Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Poloniei cere interzicerea unui simbol ucrainean, riscând să adâncească ruptura politică dintre Varșovia și Kiev, într-un moment în care cooperarea regională rămâne esențială pe fondul războiului din Ucraina, potrivit G4Media.
Karol Nawrocki a solicitat sâmbătă parlamentului de la Varșovia să interzică arborarea steagului roșu-negru asociat cu Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), în cadrul unei ceremonii de comemorare a victimelor masacrului din Volînia, organizată la Radruż, localitate aflată lângă granița cu Ucraina. Informația este atribuită de publicație Deutsche Welle, citată în material.
În discurs, Nawrocki a legat simbolul UPA de ideologia naționaliștilor ucraineni responsabili, potrivit poziției poloneze, pentru uciderea a zeci de mii de civili polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a comparat simbolistica steagului cu sloganul nazist „Blut und Boden” („Sânge și Pământ”).
„Sub acest steag roșu-negru, pe care nu vrem să-l vedem în Polonia și pentru a cărui interzicere voi face tot ce îmi stă în putință, s-a ascuns și continuă să se ascundă ideologia naționaliștilor ucraineni care au ucis femei și copii polonezi”, a declarat președintele polonez, potrivit presei locale.
Nawrocki a precizat că Polonia nu consideră poporul ucrainean responsabil pentru crimele istorice, dar a insistat că glorificarea sau minimalizarea acestora este „inacceptabilă”.
„Glorificarea genocidului sau ignorarea lui reprezintă o invitație la repetarea unor asemenea tragedii”, a afirmat liderul de la Varșovia.
Masacrul din Volînia rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte în relația Polonia–Ucraina. Între 1943 și 1945, peste 100.000 de polonezi au fost uciși în atacuri atribuite UPA, în regiuni aflate astăzi pe teritoriul Ucrainei. Varșovia califică aceste crime drept genocid, în timp ce autoritățile de la Kiev contestă această interpretare, potrivit materialului.
Disputa s-a reaprins în ultimele luni după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acordat unei unități militare titlul onorific de „Eroii UPA”, gest care a provocat reacții la Varșovia. În acest context, Nawrocki ar fi decis ulterior retragerea Ordinului Vulturul Alb, cea mai înaltă distincție a statului polonez, acordată lui Zelenski în 2023.
Tot sâmbătă, premierul polonez Donald Tusk a anunțat construirea unui „Zid al Comemorării”, cu numele victimelor poloneze ale masacrului din Volînia, proiect care ar urma să includă și o flacără eternă. În plan politic, solicitarea de interzicere a steagului roșu-negru mută disputa din zona simbolică în cea a deciziei legislative, cu potențial de a complica și mai mult dialogul cu Kievul pe un subiect deja disputat.
Recomandate
Volodîmîr Zelenski a transmis că Ucraina nu acceptă negocieri despre viitorul ei fără Kiev , pe fondul discuțiilor vehiculate despre un posibil format Trump–Putin–Xi, potrivit Kyiv Post . Mesajul are o miză de reglementare și securitate: legitimitatea oricărui acord privind suveranitatea și arhitectura de securitate post-război este condiționată, în viziunea Kievului, de participarea directă a Ucrainei. Zelenski a vorbit marți, 20 octombrie, la o conferință de presă comună la Oslo , alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, răspunzând relatărilor că Donald Trump și Vladimir Putin ar lua în calcul un summit trilateral cu Xi Jinping, care ar putea include discuții despre încheierea războiului. Întrebat dacă o astfel de întâlnire ar fi acceptabilă sau legitimă, Zelenski a făcut distincția între o discuție între marile puteri și negocierile despre viitorul Ucrainei. „Dacă subiectul este despre Ucraina, viitorul nostru, poate fi acceptabil doar când suntem la masa negocierilor.” Context: semnalele de la Trump și reacția Kievului Declarațiile vin după ce Trump a spus că ar fi dispus să se întâlnească cu Putin și Xi în China luna viitoare, posibil fără Zelenski, sugerând totodată că Ucraina ar trebui să aibă „pe altcineva” care să negocieze în numele ei. Conform aceluiași material, Trump a indicat că un eventual summit ar avea ca temă principală dezarmarea nucleară, dar ar putea aborda și războiul din Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, respinsese deja perspectiva ca cei trei lideri să discute viitorul Ucrainei fără Kiev, avertizând că o astfel de întâlnire l-ar încuraja pe Putin să continue războiul, nu să-l oprească. Ce se discută în paralel: garanții de securitate, sancțiuni și reconstrucție La Oslo, Zelenski s-a întâlnit și cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, care urma să meargă miercuri, 21 octombrie, la Sankt Petersburg pentru discuții cu oficiali ruși. Potrivit relatării oficiale a guvernului norvegian (link în materialul sursă), Witkoff ar urma să prezinte propuneri dezvoltate de reprezentanți ucraineni, americani și europeni, ca posibilă pregătire pentru negocieri „la nivel de lideri”. Temele acoperite la Oslo au inclus: garanții de securitate pentru Ucraina; chestiuni teritoriale; sancțiuni; reconstrucția postbelică; viitoarea ordine de securitate europeană. Støre a reafirmat poziția Norvegiei că Ucraina nu poate fi exclusă din deciziile despre propriul viitor. „Nu va exista nimic despre Ucraina fără Ucraina.” Zelenski a spus că discuțiile au avansat și pe zona garanțiilor de securitate post-război, inclusiv aranjamente „modelate” după prevederi de apărare colectivă similare NATO, menționând că mai multe propuneri au fost incluse într-un document de negociere pe care Witkoff îl va împărtăși părții ruse. Cooperare SUA–Ucraina: avertizare timpurie, Starlink și Patriot Zelenski a indicat și o îmbunătățire a comunicării cu oficiali americani, invocând o convorbire telefonică cu secretarul de stat Marco Rubio și „semnale pozitive” din partea SUA. Totodată, el a confirmat reluarea cooperării de informații privind lansările de rachete balistice rusești, după întreruperi recente care au alimentat îngrijorări la Kiev. Pe agenda discuțiilor cu Rubio au mai fost, potrivit declarațiilor lui Zelenski, două subiecte operaționale sensibile pentru apărarea Ucrainei: comunicațiile prin satelit Starlink și sistemele de apărare antiaeriană Patriot. În acest cadru, Zelenski a avertizat că etapa următoare a negocierilor va fi „crucială”, iar Kievul așteaptă reacții după discuțiile emisarului american la Sankt Petersburg. [...]
Discuțiile Zelenski–emisarii lui Trump indică un posibil cadru de negociere, dar sub presiune politică americană , un semnal relevant pentru stabilitatea regională și pentru riscurile economice din proximitatea UE, potrivit Agerpres , care citează AFP. Întâlnirea de marți dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarii președintelui SUA, Donald Trump , ar fi dus la „progrese reciproce”, conform ambelor părți. În același timp, Trump își menține presiunea asupra lui Zelenski pentru a forța un acord cu Moscova, notează AFP. De ce contează: presiunea pentru un acord poate schimba rapid așteptările pieței Mesajul dublu – „progrese” în discuții, dar și presiune publică pentru accelerarea unui acord – sugerează că Washingtonul încearcă să împingă procesul într-o direcție mai rapidă, chiar dacă tensiunile persistă. Pentru mediul de afaceri european, inclusiv pentru România, orice schimbare de ritm în negocieri poate influența percepția de risc în regiune, cu efecte în lanț asupra costurilor de finanțare, investițiilor și logisticii. Ce informații lipsesc Materialul integral este disponibil doar abonaților Agerpres , astfel că nu sunt accesibile detalii despre conținutul concret al „progreselor” invocate, calendarul următorilor pași sau eventuale condiții discutate cu partea ucraineană ori cu Rusia. [...]
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu riscă să tensioneze cooperarea de securitate dintre Israel și Franța , într-un moment în care Parisul încearcă să recapete controlul după violențele de stradă din weekend, potrivit Focus . Premierul israelian a acuzat guvernul francez de „eșec” în combaterea „islamului extremist”, susținând că tulburările au fost „inflamate” de musulmani extremiști, într-un interviu acordat marți postului francofon i24News. Netanyahu a afirmat că politicienii francezi nu s-ar fi pregătit „la timp” și că „au renunțat”, fără să ofere detalii concrete despre măsuri sau despre baza acestor acuzații. Întrebat ce sfat ar da Franței, Netanyahu a spus că ar trebui să „se apere”, să nu urmeze o politică de „liniștire” și să „lupte împotriva extremiștilor”. El a adăugat că i-ar fi transmis președintelui Emmanuel Macron , după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, că dacă nu sunt combătuți „acolo”, vor ajunge „la Paris”, afirmând că „exact asta se întâmplă acum”. Publicația notează că Netanyahu nu a prezentat dovezi pentru această legătură. Contextul din Franța: violențe, pagube și măsuri de ordine publică În weekend, în Franța au avut loc revolte violente la marginea unor demonstrații împotriva costului ridicat al vieții și a problemelor din sistemul de educație. Conform informațiilor citate, mii de magazine au fost jefuite, primării și secții de poliție au fost atacate, iar mai multe clădiri au fost incendiate. Ca reacție, luni au fost impuse interdicții de circulație pe timp de noapte în mai multe orașe mari, iar în Paris și în alte localități acestea au fost prelungite marți. Sunt anunțate noi proteste pentru sâmbătă, iar ministrul apărării Sébastien Lecornu a vorbit despre un dispozitiv de poliție „masiv”. Ce recunoaște guvernul francez Guvernul a admis „omisiuni” după violențe, în condițiile în care a raportat aproape 1.000 de membri ai forțelor de ordine răniți și 3.000 de magazine jefuite. Ministrul de interne Laurent Nuñez a descris situația drept o „pierdere a controlului” în mai multe mari orașe. În acest cadru, intervenția publică a lui Netanyahu mută discuția dinspre gestionarea ordinii publice spre o dispută politică pe tema extremismului, cu potențial de a complica dialogul bilateral pe securitate. [...]
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
NATO își ajustează postura de descurajare în Marea Neagră după intensificarea atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, subiect discutat la Bruxelles de secretarul general Mark Rutte și ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc marți, la sediul NATO, pe fondul înmulțirii atacurilor cu drone „presupuse a fi rusești” asupra transportului comercial din regiune, inclusiv în proximitatea apelor unor state membre. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis că discuțiile au vizat „situația actuală de securitate”, inclusiv cea din Marea Neagră, și „contribuțiile excelente ale Turciei la descurajarea și apărarea NATO”. În acest context, Rutte a declarat săptămâna trecută că Alianța și-a consolidat prezența pe flancul estic și a îmbunătățit capacitățile de contracarare a dronelor, ca răspuns la creșterea numărului de atacuri asupra navelor comerciale din apropierea statelor membre, între care este menționată și România. Șeful NATO a mai spus că organizația va continua să lucreze cu statele din regiunea Mării Negre și își va adapta măsurile de descurajare și apărare „după cum este necesar”. Inițiative paralele: moratoriu regional și demersuri la nivelul UE Pe linie regională, Bulgaria a anunțat săptămâna trecută că va colabora cu România și Turcia pentru stabilirea unui „moratoriu” asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră. Anunțul a venit după ce, în ultimele două săptămâni, mai multe nave civile au fost scufundate sau avariate în apele bulgare. La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg că lucrează la un acord cu Turcia, India și state africane pentru garantarea libertății de navigație în Marea Neagră. Inițiativa este legată de recentele atacuri cu drone din regiune, pe care Kallas le-a atribuit Rusiei, iar eurodeputații urmează să voteze joi o rezoluție pe acest subiect. Tot săptămâna trecută, Mark Rutte a discutat despre securitatea din Marea Neagră și cu președintele României, Nicușor Dan, respectiv cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, în același cadru de preocupări privind riscurile pentru navigația comercială din zonă. [...]
Marco Rubio neagă că SUA ar fi limitat sprijinul pentru Ucraina , respingând acuzațiile că lipsa unor informații furnizate de Washington ar provoca pierderi de vieți pe front, într-un moment în care Kievul avertizează asupra întârzierilor la livrările de armament esențiale pentru apărare, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, în India, unde Rubio se află într-o vizită axată pe comerț, conform Sky News . Întrebat de reporteri dacă Washingtonul a limitat sprijinul acordat Kievului, secretarul de stat a calificat drept „scandaloase” afirmațiile atribuite unor persoane asociate guvernului ucrainean. „Este scandalos. Este revoltător. Pur și simplu nu este adevărat. Nu este corect.” Ce spune Rubio despre sprijinul SUA Rubio a susținut că sprijinul acordat Ucrainei nu s-a modificat și că nu a existat o decizie politică menită să afecteze Kievul. „Tot ceea ce a făcut Departamentul Apărării pentru Ucraina rămâne neschimbat. Situația nu s-a schimbat. Nimic nu s-a schimbat.” Totodată, el a negat existența unei „directive politice deliberate” împotriva Ucrainei și a explicat că Washingtonul ar încerca să echilibreze obligațiile față de alți parteneri cu propriile standarde și cerințe privind capacitățile disponibile. Contextul disputei: interceptoare plătite, dar nelivrate Tensiunile vin după ce, luni seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat SUA că întârzie deliberat livrările de rachete interceptoare destinate Ucrainei, deși acestea ar fi fost deja plătite de state europene, potrivit Adevărul . Zelenski a afirmat că rachetele sunt pregătite, însă autorizația nu ar fi fost încă acordată, acuzând o decizie politică de încetinire a sprijinului. În acest context, Kievul se teme că ajutorul american — considerat esențial pentru apărarea împotriva atacurilor rusești — ar putea fi redus, iar întârzierile la interceptoare ar afecta capacitatea Ucrainei de a-și proteja populația și infrastructura. Miza: continuitatea ajutorului și efectele în lanț Disputa are loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Președintele american l-a criticat pe liderul ucrainean pentru atacurile asupra rafinăriilor rusești , susținând că acestea reduc disponibilitatea carburanților la nivel mondial și împing prețurile în sus, conform Adevărul . Pentru Ucraina, miza imediată rămâne predictibilitatea sprijinului militar american: orice blocaj sau întârziere la livrările de interceptoare și la schimbul de informații poate avea efecte directe asupra apărării aeriene și, implicit, asupra riscului pentru civili și infrastructură. [...]
