Știri
Știri din categoria Externe
Coreea de Nord își întărește postura de descurajare nucleară pe mare după ce Kim Jong Un a supervizat teste cu rachete de croazieră și rachete anti-navă lansate de pe un distrugător, potrivit Antena 3. Mesajul, spun analiștii citați în material, este orientat direct către SUA și vizează capacitatea Phenianului de a lovi ținte navale cu muniții care pot avea încărcătură nucleară.
Testele au avut loc duminică, conform agenției oficiale nord-coreene KCNA, și se înscriu într-o serie recentă de lansări de rachete. KCNA susține că proiectilele „au urmat traiectorii de zbor definite” deasupra Mării de Vest a Coreii (denumirea folosită de regim pentru Marea Galbenă) și „și-au lovit țintele cu o precizie extremă”.
Rachetele au fost lansate de pe Choe Hyon, unul dintre cele două distrugătoare nord-coreene de 5.000 de tone intrate în serviciu anul trecut. Potrivit KCNA, Kim Jong Un „și-a exprimat marea satisfacție” față de consolidarea „capacității operaționale strategice” a armatei și a reiterat că întărirea descurajării nucleare este „cea mai importantă sarcină”.
În interpretarea mai multor analiști, testele urmăresc să arate Statelor Unite că un eventual conflict cu Phenianul ar arăta diferit față de războiul din Orientul Mijlociu. Lim Eul-Chul, de la Universitatea Kyungnam din Coreea de Sud, estimează că lansările sunt un semnal menit să transmită că Phenianul ar putea „paraliza efectiv o flotă de nave și portavioane americane” în timp de război.
„O diferență netă față de Iran este că rachetele de croazieră anti-navă ale lui Kim sunt concepute pentru a transporta focoase nucleare tactice.”
Kim Jong Un a inspectat de mai multe ori, începând de luna trecută, distrugătorul Choe Hyon și alte nave militare nord-coreene, mai notează materialul.
Recomandate
Estonia spune că a întrerupt din timp activitățile a 16 colaboratori ai serviciilor ruse, un nivel record , într-un semnal că amenințările de securitate se mută spre operațiuni mai ieftine și mai greu de detectat, bazate pe recrutări prin rețele sociale și „agenți ocazionali”, potrivit Digi24 . Serviciul de Securitate Internă al Estoniei (KAPO) a anunțat, în anuarul său privind mediul de securitate publicat luni, că anul trecut a „reținut și neutralizat” 16 colaboratori ai serviciilor secrete ruse. Instituția consideră Rusia „principala amenințare pe termen lung” la adresa securității Estoniei. Operațiuni cu recruți de nivel inferior, prin rețele sociale Purtătoarea de cuvânt a KAPO, Marta Tuul, a declarat pentru postul public estonian ERR că dosarele au vizat persoane legate de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) și de serviciul de informații militare GRU. În evaluarea KAPO, pe fondul limitărilor de operare pe teritoriul estonian, serviciile ruse caută „agenți mai ușor de manipulat” pentru sarcini punctuale. „Caută așa-numiți agenți mai ușor de manipulat, care să îndeplinească anumite sarcini în numele lor.” Cine au fost cei vizați și ce spune KAPO despre impact Directorul general al KAPO, Margo Palloson, a afirmat că presiunea de recrutare a rămas ridicată pe tot parcursul anului, însă majoritatea celor identificați nu erau funcționari și nu aveau acces la informații sensibile. Potrivit lui, cazurile au fost oprite înainte să producă „daune grave”, iar activitățile ar fi fost întrerupte într-un stadiu relativ timpuriu. Riscuri la frontieră și ținte simbolice Raportul anual mai arată că Rusia și-ar fi mutat o parte din operațiunile de influențare către rețelele sociale după măsurile luate de Estonia împotriva canalelor de propagandă asociate Kremlinului, precum Baltnews și Sputnik. Tuul a spus pentru ERR că platformele sociale sunt folosite pentru a găsi persoane dispuse să execute sarcini simple, inclusiv acte de vandalism, menționând ca exemplu posibile ținte monumentele comemorative de la Sinimäed (Dealurile Albastre), în nord-estul Estoniei. Documentul avertizează și asupra riscurilor asociate călătoriilor în Rusia, unde tentativele de recrutare ar putea începe chiar la punctele de trecere a frontierei. În plus, KAPO indică folosirea rețelelor sociale pentru promovarea unor narațiuni false, inclusiv amenințări cu bombe la adresa școlilor și afirmații privind un atac asupra orașului Narva, aflat lângă granița cu Rusia. [...]
Propunerea noului președinte al Parlamentului sloven de a organiza un referendum pentru ieșirea din NATO deschide un risc de instabilitate strategică în UE, cu potențiale efecte economice indirecte (încredere investițională, costuri de finanțare și percepție de risc regional), într-un moment în care coeziunea Alianței este deja sub presiune, potrivit G4Media . Zoran Stevanović , liderul partidului Adevărul, spune că inițiativa ar reprezenta o promisiune de campanie și susține că Slovenia trebuie să „își recâștige suveranitatea deplină”, cu centrul decizional la Ljubljana, în detrimentul directivelor venite de la Bruxelles. Ce propune și ce semnale politice transmite Pe lângă referendumul privind retragerea din NATO, Stevanović a indicat și alte schimbări de direcție, inclusiv retragerea Sloveniei din Organizația Mondială a Sănătății , conform articolului. Totodată, el a semnalat intenția de a vizita Moscova „în viitorul apropiat”, pe lângă deplasări oficiale deja planificate la Skopje și Copenhaga, argumentând că vrea să „construiască punți” și să coopereze cu toate statele, indiferent de actualele bariere politice dintre Est și Vest. Limitări: cât de realist este un referendum Materialul notează că rămâne de văzut în ce măsură planurile lui Stevanović „vor căpăta formă legală” și cum vor reacționa cetățenii sloveni la perspectiva unui asemenea referendum, care ar putea schimba orientarea strategică a țării. În același timp, Stevanović ar fi recunoscut că o eventuală ieșire din Uniunea Europeană nu ar avea susținere publică, invocând „beneficiile economice semnificative” ale apartenenței la blocul comunitar. Context regional și presiuni asupra NATO Evoluțiile din Slovenia vin într-un moment de incertitudine în interiorul NATO, alimentată, potrivit articolului, de criticile recente ale președintelui american Donald Trump, care a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a sugerat că apartenența SUA ar putea fi reevaluată. Textul mai menționează tensiuni între SUA și aliați legate de conflictul din Iran și securizarea rutelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz. Slovenia are aproximativ 2,1 milioane de locuitori, iar alegerile parlamentare din aprilie 2026 sunt prezentate ca un moment de schimbare politică, pe fondul polarizării și al nemulțumirilor privind costul vieții și securitatea energetică, cu ascensiunea unui discurs eurosceptic și „suveranist”. [...]
Italia a oprit reînnoirea automată a acordului de apărare cu Israelul , o decizie cu implicații directe asupra cooperării bilaterale din industria de apărare și a proiectelor comune, potrivit HotNews . Anunțul a fost făcut marți de premierul Giorgia Meloni , la Verona, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Roma și Tel Aviv în contextul tensiunilor din Liban. „Având în vedere situația actuală, guvernul a decis să suspende reînnoirea automată a acordului de apărare cu Israelul”, a declarat Meloni, conform agențiilor italiene ANSA și AGI, preluate de France Presse. O sursă diplomatică italiană a confirmat pentru AFP că acordul a fost suspendat, apreciind că „ar fi fost dificil din punct de vedere politic să îl menținem”. Ce acoperă acordul și de ce contează suspendarea Memorandumul, intrat în vigoare la 13 aprilie 2016, prevedea o reînnoire la fiecare cinci ani, potrivit ANSA. Documentul reglementează cooperarea dintre Italia și Israel în mai multe zone, inclusiv: industria de apărare; formarea militarilor; cercetare; tehnologiile informației. Suspendarea reînnoirii automate introduce un blocaj politic și administrativ în această arhitectură de cooperare, într-un moment în care opoziția italiană cerea de luni de zile guvernului să oprească prelungirea acordului. Decizia, luată la nivelul conducerii guvernului Meloni a luat decizia luni împreună cu miniștrii de externe și apărării, Antonio Tajani și Guido Crosetto, precum și cu viceprim-ministrul Matteo Salvini, a declarat pentru Reuters o sursă care a vorbit sub condiția anonimatului. Contextul: tensiuni crescute pe dosarul Liban Deși guvernul de dreapta condus de Meloni a fost considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai Israelului în Europa, în ultimele săptămâni Roma a criticat atacurile israeliene asupra Libanului, notează Reuters. Tensiunile s-au accentuat după ce guvernul italian a acuzat forțele israeliene că au tras focuri de avertisment asupra unui convoi italian din cadrul unei misiuni ONU în Liban. Incidentul nu a avut răniți, dar ar fi avariat cel puțin un vehicul, iar Italia l-a convocat pe ambasadorul Israelului pentru a protesta. Ministrul de externe Antonio Tajani a condamnat luni „atacurile inacceptabile” ale Israelului împotriva civililor din Liban, în timpul unei vizite la Beirut, și a cerut dialog și un „armistițiu necesar și durabil”, avertizând că trebuie evitată „cu orice preț” o nouă escaladare, precum cea din Gaza. [...]
China amenință cu represalii comerciale dacă SUA cresc tarifele pe fondul acuzațiilor că Beijingul ar sprijini militar Iranul, potrivit Stirile Pro TV . Beijingul spune că va aplica „contramăsuri” în cazul în care Statele Unite „vor merge mai departe cu majorarea tarifelor împotriva Chinei”, iar Ministerul chinez de Externe susține că acuzațiile apărute în presă sunt „pur și simplu inventate”. „Informațiile din presă care acuză China că ar oferi sprijin militar Iranului sunt pur și simplu inventate.” În același mesaj publicat pe X, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei afirmă că, dacă SUA vor justifica majorări de tarife pe baza acestor acuzații, China va răspunde. Totodată, oficialul chinez susține că Beijingul „acționează întotdeauna cu prudență și responsabilitate” în privința exporturilor de produse militare și că aplică un control strict „în conformitate cu legile și reglementările Chinei” și cu obligațiile internaționale. Miza economică: tarifele, folosite ca instrument de presiune În context, Știrile Pro TV arată că președintele Donald Trump a amenințat China — unul dintre principalii parteneri comerciali ai SUA — cu tarife vamale de 50% dacă Beijingul va oferi ajutor militar Iranului în războiul din Orientul Mijlociu. Ce alimentează tensiunile: informații despre posibile livrări către Iran Potrivit CNN, SUA ar deține informații că China ar pregăti furnizarea către Iran, în săptămânile următoare, a unor sisteme de apărare aeriană. Ar fi vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, lansate de pe umăr, cunoscute și ca MANPAD (sisteme portabile de apărare antiaeriană). Conform surselor citate de CNN, China ar lucra la livrarea acestor echipamente prin intermediul unor țări terțe, pentru a disimula originea lor. Beijingul respinge însă acuzațiile și le califică drept fabricate. [...]
Europa rămâne puternic expusă la lanțurile de aprovizionare din China, iar controalele la export introduse de Beijing pentru unele materiale din grupa pământurilor rare arată cât de rapid se poate transforma această dependență într-un risc operațional pentru companiile din UE , potrivit WinFuture , care citează evaluări ale Camerei Europene de Comerț din Beijing. În pofida apelurilor politice repetate și a unor măsuri menite să reducă dependența, președintele Camerei, Jens Eskelund , spune că în practică există „puține semne” că Europa își diminuează legăturile economice cu China. De ce dependența se adâncește, nu scade O sondare realizată anul trecut indică o tendință contrară obiectivului de „decuplare”: 26% dintre companiile chestionate intenționează să își mute și mai mult lanțurile de aprovizionare către China. Proporția este dublă față de ponderea firmelor care vor să-și reducă dependența sau să construiască alternative în alte țări. Eskelund afirmă că trendul continuă, chiar dacă multe companii privesc cu îngrijorare creșterea dependenței. Motivația invocată este una pragmatică: o „strategie de supraviețuire” într-un context de presiune competitivă în creștere. Presiunea prețurilor împinge firmele spre China Un factor central este concurența directă cu furnizori chinezi. Pentru multe companii europene, menținerea unor prețuri competitive ar depinde, în practică, de utilizarea lanțurilor de aprovizionare din China, susține Camera. Controalele la export pe pământuri rare: un test de stres pentru industrie În paralel, crește incertitudinea politică și economică, iar un risc major îl reprezintă controalele la export introduse de China anul trecut pentru mai multe materiale din grupa pământurilor rare și pentru magneți fabricați din acestea. Aceste materii prime sunt descrise ca esențiale pentru numeroase industrii, inclusiv pentru producția de motoare electrice, smartphone-uri și dispozitive de uz curent, în condițiile în care China domină în continuare oferta. Impactul este deja vizibil: aproape o treime dintre companiile membre ale Camerei au declarat la începutul acestui an că sunt afectate direct de restricțiile de export. Camera notează că, deși numărul substanțelor reglementate este limitat, gama de produse afectate este „surprinzător de mare”. În acest context, Eskelund avertizează că dependența ar fi ajuns atât de departe încât rămâne neclar dacă Europa ar putea produce chiar și bunuri simple, precum pasta de dinți, fără inputuri din China. Ce risc văd companiile: dependențe suplimentare și pârghii economice Companiile își exprimă și îngrijorarea că informațiile detaliate cerute în cererile de export ar putea permite Chinei să creeze dependențe suplimentare. Concluzia Camerei este că nivelul actual al dependenței ar putea oferi Beijingului capacitatea de a provoca, într-un scenariu de criză, pagube economice semnificative în UE. [...]
Demisia bruscă a vice-ministrului chinez de Externe Sun Weidong indică o posibilă anchetă disciplinară , într-un nou episod al epurărilor de la vârful administrației de la Beijing, pe fondul campaniei anticorupție a președintelui Xi Jinping, potrivit Al Jazeera . Ministerul Resurselor Umane din China a anunțat marți, într-o postare scurtă pe site-ul instituției, că Sun Weidong a fost revocat din funcția de vice-ministru de Externe, invocând o decizie a Consiliului de Stat – cel mai înalt organism al puterii de stat din China. Anunțul nu precizează motivul și nici momentul exact al demiterii. În mod obișnuit, astfel de demiteri în aparatul guvernamental chinez sunt asociate cu măsuri disciplinare la nivel înalt și sunt urmate de informații privind deschiderea unei investigații, notează publicația. Ultimele apariții publice și alte revocări Conform site-ului Ministerului de Externe, ultimele angajamente publice ale lui Sun au fost pe 13 martie, când s-a întâlnit cu ambasadorii Brunei și Malaeziei în China. Cu două zile înainte, Sun s-ar fi întâlnit cu ambasadorul Pakistanului în China pentru discuții despre cooperare bilaterală, potrivit unei postări pe platforma X a diplomatului Khalil Hashmi. În aceeași notificare de demitere a fost menționată și revocarea unui alt oficial, An Lusheng, din funcția de director adjunct al Administrației Naționale a Căilor Ferate. Context: campania anticorupție și amploarea sancțiunilor Demiterile vin pe fondul campaniei anticorupție lansate de Xi Jinping după preluarea puterii în 2012, care vizează „tigri și muște” – adică atât oficiali de rang înalt, cât și de rang inferior. Potrivit Comisiei Centrale pentru Inspecție Disciplinară și Comisiei Naționale de Supraveghere, anul trecut China a investigat peste un milion de cazuri de corupție și a sancționat disciplinar 938.000 de persoane. Raportul de final de an citat de Al Jazeera indică, între altele: 69 de oficiali la nivel provincial sau ministerial; 4.155 de oficiali la nivel de birou; 35.000 de oficiali la nivel de județ; 125.000 de oficiali la nivel de comună. Publicația mai arată că și oficiali militari de rang înalt au fost prinși în această campanie, semn că măsurile disciplinare continuă să atingă zone sensibile ale aparatului de stat. [...]
