Știri
Știri din categoria Externe
Kosovo a aprobat trimiterea de trupe în Fâșia Gaza în cadrul unei forțe internaționale de securitate, potrivit AGERPRES, care citează Reuters. Decizia a fost luată luni, 30 martie 2026, și se înscrie într-o inițiativă sprijinită de Statele Unite, lansată după încetarea focului intervenită anul trecut între Israel și Hamas.
Forța internațională de stabilizare are ca obiectiv menținerea păcii și sprijinirea unei administrații de tranziție sub egida „Consiliului pentru Pace” al președintelui american Donald Trump. Printre statele care s-au angajat să contribuie cu trupe se numără Indonezia, Maroc, Kazahstan și Albania, conform informațiilor transmise.
Guvernul de la Priștina a precizat, într-o ședință televizată, că Ministerul Apărării a decis trimiterea unei forțe în Gaza după ce SUA au transmis o invitație în acest sens în decembrie. Prim-ministrul Albin Kurti a declarat că Kosovo este pregătit să participe, invocând experiența proprie a țării ca beneficiar al forțelor internaționale începând din 1999.
Autoritățile kosovare nu au comunicat câți militari ar urma să fie trimiși în Gaza.
Contextul rămâne tensionat în enclavă: violențele persistă, iar armata israeliană a ucis peste 680 de palestinieni de la armistițiul din noiembrie și peste 72.000 de la începutul conflictului, în octombrie 2023, potrivit autorităților sanitare locale. AGERPRES amintește, de asemenea, că Kosovo este un aliat al Statelor Unite, care i-au sprijinit independența față de Serbia în 2008.
Recomandate
Tucker Carlson a cerut oprirea finanțării militare americane pentru Israel , argumentând că SUA „plătește” pentru victimele civile din conflictele recente, potrivit The Jerusalem Post , care relatează despre primul său interviu din ultimii ani acordat presei israeliene, difuzat marți seară la Channel 13. În interviu, Carlson a spus că Israel „și-a pierdut cu siguranță moralitatea”, indicând drept exemple victimele civile pe care Israel le-ar fi provocat în războaie recente împotriva Hamas, Hezbollah și Iran. Când i s-a replicat că Israel acționează în legitimă apărare, el și-a mutat accentul pe rolul finanțării americane. „Motivul pentru care am un motiv să comentez și să spun că este greșit este că eu plătesc pentru asta. Nu există niciun motiv ca Statele Unite să trimită vreun ban către Israel, și mai ales către armata sa.” Miza: presiune politică în SUA pe ajutorul militar Poziția lui Carlson plasează discuția într-o zonă sensibilă pentru Washington: condiționarea sau reducerea sprijinului financiar și militar pentru Israel. În logica sa, problema nu este doar conduita Israelului în război, ci faptul că aceasta ar fi susținută din bani publici americani. Alte acuzații: „Israel nu este o democrație” Carlson a mai afirmat că Israel „nu este o democrație în niciun sens”, invocând faptul că milioane de palestinieni din Cisiordania și Gaza nu au drept de vot. Confruntat cu declarații anterioare în care ar fi descris acțiunile Israelului în Gaza drept „genocid”, el a nuanțat termenul, dar a insistat asupra ideii de culpă morală. „Ok, nu este genocid. Este uciderea inocenților. Este greșit. Poți să-i spui genocid sau epurare etnică. Poți să-i spui crimă, păcat, atrocitate. Nu-mi pasă.” Materialul The Jerusalem Post nu oferă detalii suplimentare despre eventuale reacții oficiale israeliene sau americane la interviu, dincolo de conținutul declarațiilor difuzate de Channel 13. [...]
UE și SUA au convenit un acord provizoriu care elimină taxele vamale la bunurile industriale , o mișcare menită să reducă riscul unei noi escaladări tarifare și să aducă mai multă predictibilitate companiilor cu lanțuri de aprovizionare transatlantice, potrivit Mediafax . Înțelegerea vizează transpunerea în legislație a pilonului central din acordul-cadru UE–SUA convenit în iulie 2025. Decizia de la Bruxelles este prezentată ca o încercare de detensionare a disputelor comerciale și, conform analiștilor citați de Reuters , ar urma să prevină o reacție de la Washington, care amenința cu tarife punitive mai mari asupra produselor europene. Acordul din iulie 2025 stabilise deja un plafon maxim de 15% pentru tarifele aplicate majorității exporturilor europene către piața americană, blocând intenția inițială a administrației americane de a impune taxe de 30%, cu impact mai sever asupra economiei UE. De ce contează pentru companii: predictibilitate și risc mai mic de „război comercial” Prin eliminarea reciprocă a ultimelor taxe vamale la produsele industriale din SUA, Uniunea Europeană urmărește să își asigure predictibilitatea schimburilor comerciale și să protejeze sectoarele-cheie de export ale statelor membre în relația cu partenerul american. În același timp, acordul provizoriu este prezentat ca un element de stabilizare a lanțurilor de aprovizionare transatlantice într-un context de incertitudine economică globală, prin oferirea unui cadru fiscal mai stabil și reducerea riscului unui conflict comercial direct între UE și SUA. Ce urmează Textul legislativ convenit miercuri trebuie să parcurgă etapele formale de aprobare și ratificare în cadrul instituțiilor europene înainte de a intra oficial în vigoare. [...]
Rusia ia în calcul extinderea războiului prin nordul Ucrainei și pregătește mobilizarea a până la 100.000 de oameni , potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski , citat de Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: Kievul își consolidează dispozitivul în nord și își ajustează planurile de apărare pentru mai multe direcții posibile de ofensivă. Zelenski a spus, într-o postare pe Telegram, că a convocat o ședință la nivel de comandament pentru a analiza datele serviciilor ucrainene de informații privind planificarea Rusiei pentru operațiuni ofensive, cu accent pe direcția Cernihiv–Kiev. În paralel, Ucraina pregătește răspunsuri pentru fiecare dintre „cele cinci” scenarii pe care Moscova le-ar avea în vedere pentru a extinde războiul prin nord. „Pregătim răspunsuri pentru fiecare opțiune posibilă a acțiunilor inamicului, dacă rușii chiar îndrăznesc să-și extindă agresiunea. Forțele noastre din [sector] vor fi întărite.” Ce înseamnă „plus 100.000” și ce limite vede Kievul Președintele ucrainean a afirmat că, în cadrul aceleiași reuniuni, a fost discutată și pregătirea de către Rusia a unor noi măsuri de mobilizare care ar viza „plus 100.000 de persoane”. Totuși, Zelenski a susținut că Ucraina evaluează că Rusia nu ar avea, în acest moment, capacitatea de a face o mobilizare „ascunsă” la această scară, sugerând că Moscova ar putea recurge la „decizii politice într-un alt format”. În acest context, el a invocat acțiuni similare celor recente legate de regiunea transnistreană din Republica Moldova, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. Răspunsul Ucrainei: întăriri în nord și lovituri cu drone pe distanță lungă Pe lângă întărirea forțelor în sectorul vizat, Zelenski a spus că Ucraina se pregătește să extindă amploarea loviturilor pe distanță lungă asupra teritoriului rus, pe care le-a descris drept „sancțiuni pe distanță lungă”, argumentând că acestea au redus deja capacitatea Rusiei de a purta războiul. În evaluarea prezentată de liderul de la Kiev, obiectivul este ca niciunul dintre cele cinci scenarii de extindere a războiului prin nordul Ucrainei să nu poată fi pus în practică. [...]
Escaladarea retorică pe Kaliningrad ridică riscul de incidente în Baltică , într-un moment în care regiunea se confruntă deja cu episoade repetate de securitate aeriană, potrivit HotNews . Kremlinul a reacționat dur la declarațiile ministrului lituanian de externe despre capacitatea NATO de a „penetra” exclava rusă, calificându-le drept „aproape de nebunie”. Ministrul lituanian al afacerilor externe, Kęstutis Budrys , a spus că NATO trebuie să arate Moscovei că este capabilă „să penetreze” Kaliningrad, o exclavă rusă între Lituania și Polonia, pe coasta baltică. El a susținut că alianța „are capacitatea” ca, „dacă este necesar”, să distrugă apărarea antiaeriană și bazele de rachete rusești din zonă, într-un interviu publicat luni de ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung. Reacția Kremlinului: „Declarația se apropie de nebunie” Întrebat miercuri despre afirmațiile ministrului lituanian, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la televiziunea rusă de stat că remarcile arată cât de „nesăbuiți” sunt politicienii din țările baltice și că nu ar trebui luați în serios. „Declarația se apropie de nebunie.” Peskov a mai afirmat că statele baltice „sunt cu adevărat maniacal de anti-ruse” și că acest sentiment „le orbește” și „le împiedică să facă ceea ce este în interesul acestor țări”, potrivit Reuters, citată de HotNews. Context: Kaliningrad, zonă puternic militarizată, și o serie de incidente recente Kaliningrad are o populație de aproximativ 1 milion de locuitori și este descrisă ca fiind puternic militarizată, inclusiv ca bază principală a Flotei ruse de la Marea Baltică. În trecut, Moscova a acuzat Occidentul că vrea să izoleze Kaliningrad. În decembrie, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va răspunde oricăror tentative de blocadă și a invocat riscul unui „conflict pe scară largă” într-un astfel de scenariu. Pe fondul acestui schimb de replici, regiunea a fost marcată de noi alerte de securitate: miercuri, legiuitorii Lituaniei au intrat într-un adăpost subteran, iar traficul aerian de la aeroportul din Vilnius a fost suspendat temporar, după ce o dronă a încălcat spațiul aerian al țării. Separat, în Estonia, un avion militar românesc F-16 din misiunea NATO de poliție aeriană a doborât marți o dronă aparent de origine ucraineană, potrivit HotNews . [...]
Taiwanul își accelerează bugetul de apărare, pe fondul incertitudinii privind sprijinul SUA , după ce președintele Lai Ching-te a transmis că „forțele străine” nu pot decide viitorul insulei, în contextul în care Washingtonul ar putea folosi vânzările de arme ca monedă de schimb în negocierile cu China, potrivit news.ro . Într-un discurs susținut la doi ani de la preluarea mandatului, Lai a avertizat că viitorul Taiwanului nu poate fi „ținut ostatic de frică, diviziune sau interese pe termen scurt”. Mesajul vine pe fondul dependenței structurale a Taipeiului de sprijinul de securitate al SUA pentru descurajarea unui potențial atac chinez. Semnal politic după declarațiile lui Trump despre „moneda de schimb” Declarațiile președintelui taiwanez au fost făcute la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca instrument de negociere cu China. Comentariile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News și la bordul Air Force One, după o vizită de stat la Beijing, unde Xi Jinping i-ar fi cerut liderului american să nu sprijine Taiwanul. Taipei acuză Beijingul că este „cauza principală” a instabilității regionale și susține că vânzările de arme americane reprezintă un angajament legal pentru apărarea democrației insulei. 25 de miliarde de dolari pentru apărare și achiziții din SUA Lai a spus că guvernul său crește cheltuielile de apărare pentru a „preveni un război”, nu pentru a-l declanșa, adăugând că „amenințările sunt mai mari ca niciodată”. În paralel, Taiwanul continuă investițiile în modernizarea armatei și în dezvoltarea propriului sector de apărare, dar rămâne dependent de armament american de înaltă tehnologie. Parlamentul taiwanez a aprobat recent un proiect de lege privind cheltuielile de apărare în valoare de 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei), bani destinați achizițiilor de arme din SUA. Potrivit legiuitorilor, fondurile ar urma să acopere: aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41,4 miliarde lei) dintr-un pachet de arme de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 51,1 miliarde lei) anunțat de Washington în decembrie; o a doua fază a vânzărilor de arme, încă neaprobată de SUA, estimată la aproximativ 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei). Ce urmează: decizia SUA și riscul unei schimbări diplomatice Trump a declarat că China și Taiwanul trebuie „să se calmeze” și că va decide asupra vânzărilor de arme „în următoarea perioadă destul de scurtă de timp”. Lai a spus că, dacă va avea ocazia să discute cu Trump — care a ridicat posibilitatea unei convorbiri telefonice — va sublinia că Taiwanul „susține statu quo-ul” și că China este cea care „subminează” pacea și stabilitatea. O eventuală conversație directă Lai–Trump ar avea însă încărcătură diplomatică majoră: SUA și-au mutat recunoașterea de la Taipei la Beijing în 1979 , iar un astfel de contact ar putea tensiona relația cu China. [...]
Un atac direct asupra centralei nucleare Barakah ar putea declanșa o criză regională cu efecte economice și logistice majore , pe fondul riscului de contaminare radioactivă și al tensiunilor din Golf, potrivit Mediafax . Avertismentul a fost transmis marți de directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Atacul cu drone a avut loc în apropierea centralei Barakah , situată în emiratul Abu Dhabi, iar autoritățile din Emiratele Arabe Unite au confirmat izbucnirea unui incendiu în zona instalației nucleare. Grossi a spus că o lovitură directă asupra centralei ar putea provoca „consecințe radioactive grave” pentru întreaga regiune. De ce contează: riscuri operaționale care pot bloca activitatea economică Șeful AIEA a subliniat că Barakah este o centrală nucleară operațională și că găzduiește „mii de kilograme” de material nuclear, inclusiv combustibil proaspăt și uzat. În acest context, o avarie severă ar putea duce la o eliberare masivă de radioactivitate în mediu. Un punct critic menționat de Grossi este vulnerabilitatea infrastructurii de alimentare cu energie: inclusiv avarierea liniilor externe de electricitate ar putea genera riscuri majore pentru reactoare. Potrivit acestuia, deteriorarea sistemelor critice poate conduce la afectarea nucleului reactorului și la o situație de urgență nucleară. Costuri potențiale: evacuări, adăpostire și măsuri de sănătate publică În scenariul unui incident major, autoritățile ar putea fi obligate să aplice măsuri de protecție de amploare, între care: evacuări masive ale populației; adăpostirea locuitorilor; administrarea de iod stabil pentru limitarea efectelor radiațiilor. Grossi a avertizat că impactul unui astfel de incident ar putea afecta zone aflate la sute de kilometri distanță, ceea ce ridică miza de la o problemă națională la una de securitate regională și internațională. Context regional: tensiuni în Golf și presiune pe rutele energetice Incidentul are loc pe fondul escaladării tensiunilor în Orientul Mijlociu, după atacurile lansate în februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și răspunsul Teheranului, care a vizat Israelul și aliați americani din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite. În plus, Iranul a blocat temporar Strâmtoarea Ormuz , rută maritimă esențială pentru transportul global de petrol, amplificând îngrijorările de pe piețele internaționale. Deși un armistițiu mediat de Pakistan a intrat în vigoare pe 8 aprilie și a fost prelungit temporar, potrivit sursei, negocierile nu au produs un acord de pace durabil, iar tensiunile rămân ridicate. [...]
