Știri
Știri din categoria Externe
Keir Starmer a fost avertizat că relația cu Donald Trump se poate deteriora iremediabil, după ce președintele american l-a ironizat public pentru faptul că își consultă echipa înaintea deciziilor militare, potrivit HotNews.ro, care citează The Guardian via News.ro.
Momentul a avut loc în timpul unui discurs susținut la un prânz privat de Paște la Casa Albă, unde Trump a imitat batjocoritor o „voce slabă” atribuită premierului britanic și a afirmat că Marea Britanie „nu este cel mai bun” aliat al SUA. Episodul este prezentat ca un nou punct minim în relațiile dintre Londra și Washington.
Conform relatării, atacul vine după ce Starmer ar fi refuzat să permită SUA folosirea bazelor militare britanice pentru loviturile inițiale asupra Iranului. Trump a susținut că Marea Britanie „ar trebui să fie cel mai bun” aliat al SUA, dar „nu a fost” în timpul războiului cu Iranul, acuzându-l pe Starmer că tergiversează trimiterea portavioanelor.
„Am întrebat Marea Britanie, care ar trebui să fie cei mai buni. De fapt, regele vine aici peste două săptămâni, e un tip de treabă, regele Charles. Dar ar trebui să fie cei mai buni, dar nu au fost. Am spus: «Aveți două portavioane vechi și defecte, credeți că le puteți trimite?» «Ooh, trebuie să-mi întreb echipa.» Am spus: «Ești prim-ministru, nu trebuie.» «Nu, nu, trebuie să-mi întreb echipa. Echipa mea trebuie să se întâlnească, ne întâlnim săptămâna viitoare.» Dar războiul deja începuse. Săptămâna viitoare războiul va fi terminat… în trei zile”, a spus Trump.
Surse din Downing Street au respins însă această versiune, afirmând că Trump nu ar fi cerut niciodată navele respective și că Marea Britanie nu le-a oferit. În plus, în critici anterioare, de acum două săptămâni, Trump ar fi vorbit despre nave de deminare, nu despre portavioane.
În urma noului atac, figuri diplomatice și politice citate în material spun că Starmer a procedat corect ignorând criticile, dar avertizează că relația este „grav afectată” și că premierul ar trebui să își intensifice eforturile de construire a relațiilor internaționale în alte direcții, inclusiv cu Canada, Australia și Europa continentală. Pe plan intern, Robert Jenrick a apreciat că relația dintre cei doi lideri este „grav afectată, probabil iremediabil”, adăugând că „premierul trebuie să fie respectat pe scena internațională”.
Comentariile lui Trump au fost publicate ulterior pe rețele sociale, apoi șterse, dar redistribuite de jurnaliști, mai notează articolul. În același context, Trump l-a ironizat și pe președintele francez Emmanuel Macron, afirmând că „își revine după o lovitură la maxilar” și că soția sa „îl tratează foarte rău”.
Recomandate
Casa Albă cere 152 de milioane de dolari pentru redeschiderea închisorii Alcatraz , sumă inclusă în propunerea de buget pentru anul fiscal 2027, potrivit Mediafax . Solicitarea vizează modernizarea penitenciarului astfel încât acesta să fie reintrodus în rețeaua centrelor de detenție active din SUA, consemnează Reuters, citată de Mediafax. Fondurile ar urma să fie gestionate de Biroul Federal al Penitenciarelor și să acopere costurile inițiale de reconstrucție și modernizare. În documentele bugetare, obiectivul este transformarea Alcatraz într-o „o închisoare securizată de ultimă generație”, conform informațiilor din articol. „Solicit Biroului Penitenciarelor, împreună cu Departamentul de Justiție, FBI și Securitate Internă, să redeschidă un Alcatraz substanțial mărit și reconstruit care găzduiesc cei mai nemiloși și violenți infractori ai Americii”. Ideea redeschiderii a fost lansată de președintele Donald Trump, care a făcut anunțul în luna mai, potrivit textului. În forma actuală, cererea de finanțare este integrată în propunerea de buget pentru 2027, ceea ce indică faptul că proiectul depinde de procesul bugetar federal. Alcatraz a fost deschisă în 1934 și a fost considerată una dintre cele mai sigure închisori din SUA datorită amplasării pe o insulă și condițiilor din apele din jur; printre deținuții notorii s-a numărat Al Capone. Penitenciarul a fost închis în 1969 și a fost transformat ulterior într-un obiectiv turistic administrat de Serviciul Parcurilor Naționale. [...]
Marmelada ar putea fi redenumită „marmeladă de citrice” în Marea Britanie dacă Londra va pune în aplicare un nou acord alimentar cu Uniunea Europeană, potrivit Digi24 , care citează BBC. Miza este una de reglementare și comerț: guvernul britanic vrea să reducă birocrația pentru exportatori prin readoptarea unor reguli UE, iar efectul imediat ar fi schimbarea etichetei la raft pentru un produs asociat puternic cu tradiția britanică. Conform textului, schimbarea ar interveni dacă acordul va intra în vigoare, în contextul în care Bruxelles-ul își modifică regulile de etichetare și extinde, pentru prima dată la nivel european, definiția legală a marmeladei. În paralel, normele internaționale cer ca produsele pe bază de citrice să fie diferențiate ca o categorie separată, ceea ce ar impune denumirea legală „marmeladă de citrice”. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat vineri că marmelada britanică „nu se schimbă” și va rămâne același produs disponibil în magazine, adăugând că acordul cu UE va sprijini întreprinderile prin eliminarea birocrației costisitoare. În prezent, regulile europene vechi, preluate în legislația britanică înainte de Brexit, permit ca doar conservele din citrice să fie vândute ca „marmeladă”, în timp ce alte conserve din fructe intră la „jam” (gem) sau termeni echivalenți. Articolul amintește că această delimitare a fost influențată de demersuri de lobby britanice din anii 1970, pentru un statut comercial distinct al marmeladei din portocale amare de Sevilla, dar a generat de-a lungul timpului fricțiuni și confuzii în state unde termeni similari sunt folosiți uzual pentru conserve din alte fructe (de exemplu, în Spania și Italia). Între timp, UE și-a actualizat regulile după ieșirea Regatului Unit, permițând ca paste din fructe care nu sunt citrice să poată fi comercializate drept „marmeladă” începând din iunie, în interiorul Uniunii. Pentru Marea Britanie, aplicarea noilor reguli depinde de un acord alimentar mai amplu: guvernul de la Londra a inclus decretul privind marmelada între cele 76 de acte UE actualizate în domeniul alimentar care ar urma să se aplice în Anglia, Țara Galilor și Scoția, însă calendarul nu este confirmat și rămâne incert dacă schimbările ar intra în vigoare înainte sau după jumătatea anului 2027. De asemenea, nu este stabilit dacă autoritățile vor permite în supermarketurile britanice denumiri de tipul „marmeladă de căpșuni”. [...]
Donald Trump a spus că „suntem în război” după doborârea de către Iran a unui avion american, potrivit HotNews.ro , care citează declarații făcute pentru NBC News. Președintele SUA a susținut că incidentul nu va afecta negocierile cu Teheranul și a refuzat să ofere detalii despre operațiunea de căutare și salvare aflată în desfășurare. Întrebat dacă evenimentele de vineri vor influența negocierile cu Iranul, Trump a răspuns că nu. În aceeași intervenție, el a încadrat situația în contextul conflictului început la 28 februarie, când Statele Unite și Israel au lansat războiul împotriva Republicii Islamice. „Nu, este război. Suntem în război”, a continuat președintele american, potrivit SkyNews și CNN. Conform informațiilor prezentate, forțele iraniene au doborât un avion de vânătoare american F-15E, primul aparat american pierdut în acest fel de la începutul războiului. Unul dintre cei doi membri ai echipajului a fost salvat, iar soarta celuilalt militar rămâne necunoscută, potrivit unor oficiali americani și israelieni. În paralel, Trump a publicat pe Truth Social mesaje legate de petrol și de Strâmtoarea Hormuz, sugerând că SUA ar putea redeschide „cu ușurință” ruta maritimă, după ce anterior afirmase că alte state sunt responsabile pentru securizarea acesteia. Tot vineri, relatează HotNews.ro, un avion american de atac A-10 Warthog s-a prăbușit în regiunea Golfului Persic, iar pilotul a fost salvat, potrivit unor oficiali americani citați de The New York Times. [...]
Mohammed Ghalibaf l-a ironizat pe Donald Trump după doborârea unui F-15E american , potrivit HotNews.ro , într-o reacție publică venită pe fondul escaladării confruntărilor dintre SUA și Iran. Președintele parlamentului iranian a comentat pe platforma X că obiectivele anunțate ale administrației Trump ar fi fost „retrogradate” după incidentul militar. „Acest război strălucit, lipsit de strategie, pe care l-au început a fost retrogradat de la «schimbare de regim» la «Hei! Poate cineva să ne găsească piloții? Vă rog?»” Reacția lui Ghalibaf vine după ce, vineri, forțele Teheranului au doborât în Iran un avion american de vânătoare F-15E , un episod prezentat drept o premieră de la începutul războiului. Conform informațiilor din articol, până la momentul relatării doar unul dintre cei doi militari aflați la bord fusese găsit de forțele SUA. În același context, doi oficiali americani au declarat pentru The New York Times că aproximativ în același timp un avion american de atac A-10 Warthog s-a prăbușit în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, fără a oferi detalii despre modul și locul exact al incidentului, invocând anonimatul. Ulterior, presa iraniană de stat a relatat că sistemele de apărare ale Republicii Islamice ar fi atacat o aeronavă A-10 „inamică” în apele sudice din apropierea strâmtorii. HotNews.ro amintește și declarații recente ale șefului Pentagonului, Pete Hegseth, care susținea că apărarea Iranului ar fi fost suficient de avariată după lovituri americane și israeliene încât Washingtonul să trimită în Iran bombardiere B-52, considerate mai vulnerabile în fața sistemelor antiaeriene. În acest cadru, doborârea unui F-15E, descris ca fiind mai agil decât un bombardier, capătă o încărcătură politică și militară suplimentară pentru ambele părți. [...]
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, merge la Washington între 8 și 12 aprilie , pentru întâlniri cu președintele SUA, Donald Trump, și cu principalii responsabili ai administrației americane, potrivit Agerpres , care citează AFP. Alianța a anunțat că Rutte va avea miercuri o întrevedere cu Donald Trump, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu secretarul apărării Pete Hegseth. Vizita are loc pe fondul tensiunilor din relația Washingtonului cu aliații europeni, după ce Trump a lansat în ultimele zile critici dure la adresa acestora. Conform informațiilor transmise, liderul de la Casa Albă a amenințat că SUA ar putea părăsi NATO, acuzând statele europene din Alianță că s-au ținut departe de războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului. Marco Rubio a sugerat, la rândul său, că Washingtonul își reexaminează relațiile cu NATO, deși SUA rămân unul dintre membrii importanți ai organizației. AFP comentează că Mark Rutte încearcă de luni de zile să mențină un echilibru între atacurile verbale ale președintelui american la adresa aliaților europeni și nevoia de a-i apăra pe aceștia fără a escalada disputa cu Donald Trump. Situația s-a complicat după loviturile americano-israeliene asupra Iranului, în contextul nemulțumirii exprimate de Trump față de ceea ce el consideră a fi o eschivare a europenilor. În acest cadru, Trump le-a cerut aliaților sprijin pentru securizarea strâmtorii Ormuz, blocată de la începutul războiului de Iran, rută prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel global. Pe 9 aprilie, Rutte urmează să susțină un discurs și să participe la o dezbatere organizată de Institutul Fundației Ronald Reagan, iar între 10 și 12 aprilie va lua parte la reuniunea grupului Bilderberg, forum care reunește responsabili americani și europeni. [...]
Donald Trump susține că SUA pot „deschide” Strâmtoarea Ormuz potrivit AGERPRES , într-un moment în care administrația de la Washington se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a găsi rapid o ieșire din războiul din Iran, care afectează regiunea și piețele financiare. Declarația a fost făcută vineri, 3 aprilie, printr-un mesaj publicat de Trump pe rețeaua sa, Truth Social. Președintele american a legat redeschiderea rutei maritime de accesul la petrol și de un posibil câștig economic. „Cu puțin mai mult timp, putem să deschidem cu ușurință strâmtoarea Ormuz, să luăm petrolul și să facem avere. Ar fi o «mană» pentru lumea întreagă.” În relatarea preluată de AGERPRES, agenția France Presse observă că mesajul nu explică în ce mod ar putea SUA să pună capăt controlului exercitat de Iran asupra acestei căi navigabile strategice și nici la ce petrol se referă Trump. Contextul este războiul declanșat în urmă cu aproape cinci săptămâni, după un atac aerian americano-israelian, conflict care „continuă să provoace haos în regiune” și să perturbe piețele financiare, amplificând presiunea politică asupra lui Trump pentru o soluționare rapidă. Iranul a „închis practic” Strâmtoarea Ormuz ca reacție la loviturile americano-israeliene începute la finalul lunii februarie. Miza este majoră: prin strâmtoare tranzitează aproximativ o cincime din consumul total mondial de petrol, iar redeschiderea a devenit o prioritate pentru guverne, pe fondul creșterii prețurilor la energie. AGERPRES mai notează că, în discursul de miercuri seară către națiune, Trump și-a repetat amenințările privind lovirea centralelor electrice iraniene, fără să ofere un calendar pentru încetarea ostilităților. Potrivit aceleiași surse, Iranul a transmis că va riposta, iar tensiunile au fost urmate de noi scăderi ale cotațiilor bursiere. [...]
