Știri
Știri din categoria Externe
Conform unei știri publicate de Al Jazeera, armata israeliană a anunțat că, în urma unui atac desfășurat la Teheran, comandantul în exercițiu al unității libaneze a Forței Quds din cadrul Iranului a fost eliminat.
Potrivit comunicatului, Daoud Ali Zada era cel mai important oficial iranian responsabil de coordonarea activităților Iranului în Liban. Armata israeliană transmite că acesta a fost ținta unui acat aerian asupra capitalei Iranului. Forța Quds reprezintă unitatea de elită a Iranului, aceasta fiind specializată în operațiuni pe plan extern.
Conform Al Jazeera, Corpul Libanez funcționa drept verigă de legătură între conducerea Hezbollah și autoritățile iraniene.
Recomandate
Iran vrea să introducă taxe de până la 7% din valoarea mărfii pentru navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Hormuz , într-un plan aflat în analiza Parlamentului de la Teheran, cu potențial de a crește costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute pentru petrol și gaze, potrivit NPR . Proiectul prevede și interzicerea tranzitului pentru nave asociate SUA, Israelului și altor „țări ostile”, până când Iranul ar fi „compensat pentru pagubele de război”, conform presei de stat iraniene citate de publicație. Planul ar introduce un mecanism de cost direct pentru companii: o taxă de până la 7% din valoarea încărcăturii pentru navele comerciale care trec prin strâmtoare. În plus, ar exista amenzi de 20% din valoarea mărfii pentru navele care ar încălca condițiile impuse de Iran. Rute „temporare” și disputa privind controlul strâmtorii Iranul a transmis miercuri că finalizează un acord privind rutele de navigație cu Oman , aliat al SUA aflat pe cealaltă parte a Strâmtorii Hormuz. Potrivit presei de stat iraniene, Ministerul de Externe de la Teheran ar fi indicat că navele ar urma să intre prin coridorul nordic, aproape de coasta iraniană, și să iasă prin coridorul sudic, aproape de coasta Omanului. Oman nu a comentat, notează NPR. Administrația Trump contestă însă această interpretare. Un oficial american, citat de NPR sub protecția anonimatului, a spus că eventualele rute temporare nu ar implica „aprobări sau permisiuni și nici taxe ori tarife”, argumentând că Strâmtoarea Hormuz este o cale navigabilă internațională. Ulterior, președintele Donald Trump a afirmat că SUA „controlează” în prezent strâmtoarea prin blocada navală asupra Iranului. Context: războiul și efectele economice ale închiderii Evoluția vine la peste cinci luni după ce SUA și Israel au început războiul împotriva Iranului, la 28 februarie, conform NPR. Strâmtoarea Hormuz a rămas deschisă pentru transportul maritim până la declanșarea conflictului, însă, după atacurile comune ale Israelului și SUA, Iranul a ripostat în regiune și a susținut că a preluat controlul asupra acestei rute critice. În acest context, SUA au impus o blocadă navală asupra Iranului în aprilie și din nou în iulie, pe care o mențin, potrivit aceleiași surse. NPR notează că închiderea strâmtorii a produs „o perturbare majoră” a aprovizionării cu combustibil și îngrășăminte, a împins prețurile în sus și a afectat economii din întreaga lume. Ce urmează: negocieri pentru redeschidere și presiune regională Președintele Trump a declarat joi că negocierile pentru redeschiderea strâmtorii avansează. Tot joi, ministrul de externe al Turciei, implicat în mediere, a spus că un acord temporar între SUA și Iran ar putea fi anunțat curând, potrivit NPR. Statele din Golf, expuse represaliilor iraniene asupra unor situri militare americane în timpul războiului, împing părțile către un acord interimar de detensionare, de teama unei noi escaladări care ar putea pune în pericol infrastructura lor petrolieră, vulnerabilă la atacuri cu drone și rachete, mai arată publicația. [...]
Acordul Iran–Oman pentru un nou traseu prin Ormuz riscă să nu deblocheze rapid comerțul cu petrol , deoarece Teheranul condiționează înțelegerea de absența „părților terțe” și susține că factorii de insecuritate rămân, potrivit HotNews . Iranul a anunțat miercuri că a ajuns la un acord cu Sultanatul Oman privind „un nou traseu” pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz , după ce „coordonatele geografice” ale rutei au fost aprobate de ambele părți, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghaei, citat de agenția Irna. Oficialul iranian a spus că cele două state lucrează la o „declarație comună”, dar a introdus o condiție explicită: „Părțile terțe să nu vină să împiedice procesul”. De ce contează: Ormuz rămâne blocată, iar riscul operațional persistă De la reluarea ostilităților cu Statele Unite la începutul lunii iulie, Iranul „blochează din nou” Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care, înainte de război, trecea „o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi”, potrivit aceleiași surse. În acest context, chiar și un acord tehnic cu Omanul nu garantează automat o trecere sigură și predictibilă pentru nave. Baghaei a susținut că, inclusiv în scenariul unui acord, tranzitul nu ar deveni „lipsit de riscuri”, deoarece „factorii care fac ca Strâmtoarea Ormuz să fie nesigură” ar veni „din partea Statelor Unite”. El a invocat blocada navală impusă de Washington ca represalii, precum și „alte acțiuni agresive și amenințătoare” împotriva Iranului și intereselor sale. Negocieri paralele și mesaje contradictorii SUA–Iran Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Teheranul ar dori un acord pentru redeschiderea rutei navale, însă Iranul neagă existența discuțiilor cu Washingtonul și indică drept alternativă o înțelegere cu Omanul. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat miercuri la Fox News că negocierile cu Iranul au fost dificile și că procesul va fi de durată: „Va fi complicat și va dura mult timp până se va ajunge la un acord”. Totodată, Trump a spus marți că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând”, avertizând că, în caz contrar, Iranul ar urma să fie lovit „foarte puternic”, și a indicat că un acord ar putea fi încheiat până joi. Teheranul a negat însă orice discuție cu Washingtonul. (În context, HotNews trimite la un material anterior despre declarațiile lui Trump: HotNews .) Miza imediată: rute, taxe și dreptul mării Iranul nu vizează o revenire la situația de dinainte de război și permite, „deocamdată”, doar o singură rută, de-a lungul coastelor sale. În plus, Teheranul ia în calcul introducerea unor „taxe de serviciu”, idee respinsă de Statele Unite și de alte țări și care, potrivit sursei, contravine dreptului internațional al mării. Pe fondul tensiunilor, instituirea unei rute omaneze în luna iunie a provocat reacția Iranului și a fost urmată de „o serie de atacuri asupra navelor”, ceea ce amplifică incertitudinea pentru operatorii maritimi și pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
Semnalele privind o posibilă redeschidere a Strâmtorii Ormuz pun în joc riscuri și oportunități pentru piața petrolului , însă escaladarea din Liban și atacurile revendicate asupra navelor comerciale mențin prima de risc ridicată, potrivit Mediafax , care citează AP. Președintele SUA Donald Trump spune că un acord ar putea fi anunțat „chiar în această săptămână”, iar Iranul afirmă că discuțiile mediate de Oman au ajuns în „etapa finală”. Miza economică este directă: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile globale de petrol, iar o eventuală reluare a traficului ar putea reduce presiunea asupra piețelor energetice. În același timp, negocierile rămân complicate, deoarece Iranul insistă să păstreze un anumit grad de control asupra căii maritime, în timp ce Washingtonul a respins anterior orice înțelegere care ar întări influența Teheranului asupra acestei rute strategice. Escaladarea din sudul Libanului complică eforturile diplomatice Pe teren, tensiunile cresc după ce armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii satului Mansouri din sudul Libanului, invocând o „încălcare flagrantă” a armistițiului de către Hezbollah, grupare susținută de Iran. Ulterior, Israelul a anunțat că desfășoară „lovituri precise” în sudul Libanului. Ministerul Sănătății libanez a transmis că o persoană a murit și alte 12 au fost rănite într-un atac asupra orașului Tebnine. Escaladarea are loc în timp ce delegații din Israel și Liban s-au întâlnit pentru a doua zi consecutiv la Roma, în negocieri privind aplicarea acordului care prevede retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului în schimbul dezarmării Hezbollah. Potrivit unui oficial american, discuțiile s-au încheiat mai devreme decât era programat din cauza evoluțiilor din teren, însă ar putea continua. Atacuri revendicate asupra petrolierelor și semnale mixte din SUA În Yemen, rebelii houthi, susținuți de Iran, au afirmat că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra a două petroliere saudite, unul în Marea Roșie și altul în Golful Aden. Revendicările nu au fost confirmate independent, iar autoritățile saudite nu au comentat. Centrul britanic pentru operațiuni comerciale maritime a anunțat, în schimb, că o navă din Golful Aden a raportat o explozie în apropiere, însă echipajul este în siguranță. Atacurile vin după ce houthii au anunțat în iulie o blocadă asupra transportului maritim saudit prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o altă rută importantă pentru comerțul internațional. Separat, Statele Unite au anunțat ridicarea sancțiunilor pentru trei companii cu legături cu Iranul, inclusiv compania aeriană Fly Baghdad Airlines . Un oficial al Departamentului Trezoreriei a precizat că decizia a fost luată în urma unei proceduri de apel și „nu reprezintă o schimbare a politicii” Washingtonului față de Iran. În ansamblu, semnalele despre Ormuz pot tempera o parte din presiunea pe energie, dar succesiunea de incidente din Liban, Golful Persic și Marea Roșie indică o volatilitate care poate reveni rapid în prețuri și în costurile de transport maritim, dacă negocierile se blochează sau apar noi atacuri. [...]
Un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea fi anunțat chiar azi, dar ar repoziționa controlul operațional al traficului maritim în favoarea Iranului , potrivit Daily Mail . Înțelegerea ar prelungi încetarea focului dintre SUA și Iran și ar deschide calea unor discuții privind un acord nuclear, însă ar include o schemă de tranzit care ar direcționa navele ce intră în Golf prin apele iraniene. Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru piețele energetice, fiind ruta prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Orice schimbare de regim de navigație sau de securitate în zonă are efect direct asupra riscului perceput de transportatori și, implicit, asupra costurilor de transport și a prețurilor la energie. Cum ar funcționa aranjamentul temporar Conform publicației, un raport din SUA (Axios) susține că acordul ar putea fi anunțat „cel mai devreme azi”. Două surse regionale citate indică un aranjament temporar de 60 de zile între Oman și Iran, care ar putea fi prelungit. Elementele operaționale descrise includ: traficul spre interiorul Golfului ar urma să se desfășoare prin apele iraniene ; traficul la ieșirea din Golf ar urma să se desfășoare prin apele Omanului ; nu ar fi percepute taxe în perioada de 60 de zile; minele navale ar urma să fie curățate în 30 de zile , pentru a redeschide restul canalului. Fond „voluntar” și costuri de administrare Daily Mail notează că The Telegraph a relatat despre posibilitatea creării unui „fond voluntar” pentru întreținerea căii navigabile, cu state europene care ar acoperi costurile. Contribuțiile ar veni din taxe voluntare plătite de țări din Golf și de unele state europene membre ale Organizației Maritime Internaționale (IMO), pentru finanțarea navigației, protecției mediului, căutare și salvare și alte servicii. Potrivit unei surse ONU citate, propunerea nu a fost încă înaintată celor 176 de state membre ale IMO. Context politic și reacția piețelor Informațiile apar după ce președintele SUA, Donald Trump , a avertizat că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând” sau Iranul va fi lovit „foarte dur”, iar ulterior a spus că a renunțat la un atac planificat pentru a permite reluarea negocierilor. Iranul, la rândul său, a refuzat discuții directe cu SUA și a indicat că lucrează cu Oman ca mediator, adăugând că redeschiderea depinde de ridicarea blocadei navale americane. Publicația mai arată că bursele au urcat la maxime istorice marți, după ce secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a sugerat la CNBC că un acord este iminent, pe fondul unor luni de turbulențe economice alimentate de creșterea prețului petrolului. Ce rămâne neclar Deși scenariul descris ar reduce presiunea imediată asupra fluxurilor energetice, detaliile-cheie rămân incerte: acordul este prezentat ca posibil și „ar putea fi anunțat” azi, iar mecanismele de implementare (inclusiv rolul efectiv al Iranului în controlul traficului) depind de confirmări oficiale și de acceptarea aranjamentelor de către actorii implicați. [...]
Rusia își propune să crească de patru ori producția anuală de rachete Angara , dar modernizarea fabricilor depinde în mod critic de utilaje din China , potrivit unei analize TechRadar . Miza nu este doar una tehnologică, ci și de reglementare: restricțiile UE și sancțiunile SUA împing o parte din lanțul de aprovizionare către furnizori chinezi, greu de blocat punctual. Planul vizează creșterea producției de la o rachetă pe an la patru pe an „în următorul deceniu”, pe baza unor documente interne de planificare obținute de cercetători și citate de publicație. Dependență „mică” la număr, mare la importanță tehnologică În lista de achiziții pentru modernizarea necesară, Rusia ar urma să cumpere 541 de echipamente, dintre care 477 sunt de producție internă, iar 57 provin de la furnizori chinezi; alte două utilaje sunt din Bulgaria. Ca pondere numerică, China ar reprezenta circa 10,5% din total. Aceeași sursă arată însă că, atunci când utilajele sunt evaluate după importanța lor tehnologică (nu doar numărate), furnizorii chinezi ajung la 28,2% din „nucleul tehnologic” al proiectului. În atelierul de prelucrare a metalelor, peste 47% din echipamentele necesare ar urma să vină de la producători chinezi. Buget: aproape 900 milioane ruble pentru echipamente chinezești Documentele citate indică un buget total pentru echipamente de 3,62 miliarde ruble (aprox. 44,71 milioane dolari, adică aprox. 201 milioane lei). Din această sumă, aproape 900 milioane ruble (aprox. 11,29 milioane dolari, adică aprox. 51 milioane lei) ar urma să fie direcționate către echipamente fabricate în China. În plus, peste 84% din buget ar merge către același „nucleu tehnologic”, ceea ce sugerează că segmentul critic al modernizării concentrează cea mai mare parte a cheltuielilor. Efect de „ocolire” a restricțiilor și dificultatea sancționării furnizorilor TechRadar notează că utilajele de forjare grea și echipamentele pentru prese hidraulice intră sub restricții de export ale Uniunii Europene atunci când cumpărătorul este din Rusia, iar SUA au sancționat în 2023 producători ruși de prese hidraulice grele (este menționată compania Pressmash). În același timp, sub același cod vamal, importurile UE de mașini-unelte fabricate în China au totalizat 207 milioane euro (aprox. 1,04 miliarde lei) în 2025, iar în primele șase luni din 2026 au crescut cu 17,6% față de perioada echivalentă din anul anterior, potrivit datelor citate în material. Concluzia operațională este că sancționarea unui singur furnizor chinez ar avea efect limitat, deoarece utilaje similare sunt produse de mai mulți competitori. Context militar: sateliți ai Ministerului Apărării, evaluări divergente Rachetele Angara produse în acest cadru ar transporta sateliți ai Ministerului rus al Apărării, despre care experți americani ar susține că ar putea amenința active „pe orbită și la sol”, în timp ce experți ruși i-au descris ca operând „în interesul Ministerului Apărării al Federației Ruse”. TechRadar indică faptul că această diferență de evaluare persistă din 2022. Materialul este atribuit ca provenind „via” United24media , care ar fi publicat investigația pe baza documentelor interne menționate. [...]
Ancheta germană privind o dronă cu explozibili pe aeroportul Leipzig/Halle ridică miza securității logistice NATO , după ce Rusia a respins orice legătură cu incidentul și a acuzat un nou val de „isterie rusofobă”, potrivit Mediafax . Ambasada Federației Ruse din Germania a calificat speculațiile despre un presupus atac cu drone drept o „provocare” care ar servi „intereselor Kievului” și „aripii militariste a clasei politice europene”, într-o declarație citată de Reuters. Ce s-a întâmplat la Leipzig/Halle și de ce contează Incidentul a avut loc în această săptămână pe aeroportul Leipzig/Halle, unde o dronă a fost descoperită marți seara. Autoritățile au precizat că aparatul era dotat cu explozibil și un detonator. Drona a fost găsită în apropierea mai multor aeronave Antonov An-124, unele dintre cele mai mari avioane cargo din lume. Leipzig/Halle este descris ca un aeroport important atât pentru transportul civil de marfă, cât și pentru logistica NATO, inclusiv pentru programe de livrare de armament către flancul estic. Tot aici sunt găzduite aeronave An-124 operate de compania ucraineană Antonov Airlines. Ancheta: fără suspecți, dar cu ipoteza „atacului hibrid” pe masă Procurorii federali germani au deschis o anchetă, însă până acum nu au identificat suspecți. De asemenea, oficiali guvernamentali nu au acuzat public vreun stat străin pentru incident. Cu toate acestea, ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt , a descris cazul drept un posibil „scenariu de atac hibrid” și a spus că nu poate fi exclusă implicarea unor „puteri străine”, ipoteză care va fi analizată în cadrul anchetei. Tot el a indicat că situația este tratată ca un posibil atac, invocând faptul că este pentru prima dată când autoritățile se confruntă cu o dronă încărcată cu explozibil. [...]
