Știri
Știri din categoria Externe
Controlul exporturilor de cipuri nu a intrat pe agenda discuțiilor SUA–China de la Beijing, potrivit The Next Web, care relatează declarațiile reprezentantului comercial al SUA, Jamieson Greer, după întâlnirile bilaterale din această săptămână. Mesajul are relevanță de reglementare: arată o separare tot mai vizibilă între linia executivului american în negocieri și presiunea legislativă din Congres pentru înăsprirea restricțiilor.
Greer a spus la Bloomberg TV că subiectul nu a fost unul important și că „nu am discutat despre controalele la export pentru cipuri” în cadrul întâlnirii bilaterale.
Absența temei din discuțiile oficiale contrastează cu poziționarea publică a Beijingului din zilele anterioare, când Ministerul Comerțului din China a criticat MATCH Act – un proiect de lege american care ar înăspri controalele asupra exporturilor de echipamente pentru fabricarea cipurilor și ar urmări alinierea Olandei și Japoniei la un termen de 150 de zile.
În același registru, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a descris abordarea Washingtonului drept o „extindere excesivă a securității naționale” și o „blocare și suprimare malițioasă”. Totuși, până vineri, partea americană indica faptul că aceste critici nu s-au regăsit în agenda summitului.
În paralel, Reuters a relatat că Washingtonul a aprobat vânzări de cipuri Nvidia H200 pentru inteligență artificială către mai multe companii tehnologice chineze importante, la scurt timp după întâlnirea Trump–Xi de joi. Potrivit materialului, această mișcare era posibilă administrativ încă din ianuarie, când administrația Trump a schimbat evaluarea pentru H200 și AMD MI325X din „prezumție de respingere” în analiză „de la caz la caz”.
Greer a mai spus că acceptarea importurilor H200 ar fi o „decizie suverană” a Chinei, formulare care mută presiunea politică asupra Beijingului pentru eventuale achiziții viitoare.
The Next Web notează că această abordare a lui Greer evidențiază o fractură între executiv și Congres în politica de cipuri. MATCH Act, promovat în Camera Reprezentanților sub sponsorizarea principală a congresmanului Michael Baumgartner, ar înăspri regulile pentru exportul de echipamente – în timp ce biroul lui Greer transmite că nu împinge agresiv tema la nivel bilateral.
Publicația mai arată că discuția „încărcată politic”, pentru care Beijingul se pregătea, nu a avut loc la summit și se mută între Congres, Departamentul Trezoreriei și structurile de licențiere din Departamentul Comerțului. Următorul pas vizibil pe dosarul cipurilor este dezbaterea MATCH Act în plenul Camerei, însă calendarul nu este încă stabilit.
Recomandate
Amenințările ministrului iranian de Externe ridică miza Memorandumului SUA–Iran, care interzice explicit amenințările și folosirea forței , într-un moment în care Israelul își reafirmă public linia dură privind programul nuclear iranian, potrivit The Jerusalem Post . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a scris pe X (fostul Twitter) că Iranul va „da lecții” Israelului dacă Statele Unite nu își respectă angajamentul de a „reduce la tăcere animalele de companie din Tel Aviv”, formulare pe care o leagă de Memorandumul de Înțelegere (MoU) recent semnat între SUA și Iran. Araghchi a susținut că termenii MoU sunt „clari” și „publici” și a avertizat că orice amenințări la adresa conducerii iraniene vor declanșa un „răspuns imediat și puternic”. Declarația a venit ca reacție la o afirmație a ministrului israelian al Apărării, Israel Katz , care ar fi spus într-un briefing militar cu ușile închise, luni, că liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei a fost „marcat pentru moarte”. În același briefing, Katz a reafirmat că Israelul „nu va permite Iranului să dezvolte arme nucleare”. Publicația notează că Israelul „nu are planuri” să îl lovească pe Khamenei, întrucât o astfel de acțiune ar afecta semnificativ MoU și negocierile SUA–Iran aflate în desfășurare. Ce prevede primul punct din MoU și de ce contează Primul termen al MoU, prezentat ca parte a unui document în 14 puncte, ar impune ca, din momentul semnării, toți aliații SUA și ai Iranului să înceteze operațiunile militare legate de: „Operation Epic Fury” (SUA); „Operation Roaring Lion” (Israel); loviturile efectuate de Iran și de grupările sale proxy. Același punct ar interzice inițierea „oricărui război sau a oricărei operațiuni militare” între părți și ar cere tuturor să se abțină de la „amenințarea sau folosirea forței” unii împotriva altora. În acest context, schimbul de amenințări descris de The Jerusalem Post pune presiune pe aplicarea practică a MoU: documentul invocat ar urmări să oprească nu doar acțiunile militare, ci și escaladarea verbală care poate alimenta o criză. [...]
Rusia a câștigat teren în iunie, dar ritmul rămâne printre cele mai scăzute din ultimul an , potrivit datelor platformei ucrainene de analiză militară DeepState , citate de Euronews . Armata rusă ar fi preluat controlul asupra a încă 84 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, iar avansul este pus pe seama progreselor din mai multe puncte ale frontului. DeepState indică drept principale zone de înaintare: în apropiere de Kostiantinivka (regiunea Donețk), în zonele de graniță ale Ucrainei cu Rusia și în Huliaipole, în sud-est. Platforma își calculează bilanțul lunar ca diferență între kilometrii pătrați câștigați și cei pierduți de Rusia pe front. Comparativ cu luna mai, avansul a crescut, dar rămâne departe de vârfurile din 2024 În luna mai, Rusia ar fi preluat controlul asupra a 14 kilometri pătrați, un „record negativ” pentru forțele Kremlinului din octombrie 2023, potrivit aceleiași surse. Chiar și cu creșterea din iunie, cifra de 84 de kilometri pătrați este a doua cea mai scăzută din seria prezentată de DeepState (care începe în iunie 2024) și mult sub maximul de 725 de kilometri pătrați atins în noiembrie 2024. Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare și logistice ruse În paralel cu evoluțiile de pe front, Ucraina a continuat atacurile asupra infrastructurii militare ruse, potrivit președintelui Volodimir Zelenski . Acesta a spus că forțele ucrainene au lovit cu drone Institutul de Electromecanică din Penza, unitate care dezvoltă și produce componente pentru rachete; autoritățile regionale ruse au confirmat atacul, fără a oferi detalii despre pagube. Zelenski a mai anunțat un atac asupra rafinăriei din Ufa, la aproximativ 1.300 de kilometri de granița cu Ucraina. În plus, Kievul a revendicat atacuri asupra unui centru de comunicații prin satelit din Dubna (lângă Moscova) și asupra unei fabrici de rachete din Voronej. Separat, armata ucraineană a anunțat distrugerea unui pod de pe ruta rutieră principală dintre Donețk și Mariupol, vizând podul peste râul Malîi Kalcik, lângă localitatea Hranitne (Donețk). Ucraina susține și atacuri asupra unui pod feroviar din regiunea ocupată Luhansk și asupra unui alt punct de trecere strategic din Donețk, în încercarea de a perturba logistica armatei ruse. [...]
Rusia transmite că reluarea dialogului cu NATO rămâne blocată , un semnal care prelungește incertitudinea de securitate în Europa și menține presiunea asupra planificării militare și bugetelor de apărare ale statelor membre. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , potrivit Agerpres , care citează EFE. Zaharova a spus că „în prezent, nu există perspective” nici pentru reluarea dialogului, nici pentru „normalizarea relațiilor” cu Alianța Nord-Atlantică, iar discuția despre o revenire la relații funcționale ar fi „de neconceput” în condițiile actuale. Mesaj înainte de summitul NATO de la Ankara Declarațiile vin cu câteva zile înaintea summitului NATO de la Ankara. În acest context, Zaharova a susținut că Moscova nu are „planuri agresive” față de NATO. „Președintele rus Vladimir Putin și ministrul de externe Serghei Lavrov au subliniat în mod repetat că Rusia nu are planuri agresive împotriva membrilor NATO sau ai Uniunii Europene.” Acuzații de „escaladare” și condiții pentru o eventuală detensionare În același timp, purtătoarea de cuvânt a acuzat NATO că „continuă să avanseze spre o escaladare mai mare” și a afirmat că Occidentul ar trebui să „își reconsidere abordările ostile” față de Rusia. Potrivit acesteia, fără o schimbare a acestor abordări, „nu se poate vorbi în mod serios” despre normalizarea relațiilor dintre Rusia și NATO. [...]
Acordul în 14 puncte dintre Liban și Israel mută, cel puțin la nivel declarativ, decizia de război și pace de la Hezbollah către statul libanez , un pas cu potențial de impact major asupra stabilității și a revenirii economice a țării, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Textul susține că, prin cadrul de „normalizare” anunțat în weekend, guvernul libanez transmite atât comunității internaționale, cât și regimului de la Teheran, că „nicio putere străină” și niciun grup înarmat nu are autoritatea să decidă în numele Libanului. Miza ar fi una istorică: pentru prima dată „într-o generație”, Beirutul afirmă explicit că deciziile privind războiul și pacea aparțin exclusiv statului. În argumentația autoarei, această poziționare lovește direct în justificarea pe care Hezbollah și-a construit-o timp de peste patru decenii – aceea de „apărător” al Libanului – în condițiile în care, spune analiza, campaniile militare ale grupării au servit mai degrabă obiectivele regionale ale Iranului decât interesul național libanez. Sunt invocate două momente-cheie: deschiderea unui front împotriva Israelului la 8 octombrie 2023 și reluarea confruntărilor la 2 martie 2026, episoade care ar fi atras Libanul în conflicte pe care nici guvernul, nici populația nu și le-ar fi dorit. De ce contează: suveranitatea ca precondiție pentru ieșirea din criză Analiza leagă pierderea controlului statului asupra deciziilor strategice de degradarea internă din ultimii ani: „colaps economic”, „paralizie politică”, asasinate politice și cicluri repetate de conflict. În acest cadru, acordul este prezentat mai puțin ca un document diplomatic și mai mult ca un semnal că Libanul încearcă să-și recâștige capacitatea de guvernare efectivă – condiție esențială pentru stabilitate și, implicit, pentru orice relansare economică. Ce urmează: testul implementării și reacția Hezbollah Textul avertizează că transformarea declarației în realitate va fi dificilă. Iranul ar fi investit „decenii” în consolidarea Hezbollah ca una dintre cele mai puternice organizații armate non-statale, cu influență politică și militară internă, în afara autorității statului. În plus, eforturile internaționale anterioare de dezarmare ar fi avut rezultate limitate, iar forțele ONU de menținere a păcii nu ar fi împiedicat întărirea militară a grupării în sudul Libanului. În această logică, acordul ar putea rămâne un moment simbolic sau ar putea deveni începutul unui proces „lung” și „contestat” de recâștigare a suveranității. Publicația notează explicit incertitudinea rezultatului final: „rămâne de văzut” dacă viziunea se va materializa, însă, dacă da, momentul ar putea fi reținut ca începutul revenirii controlului statului asupra propriei politici de securitate. [...]
Volodimir Zelenski avertizează asupra unui posibil atac aerian masiv al Rusiei, ceea ce ridică imediat riscul de noi perturbări operaționale în Ucraina , inclusiv presiune suplimentară pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura critică, potrivit G4Media . Președintele ucrainean și-a întrerupt miercuri vizita la Dublin și a anunțat că pleacă „imediat”, după avertismente primite de la serviciile de informații. Zelenski participa la conferința primei zile a președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene, iar în prezența premierului irlandez Micheál Martin le-a spus jurnaliștilor că Kremlinul ar putea lansa atacul „posibil chiar în această noapte”. „Știm că Putin pregătește de ceva timp acest atac masiv împotriva Ucrainei. În această seară, aceasta este amenințarea cu care ne confruntăm.” Avertisment către populație și mesaj public pe X Președintele ucrainean le-a cerut cetățenilor să fie atenți la alertele de raid aerian și să se adăpostească, mesaj pe care l-a reiterat și într-o postare pe rețeaua X, conform aceleiași surse. În mesajul public, Zelenski a insistat asupra necesității de precauție, în special pentru protejarea familiilor și a copiilor. Totodată, el i-a mulțumit omologului irlandez, menționând sprijinul constant al Irlandei pentru Ucraina, în pofida politicii de neutralitate militară practicată de această țară. Context: atacuri recente și presiune pe apărarea antiaeriană G4Media amintește că la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie Rusia a lansat atacuri aeriene masive asupra Ucrainei, soldate cu peste 14 morți și numeroși răniți. În ultimele luni, Kievul s-a confruntat cu dificultăți în apărarea împotriva rachetelor balistice rusești, pe fondul reducerii stocurilor de rachete de interceptare pentru sistemele Patriot , de fabricație americană, care „sunt pe terminate”, potrivit sursei citate. [...]
Franța își fixează calendarul electoral pentru 2027 , cu primul tur al prezidențialelor pe 18 aprilie și al doilea pe 2 mai 2027, potrivit Stirile Pro TV . Datele au fost indicate de o sursă din cadrul executivului, care confirmă o informație publicată de cotidianul Ouest-France, notează AFP. Sursa citată a precizat că stabilirea calendarului urmează să fie oficializată miercuri, în Consiliul de Miniștri. De ce contează: constrângerea constituțională împinge scrutinul în zona sărbătorilor și vacanțelor Conform Constituției franceze, alegerile trebuie organizate cu 20 până la 35 de zile înainte de încheierea mandatului prezidențial. Emmanuel Macron și-a început al doilea mandat la 14 mai 2022, iar actualul mandat de cinci ani se încheie pe 13 mai 2027. În acest cadru, scrutinul ar urma să se desfășoare în timpul vacanței de primăvară, iar turul al doilea ar veni a doua zi după Ziua Muncii (1 mai). Ce variantă a fost respinsă Potrivit Ouest-France, autoritățile au preferat această opțiune în locul unui calendar alternativ, care plasa votul cu o săptămână mai devreme, pe 11 aprilie (turul I) și 25 aprilie 2027 (turul al doilea). [...]
