Știri
Știri din categoria Externe
Keir Starmer a fost avertizat că relația cu Donald Trump se poate deteriora iremediabil, după ce președintele american l-a ironizat public pentru faptul că își consultă echipa înaintea deciziilor militare, potrivit HotNews.ro, care citează The Guardian via News.ro.
Momentul a avut loc în timpul unui discurs susținut la un prânz privat de Paște la Casa Albă, unde Trump a imitat batjocoritor o „voce slabă” atribuită premierului britanic și a afirmat că Marea Britanie „nu este cel mai bun” aliat al SUA. Episodul este prezentat ca un nou punct minim în relațiile dintre Londra și Washington.
Conform relatării, atacul vine după ce Starmer ar fi refuzat să permită SUA folosirea bazelor militare britanice pentru loviturile inițiale asupra Iranului. Trump a susținut că Marea Britanie „ar trebui să fie cel mai bun” aliat al SUA, dar „nu a fost” în timpul războiului cu Iranul, acuzându-l pe Starmer că tergiversează trimiterea portavioanelor.
„Am întrebat Marea Britanie, care ar trebui să fie cei mai buni. De fapt, regele vine aici peste două săptămâni, e un tip de treabă, regele Charles. Dar ar trebui să fie cei mai buni, dar nu au fost. Am spus: «Aveți două portavioane vechi și defecte, credeți că le puteți trimite?» «Ooh, trebuie să-mi întreb echipa.» Am spus: «Ești prim-ministru, nu trebuie.» «Nu, nu, trebuie să-mi întreb echipa. Echipa mea trebuie să se întâlnească, ne întâlnim săptămâna viitoare.» Dar războiul deja începuse. Săptămâna viitoare războiul va fi terminat… în trei zile”, a spus Trump.
Surse din Downing Street au respins însă această versiune, afirmând că Trump nu ar fi cerut niciodată navele respective și că Marea Britanie nu le-a oferit. În plus, în critici anterioare, de acum două săptămâni, Trump ar fi vorbit despre nave de deminare, nu despre portavioane.
În urma noului atac, figuri diplomatice și politice citate în material spun că Starmer a procedat corect ignorând criticile, dar avertizează că relația este „grav afectată” și că premierul ar trebui să își intensifice eforturile de construire a relațiilor internaționale în alte direcții, inclusiv cu Canada, Australia și Europa continentală. Pe plan intern, Robert Jenrick a apreciat că relația dintre cei doi lideri este „grav afectată, probabil iremediabil”, adăugând că „premierul trebuie să fie respectat pe scena internațională”.
Comentariile lui Trump au fost publicate ulterior pe rețele sociale, apoi șterse, dar redistribuite de jurnaliști, mai notează articolul. În același context, Trump l-a ironizat și pe președintele francez Emmanuel Macron, afirmând că „își revine după o lovitură la maxilar” și că soția sa „îl tratează foarte rău”.
Recomandate
Administrația Trump a convocat o reuniune secretă la Camp David pentru a decide pașii următori în conflictul cu Iranul , într-un moment în care negocierile SUA–Iran sunt în impas și Casa Albă ia în calcul reluarea unor operațiuni militare majore, potrivit Mediafax , care citează surse Axios. Întâlnirea a avut loc vineri și a durat câteva ore. Conform a trei oficiali americani citați de Axios, discuțiile au vizat atât Iranul, cât și conflictul dintre Arabia Saudită și rebelii Houthi din Yemen . Reuniunea nu a fost anunțată public, iar Axios o descrie drept „extrem de neobișnuită”, amintind că o întâlnire similară ar fi avut loc în iunie 2025, cu câteva zile înainte ca Israelul să intre în război cu Iranul. Potrivit surselor Axios, ședința a fost prezidată de vicepreședintele JD Vance. La discuții au participat, între alții, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth, trimisul Casei Albe Steve Witkoff, directorul CIA John Ratcliffe și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. De ce contează: semnal de escaladare într-un moment de impas diplomatic Informația apare pe fondul blocajului negocierilor dintre SUA și Iran și în contextul în care președintele Donald Trump „ia în considerare reluarea operațiunilor militare majore în Iran”, potrivit materialului citat. Unul dintre oficialii americani a indicat pentru Axios că în cadrul reuniunii „s-au luat decizii sau, cel puțin, s-a discutat în profunzime” despre criza din Orientul Mijlociu. În același timp, Trump a transmis public că se apropie de o decizie privind acordul cu Iranul: „Acum trebuie să iau o decizie: fie Iranul semnează acordul, fie acesta nu va mai exista.” Presiune și pe dosarul Yemen: Arabia Saudită cere sprijin împotriva Houthi Pe lângă Iran, președintele american este presat să se alăture ofensivei planificate de Arabia Saudită împotriva rebelilor Houthi din Yemen. Potrivit sursei, saudiții îl îndeamnă pe Trump să lanseze atacuri aeriene împotriva Houthi, însă acesta s-a arătat reticent față de această opțiune. Materialul nu oferă detalii despre deciziile concrete luate la Camp David, ci doar indică faptul că discuțiile au vizat „următorii pași” în cele două dosare. [...]
Semnalele de „resetare” a relației UE–Marea Britanie readuc riscul de incertitudine pentru investiții , pe fondul discuțiilor despre un posibil nou referendum privind Brexitul și al mesajelor politice venite din marile capitale europene, potrivit Antena 3 . Germania a transmis că va sprijini Marea Britanie dacă aceasta decide să se realăture Uniunii Europene. Susanne Baumann , ambasadoarea Germaniei în Regatul Unit, a declarat pentru The Telegraph că „Berlinul va fi un partener pentru o relație nouă cât mai ambițioasă”, într-un moment în care lideri europeni îl îndeamnă pe premierul Andy Burnham să inverseze Brexitul. Mesajul vine la o zi după ce prim-ministrul a spus că Marea Britanie ar putea organiza un al doilea referendum privind Brexitul, după consultări despre o nouă relație pe termen lung cu UE. De ce contează pentru economie: investițiile, din nou sub presiunea incertitudinii În paralel cu deschiderea politică, economiștii avertizează că o eventuală inversare a Brexitului ar putea prelungi incertitudinea și ar afecta investițiile. Simon French, de la Panmure Liberum, a spus că incertitudinea creată de negocierile de ieșire a dus la o scădere bruscă a investițiilor de afaceri și că o nouă rundă de negocieri ar putea avea un efect similar, „în ciuda semnelor de întrebare semnificative” privind beneficiile care ar compensa acest cost. Julian Jessop, de la Institutul pro-Brexit pentru Afaceri Economice, a indicat că firmele s-ar teme de efecte asupra acordurilor comerciale existente și asupra viitoarelor reglementări, mai ales în sectoare precum științele vieții și inteligența artificială. Costuri și condiții: reintegrare ca pentru orice stat candidat Dacă Marea Britanie ar aplica pentru reintegrarea în UE, ar urma același proces de aderare ca orice alt stat candidat, notează publicația. Surse europene au transmis că Londra nu ar trebui să se aștepte să păstreze toate excepțiile de la legislația UE acumulate în cei 47 de ani de apartenență. Un punct sensibil ar fi și renunțarea la „rambursarea” bugetului UE negociată de Margaret Thatcher în 1984, ceea ce ar însemna, potrivit articolului, plăți anuale suplimentare de 5 miliarde de lire sterline (aprox. 29 miliarde lei) către bugetul de la Bruxelles, față de perioada în care Regatul Unit era stat membru. Reacții politice și calendar: summit în noiembrie, negocieri pe mai multe dosare În plan intern, Andy Burnham se confruntă cu opoziție din partea susținătorilor Brexitului. Nigel Farage, liderul Reform UK, a spus că este gata să „lupte” pentru menținerea țării în afara UE și a avertizat că un al doilea referendum ar putea diviza puternic societatea. În UE, Emmanuel Macron a spus la Madrid că o eventuală revenire ar fi „o veste foarte bună”, iar Pedro Sanchez a afirmat că Spania ar primi Marea Britanie înapoi „cu brațele deschise”. Irlanda s-a angajat, de asemenea, să sprijine o revenire, prin vocea ministrului Neale Richmond, care a numit Brexitul „un dezastru” pentru Marea Britanie „pe atât de multe fronturi”. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că Marea Britanie rămâne „un partener apropiat și valoros” și că UE rămâne deschisă să analizeze opțiunile propuse de Londra. Potrivit articolului, se conturează și un acord de „resetare”, înaintea unui summit programat în noiembrie la Bruxelles, unde ar urma să fie discutate inclusiv mobilitatea tinerilor și un pact de conectare a piețelor de carbon ale UE și Marii Britanii. The Telegraph a relatat că negociatorii ar fi aproape de un acord pe zona alimentelor și băuturilor, care ar evita o interdicție UE legată de culturile modificate genetic, printr-o excepție temporară de doi ani. În plus, premierul britanic a cerut includerea discuțiilor despre planul UE „Fabricat în Europa” în agenda summitului, invocând riscuri pentru industria auto britanică dacă nu este tratată ca „europeană” în noul sistem de subvenții. Bruxelles-ul ar fi respins solicitarea, iar Financial Times a relatat că UE a oferit în schimb discuții pe această temă anul viitor. [...]
Ucraina își mută țintele spre rafinăriile rusești, vizând direct finanțarea războiului , ca răspuns la ceea ce președintele Volodimir Zelenski numește „noua doctrină” a Moscovei privind atacurile aeriene, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză economică: lovirea sectorului energetic rusesc, în special a rafinăriilor, pe care Zelenski le descrie drept o sursă de finanțare a războiului. Într-un interviu acordat agenției Reuters, Zelenski a spus că decizia vine după ce serviciile de informații ucrainene ar fi obținut documente care ar indica faptul că Vladimir Putin a emis o „nouă doctrină” pentru atacuri militare mai ample, în apropierea iernii. Potrivit liderului ucrainean, documentele ar arăta că Rusia își propune să lovească infrastructura și logistica – inclusiv drumuri, școli și spitale – pentru a pune presiune pe populație să părăsească Kievul și alte orașe. Ținta: sectorul energetic al Rusiei, cu accent pe rafinării Zelenski a afirmat că Ucraina va răspunde schimbării de tactică, însă „nu va riposta în același mod”. În schimb, el a indicat explicit direcția: lovirea sectorului energetic rusesc, începând cu rafinăriile de petrol. „Având în vedere atacurile lor asupra sectorului nostru energetic, trebuie să le răspundem lovind sectorul lor energetic. În primul rând, rafinăriile de petrol: sursa de finanțare a acestui război. Dar, desigur, nu vom riposta, la fel ca ei, asupra niciunui obiectiv civil”, a spus Zelenski. Context militar și semnale privind negocierile În același interviu, Zelenski a declarat că nu a primit „niciun semnal” din partea Moscovei care să indice interes pentru negocieri de pace sau pentru un armistițiu privind infrastructura energetică. Pe teren, el a vorbit și despre contraofensiva din Donbas , unde, „momentan”, forțele ucrainene ar fi recucerit aproximativ 140 kilometri pătrați, conform declarațiilor sale. Atacuri asupra Kievului și infrastructurii În ultimele zile, Kievul a fost ținta unor atacuri repetate cu drone și rachete, fiind vizate instalații energetice și de telecomunicații, mai notează sursa. Zelenski a mai spus că, pentru prima dată, Rusia a vizat podurile peste râul Dnipro care leagă estul de vestul Kievului. Separat, liderul ucrainean a susținut că valul recent de incursiuni cu drone și atacuri hibride în Europa ar urmări intimidarea populațiilor europene și divizarea sprijinului pentru Ucraina; Rusia respinge aceste acuzații ca fiind nefondate. [...]
Chișinăul a convocat din nou ambasadorul Rusiei după survolări neautorizate care au provocat pagube , într-un episod ce ridică presiunea pe securitatea operațională a Republicii Moldova și pe capacitatea ei de monitorizare a spațiului aerian, potrivit Agerpres . Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse, Oleg Ozerov , și i-a înmânat o notă de protest, după ce sâmbătă cinci aparate de zbor au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova și au explodat în apropierea unor localități. Informația este relatată de agenția de presă Moldpres, citată de Agerpres. MAE a calificat incidentul drept grav, susținând că a pus în pericol viața și securitatea cetățenilor și că a provocat incendii și pagube materiale. Ministerul a cerut Federației Ruse să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și să prevină repetarea unor astfel de situații. Ce s-a întâmplat, potrivit autorităților moldovene În dimineața zilei de sâmbătă, Serviciul Operații Aeriene al armatei a stabilit că spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat de cinci aparate de zbor fără pilot. Ulterior, Ministerul Apărării a precizat că dintre cele cinci aparate care au explodat la sol, trei erau rachete și două drone. Fragmente ale aparatelor de zbor au fost depistate în apropierea mai multor localități. În aceeași zi, armata a anunțat că sistemele sale de supraveghere au identificat și un al șaselea zbor neautorizat. Repetarea incidentelor și escaladarea răspunsului diplomatic Convocarea ambasadorului are loc la doar două zile după o convocare anterioară, pe fondul unor încălcări repetate ale spațiului aerian. La 1 octombrie, MAE i-a înmânat lui Oleg Ozerov o notă de protest după trei încălcări produse la 30 septembrie. În nota transmisă atunci, MAE a condamnat „o încălcare gravă a suveranității Republicii Moldova”, despre care a spus că a pus în pericol direct viața cetățenilor, și a cerut Federației Ruse să oprească acțiunile care pun în pericol Republica Moldova. [...]
Escaladarea incidentelor aeriene la granița UE crește riscul operațional pentru Republica Moldova , după ce cinci aparate – trei rachete și două drone – au explodat la sol, iar autoritățile de la Chișinău l-au convocat de urgență pe ambasadorul Federației Ruse, potrivit Economica . Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău a avertizat asupra „consecințelor grave” ale evenimentelor de sâmbătă, arătând că atacurile „au pus în pericol viaţa şi securitatea cetăţenilor moldoveni şi au provocat incendii şi pagube materiale”. În acest context, autoritățile au cerut Federaţiei Ruse să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova și să prevină repetarea unor incidente similare. Ce s-a întâmplat: rachete și drone identificate, fragmente găsite lângă sate Cronologia prezentată de autorități indică o activitate militară intensă deasupra Republicii Moldova. În dimineața zilei de sâmbătă, Serviciul Operații Aeriene al armatei a stabilit inițial că spațiul aerian a fost survolat de cinci aparate de zbor fără pilot. Ulterior, Ministerul Apărării a precizat că, dintre cele cinci aparate care au explodat la sol, trei erau rachete și două drone . Fragmente ale aparatelor au fost depistate în apropierea mai multor sate. În aceeași zi, armata a mai anunțat că sistemele de supraveghere au identificat și un al șaselea zbor neautorizat . Reacția diplomatică: convocare repetată a ambasadorului Rusiei Incidentul are loc la doar două zile după o convocare anterioară la MAE, pe fondul unor încălcări similare. La 1 octombrie, MAE l-a convocat pe ambasadorul Oleg Ozerov pentru a-i înmâna o notă de protest, după ce trei încălcări ale spațiului aerian fuseseră înregistrate pe 30 septembrie. În nota oficială transmisă sâmbătă, MAE condamnă ferm „încălcarea gravă a suveranităţii Republicii Moldova” și solicită oficial Federației Ruse să oprească imediat acțiunile agresive. [...]
Un nou sondaj indică o posibilă repoziționare politică în Regatul Unit, cu potențial impact direct asupra cadrului de reglementare și a barierelor comerciale cu UE , pe fondul discuțiilor despre o eventuală re-aderare, potrivit Antena 3 . Sondajul Messina Group, realizat pe un eșantion de 11.461 de respondenți, arată că 49% susțin revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană, în timp ce 28,5% se opun, conform informațiilor preluate de Antena 3 din The Independent și The Guardian. Datele vin la peste zece ani de la referendumul pentru Brexit. Un element cu miză electorală este că renegocierea relației cu UE ar putea crește scorul Partidului Laburist cu până la șapte puncte procentuale, majoritatea voturilor suplimentare urmând să vină de la Verzi și Liberal-Democrați, în scenarii care presupun legături mai strânse cu UE. Ce opțiuni privind relația cu UE preferă alegătorii Sondajul a testat mai multe variante de relaționare, iar rezultatele indică o preferință pentru reducerea fricțiunilor comerciale și, în general, pentru o apropiere de UE: Revenirea în UE : susținută de 49% dintre respondenți. Păstrarea relației actuale, dar eliminarea cât mai multor bariere comerciale : susținută de 48,2% și respinsă de 20,9%. Aderarea la uniunea vamală (cadru care elimină tarifele între membri și presupune o politică comercială comună): 47,1% pentru și 20,7% împotrivă. Cum ar putea fi luată decizia: referendum, alegeri sau Parlament În privința mecanismului politic pentru o eventuală revenire în UE, aproape o treime dintre participanți au spus că ar fi necesar un referendum. Peste unul din șase consideră că ar fi suficient un mandat obținut în urma alegerilor generale, iar o proporție similară spune că decizia ar putea fi luată de Parlament. În ceea ce privește calendarul, 25,9% dintre respondenți ar vrea revenirea „imediat”, 22,9% în următorii trei ani, iar 8,4% într-un termen de până la zece ani. Poziționări politice: Burnham, Farage și reacții din UE Potrivit articolului, Andy Burnham a afirmat, în primul său discurs la conferința Partidului Laburist ca lider, că Brexitul a făcut „mai mult rău decât bine” și a promis prezentarea opțiunilor în perioada unui summit Regatul Unit–UE, despre care a spus că va avea loc în noiembrie. El a insistat că nu este vorba despre „a sări direct la un referendum”, dar a indicat că, dacă opinia publică se va orienta spre susținerea revenirii, ar putea include în următorul program electoral un angajament pentru organizarea unui vot pe această temă. Totodată, nu a exclus varianta de a candida la alegeri cu promisiunea revenirii în UE, fără referendum. Nigel Farage , liderul Reform UK, a criticat redeschiderea dezbaterii, numind-o o „greșeală politică foarte mare” și susținând că o apropiere de piața unică, uniunea vamală sau UE ar însemna „un transfer masiv de puteri” care ar contrazice agenda de descentralizare. În plan european, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Spaniei, Pedro Sanchez, au salutat declarațiile lui Burnham, la o conferință de presă comună la Madrid: Macron a numit evoluția „o veste foarte bună”, iar Sanchez a descris Brexitul drept o „pierdere uriașă” și a spus că Spania ar primi Regatul Unit „cu brațele deschise” dacă ar decide să revină. [...]
