Știri
Știri din categoria Externe
Conform unei știri publicate de Al Jazeera, armata israeliană a anunțat că, în urma unui atac desfășurat la Teheran, comandantul în exercițiu al unității libaneze a Forței Quds din cadrul Iranului a fost eliminat.
Potrivit comunicatului, Daoud Ali Zada era cel mai important oficial iranian responsabil de coordonarea activităților Iranului în Liban. Armata israeliană transmite că acesta a fost ținta unui acat aerian asupra capitalei Iranului. Forța Quds reprezintă unitatea de elită a Iranului, aceasta fiind specializată în operațiuni pe plan extern.
Conform Al Jazeera, Corpul Libanez funcționa drept verigă de legătură între conducerea Hezbollah și autoritățile iraniene.
Recomandate
Donald Trump a avertizat asupra celui mai grav scenariu în Iran , la întâlnirea cu cancelarul german Friedrich Merz , prima vizită a unui lider străin la Casa Albă după declanșarea războiului împotriva Teheranului, relatează Digi24 . Discuțiile, desfășurate marți, 3 martie 2026, au fost dominate de conflictul din Orientul Mijlociu, dar au inclus și teme sensibile precum Ucraina, tarifele comerciale și relațiile transatlantice. În conferința comună, Trump a susținut că infrastructura militară a Iranului este „aproape complet distrusă”, afirmând că forțele navale, aeriene și sistemele radar ar fi fost neutralizate. Întrebat despre cel mai negru scenariu, liderul american a spus că riscul major ar fi ca, după înlăturarea actualei conduceri, puterea să fie preluată de „cineva la fel de rău”, făcând referire la fostul lider suprem Ali Khamenei, potrivit BBC . Trump a adăugat că unele dintre persoanele luate în calcul pentru conducerea Iranului „au murit între timp”. Critici la adresa aliaților Întâlnirea a fost marcată și de atacuri verbale la adresa unor parteneri europeni. Trump a criticat dur Spania, după ce Madridul ar fi refuzat utilizarea bazelor militare comune pentru operațiuni împotriva Iranului. El a anunțat că i-a cerut secretarului Trezoreriei să „întrerupă toate relațiile” cu această țară. De asemenea, liderul american l-a ironizat pe premierul britanic Keir Starmer, afirmând că „nu avem de-a face cu un Winston Churchill”, în contextul unor divergențe privind utilizarea unor facilități strategice. Poziția Germaniei Friedrich Merz, aflat la a doua întâlnire cu Trump în calitate de cancelar, a evitat să critice direct operațiunea militară, deși anterior a vorbit despre „riscuri semnificative”. În Biroul Oval, el a insistat asupra necesității de a discuta și războiul din Ucraina, subliniind că Kievul trebuie să-și păstreze teritoriul și garanțiile de securitate. Pe agenda bilaterală s-au aflat și: noile tarife comerciale de 15% impuse de SUA; blocajul acordului comercial dintre SUA și Uniunea Europeană; tensiunile legate de Groenlanda și securitatea în cadrul NATO. Întâlnirea, programată inițial pentru 30 de minute, are loc într-un moment în care relațiile dintre SUA și Europa sunt puse la încercare de conflictul cu Iranul și de divergențele comerciale. Mesajele ferme ale lui Trump indică o continuare a liniei dure față de Teheran, dar și o presiune crescută asupra aliaților pentru aliniere politică și militară. [...]
Israelul a bombardat clădirea din Qom unde se numărau voturile pentru noul lider suprem al Iranului , într-o escaladare majoră a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unei relatări publicate de Biziday , care citează presa iraniană și surse internaționale. Atacul ar fi avut loc în timp ce membrii organismului responsabil cu desemnarea succesorului ayatollahului se aflau reuniți. Nu există, deocamdată, un bilanț oficial al victimelor. Conform informațiilor transmise de presa de stat iraniană și confirmate de un oficial israelian din domeniul apărării, clădirea din orașul Qom a fost lovită în momentul în care erau numărate voturile. Nu este clar câți dintre cei 88 de membri ai consiliului se aflau în interior. Imagini apărute pe rețelele de socializare indică faptul că imobilul a fost distrus complet, deși surse iraniene susțin că ar fi fost evacuat înaintea atacului. O altă clădire a aceluiași organism fusese lovită cu o zi înainte, la Teheran. În paralel, armata israeliană a anunțat lovituri simultane în Teheran și Beirut, vizând infrastructură militară iraniană și poziții ale Hezbollah. ONU a confirmat avarierea unei instalații nucleare iraniene. Pe fondul escaladării, SUA și-au închis ambasadele din Arabia Saudită și Kuweit, după ce două drone au lovit misiunea diplomatică americană din Riad, fără a provoca victime. Conflictul are deja efecte economice majore: cotația gazelor europene a urcat la 64 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din 2023; petrolul Brent a ajuns la 83 de dolari/baril; bursele europene au scăzut cu până la 4%, iar Bursa de la București a pierdut aproximativ 2%. Iranul a amenințat că va ataca navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz și a avertizat că orice bază militară folosită împotriva sa va deveni țintă legitimă. Președintele american Donald Trump a transmis că războiul ar putea dura mai mult de cinci săptămâni și nu a exclus desfășurarea de trupe la sol. Între timp, Germania și China au cerut reținere, iar tensiunile indică extinderea conflictului la nivel regional, cu implicații globale. [...]
SUA și Israel au lansat atacuri simultane asupra Teheranului și Beirutului , în a patra zi de conflict deschis cu Iranul, iar criza se extinde rapid în întregul Orient Mijlociu, potrivit relatării în timp real publicate de HotNews.ro . Operațiunea americană „Epic Fury”, confirmată de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), vizează distrugerea capacităților balistice și nucleare ale Teheranului. Armata israeliană a anunțat, la rândul său, lovituri „simultane” în capitala iraniană și în Beirut, unde sunt vizate poziții ale Hezbollah. Potrivit CENTCOM, au fost distruse instalații de comandă ale Gărzii Revoluționare , sisteme de apărare antiaeriană și baze de lansare pentru rachete și drone. Numărul soldaților americani uciși a ajuns la șase, după recuperarea a doi militari dați dispăruți. În paralel, Pentagonul avertizează că operațiunile vor continua. Escaladare regională Conflictul depășește granițele Iranului și Israelului: Drone au lovit cartierul diplomatic din Riad, unde se află ambasada SUA. Iranul susține că a atacat o bază americană din Bahrain. Hezbollah afirmă că a lansat rachete și drone asupra unor baze israeliene. Armata libaneză evacuează poziții de la frontiera cu Israelul. Teheranul a anunțat oficial închiderea strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru exporturile mondiale de petrol, deși SUA susțin că traficul nu este complet blocat. Impact economic imediat Efectele se resimt deja pe piețe: Domeniu Situație actuală Gaze naturale Creșteri accelerate pe piața europeană Transport maritim Zeci de nave blocate în zona Ormuz Aviație Zboruri suspendate sau reluate parțial în Golf Tehnologie Două centre de date Amazon din Emirate, avariate Qatar Airways menține suspendarea zborurilor, în timp ce Emirates și Etihad reiau gradual cursele. În Europa, prețul gazelor continuă să crească, cu efecte potențiale în lanț asupra energiei electrice și alimentelor. Situația din Iran La Teheran au fost raportate explozii puternice, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avarii la instalația nucleară de la Natanz, fără consecințe radiologice. Presa iraniană anunță că este în curs procedura de desemnare a unui succesor pentru ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacurile recente, informație care amplifică incertitudinea politică internă. Președintele american Donald Trump a declarat că „valul cel mare” al operațiunii încă urmează, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu susține că ofensiva nu va deveni un „război fără sfârșit”, ci o acțiune „rapidă și decisivă”. Totuși, schimbul continuu de atacuri și amenințările reciproce indică o confruntare cu potențial de extindere majoră. [...]
Agenția Internațională pentru Energie Atomică confirmă avarii la instalația nucleară Natanz din Iran , dar precizează că nu sunt așteptate consecințe radiologice, potrivit unui anunț publicat pe platforma X și citat de Associated Press . Evaluarea vine în contextul campaniei militare lansate de Statele Unite și Israel împotriva unor obiective din Iran. Conform comunicatului Agenției, imaginile satelitare recente indică „unele daune” la clădirile de acces ale uzinei subterane de îmbogățire a combustibilului de la Natanz. Instituția subliniază însă că nu a fost detectat un impact suplimentar asupra halelor subterane propriu-zise și că nu se anticipează eliberări radioactive. Ambasadorul Iranului la AIEA, Reza Najafi, a declarat luni că instalația de la Natanz a fost lovită duminică de forțe americane și israeliene, afirmație relatată de Associated Press . Declarațiile au fost făcute la Viena, în marja unei reuniuni de urgență a Consiliului Guvernatorilor. Potrivit unei analize publicate de Critical Threats , atacul asupra Natanz marchează prima lovitură confirmată asupra unui sit nuclear iranian de la începutul actualei campanii militare, lansate pe 28 februarie 2026. Imagini satelitare analizate de experți independenți ar indica două puncte de impact la intrările în complexul subteran. Natanz, situată la aproximativ 220 de kilometri sud de Teheran, a fost principalul centru de îmbogățire a uraniului al Iranului. Instalația fusese deja grav afectată în iunie 2025, în timpul unui conflict de 12 zile între Israel și Iran, când facilități de la suprafață și unele structuri subterane au fost lovite. Noile informații sugerează că atacurile recente au vizat infrastructura periferică, nu sălile de îmbogățire propriu-zise. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi , avertizase anterior că, în condiții de conflict, riscul unei contaminări nu poate fi exclus, însă evaluarea actuală indică absența unor efecte radiologice. Lovitura asupra Natanz se înscrie într-o escaladare militară amplă, după eșecul negocierilor nucleare dintre Washington și Teheran, încheiate fără rezultat la finalul lunii februarie. [...]
Benjamin Netanyahu afirmă că ofensiva împotriva Iranului nu va deveni un „război fără sfârșit” , declarând că operațiunea ar putea dura „ceva timp, dar nu ani”, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP. Într-un interviu acordat postului american Fox News, premierul israelian a susținut că acțiunea militară desfășurată împreună cu Statele Unite va fi „rapidă și decisivă”, respingând scenariul unui conflict prelungit. „Nu veți avea un război fără sfârșit”, a insistat Netanyahu. Liderul israelian a explicat că obiectivul este „crearea condițiilor necesare pentru ca poporul iranian să își poată lua destinul în propriile mâini și să își formeze un guvern ales democratic”. El a justificat atacurile prin faptul că programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului ar fi fost aproape de a deveni „intangibile”, adică imposibil de neutralizat ulterior. Netanyahu a amintit că, după războiul de 12 zile și bombardamentele israeliano-americane din iunie 2025, Iranul ar fi început construirea unor noi situri și buncăre subterane menite să protejeze infrastructura strategică. În opinia sa, dacă nu s-ar fi intervenit acum, „în viitor nu s-ar mai fi putut lua nicio măsură”. Declarațiile vin în contextul intensificării loviturilor aeriene și al tensiunilor regionale crescute, în timp ce comunitatea internațională urmărește dacă operațiunea militară se va limita la obiective punctuale sau va escalada într-un conflict de durată. [...]
Emiratele Arabe Unite și Qatar încearcă să-l convingă pe Donald Trump să limiteze atacurile împotriva Iranului , pe fondul escaladării conflictului și al presiunilor tot mai mari asupra pieței energiei, potrivit Știrile ProTV . Cele două state din Golf ar face demersuri diplomatice discrete pentru formarea unei coaliții care să promoveze o soluție rapidă și negociată, cu scopul de a evita extinderea confruntării și un șoc prelungit asupra prețurilor la energie. Conflictul a afectat deja infrastructura energetică din regiune. Qatar a suspendat producția de gaz natural lichefiat la cea mai mare instalație de export din lume, după un atac cu drone iraniene, ceea ce a dus la o creștere de peste 50% a prețului gazelor în Europa. Potrivit unei evaluări transmise Bloomberg, dacă rutele maritime rămân perturbate până la mijlocul săptămânii, reacția pieței ar putea fi și mai puternică. În paralel, Emiratele Arabe Unite și Qatar își consolidează capacitățile de apărare aeriană. EAU ar fi solicitat sprijin pentru sisteme de apărare pe distanță medie, iar Qatarul caută soluții împotriva dronelor, considerate o amenințare mai mare decât rachetele balistice. Conform unei analize interne citate de Bloomberg, stocurile de rachete Patriot ale Qatarului ar putea ajunge doar pentru patru zile la ritmul actual de utilizare. Liderii celor două state au purtat convorbiri telefonice cu oficiali europeni, inclusiv Keir Starmer, Emmanuel Macron și Friedrich Merz. Înainte de izbucnirea conflictului, monarhiile din Golf ar fi promovat ideea unei reintegrări economice a Iranului în circuitul global, mizând pe investiții și parteneriate energetice. În cercul apropiat al lui Trump, însă, pozițiile sunt divergente: în timp ce statele din Golf invocă stabilitatea economică și securitatea energetică, oficialii israelieni ar pleda pentru continuarea presiunii militare. [...]
