblocarea unor fonduri pentru iranieni. În plan practic, discuțiile pot fi încetinite și de ritmul de comunicare cu partea iraniană: oficialul american citat a spus că i s-a transmis lui Trump că va dura câteva zile până va primi răspunsul Iranului, pe motiv că „sunt literalmente în peșteri și nu folosesc e-mail”. Ce se știe despre proiectul de MoU și pașii următori Potrivit unei relatări Axios de joi, MoU-ul propus ar urma să fie valabil 60 de zile și să declanșeze negocieri către un acord final privind programul nuclear al Iranului. Publicația mai scrie că ar exista o înțelegere la nivel tehnic între ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, președintele Parlamentului iranian Mohammad-Bagher Ghalibaf, emisarul SUA Steve Witkoff și echipa sa, însă aprobarea politică finală nu ar fi încă obținută de la Trump și de la liderul suprem Mojtaba Khamenei. Separat, o sursă apropiată echipei de negociere a declarat pentru agenția semi-oficială iraniană Tasnim că, dacă textul unui acord va fi finalizat, acesta va fi transmis mediatorilor pakistanezi și apoi anunțat. [...]
Afirmația lui Trump privind un angajament nuclear al Iranului ridică miza negocierilor și a riscului de escaladare , într-un context în care războiul și blocajele maritime deja apasă pe economia globală prin scumpirea petrolului, potrivit news.ro . Într-un interviu difuzat sâmbătă de Fox News, Donald Trump a spus că a primit asigurări din partea Teheranului că nu va obține arme nucleare „nici prin fabricare, nici prin achiziționare”. Declarația vine în timp ce Washington și Teheran negociază un memorandum de înțelegere pentru a pune capăt războiului declanșat pe 28 februarie, după ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului. „Singura garanţie de care am nevoie este că nu vor exista arme nucleare. Au fost de acord cu asta, iar asta a fost foarte interesant”, a declarat Trump. Negocieri cu text revizuit și cereri mai dure În ultimele zile, cele două părți păreau să se apropie de un acord, însă The New York Times a relatat că Trump și-a înăsprit propunerea și a trimis o versiune revizuită către Teheran. Publicația americană nu a detaliat modificările. Potrivit Axios, președintele SUA ar urmări o poziție mai fermă a Washingtonului pe mai multe teme pe care le consideră importante, inclusiv soarta materialelor nucleare iraniene. Trump a mai spus că „nu se grăbește” și că negocierile ar avansa „încet, dar sigur”, avertizând că, dacă SUA nu obțin ceea ce își doresc, „lucrurile vor evolua diferit”. Presiune militară și tensiuni pe rutele energetice Pe fondul discuțiilor, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite sunt „mai mult decât capabile” să intre în război împotriva Iranului dacă negocierile eșuează. În paralel, conflictul are o dimensiune economică și operațională majoră prin perturbarea fluxurilor de energie. Un punct central de dispută rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru comerțul global cu hidrocarburi, pe care Iranul ar fi „sigilat-o practic” de la începutul războiului, în timp ce SUA au impus o blocadă porturilor iraniene. Washingtonul și-a exprimat opoziția față de menținerea controlului iranian asupra acestei treceri maritime. Centcom a anunțat că a oprit o navă de marfă sub pavilion gambian care încerca să ajungă într-un port iranian, lovind camera motoarelor cu o rachetă. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a susținut că a doborât o dronă americană MQ1 care s-ar fi pregătit să intre în apele teritoriale iraniene; armata americană nu a răspuns inițial. Miza economică: petrol, active înghețate și termene Războiul „a curmat mii de vieți” și „zguduie economia globală” prin creșterea prețurilor petrolului, notează news.ro. În negocieri, Teheranul cere și eliberarea a miliarde de dolari din active iraniene înghețate de SUA. Televiziunea de stat iraniană a susținut sâmbătă, citând o transcriere neoficială, că memorandumul discutat ar prevedea eliberarea a 12 miliarde de dolari în termen de 60 de zile (informație prezentată ca relatare a televiziunii iraniene, fără confirmare independentă în textul citat). Iranul cere, de asemenea, încetarea luptelor din Liban, unde Hezbollah și Israelul se confruntă din 2 martie, în pofida unui armistițiu anunțat ca fiind în vigoare din 17 aprilie, dar nerespectat. Duminică, armata israeliană a anunțat pe X extinderea operațiunii terestre în alte zone după traversarea râului Litani. În lipsa unor detalii publice despre textul revizuit și despre garanțiile invocate de Trump, rămâne neclar cât din „angajamentul” descris este formalizat în documente și ce mecanisme de verificare ar urma să fie acceptate de părți. [...]
