Știri
Știri din categoria Externe
Peste 80 de avioane israeliene au lansat un nou val de bombardamente asupra Iranului, vizând infrastructuri militare din Teheran și din centrul țării, într-una dintre cele mai ample operațiuni aeriene anunțate de Israel de la începutul conflictului regional din 28 februarie 2026. Potrivit Digi24, armata israeliană a confirmat că raidurile au avut loc sâmbătă dimineață și au vizat obiective considerate esențiale pentru capacitatea militară a regimului de la Teheran.
Într-un comunicat oficial, armata israeliană a precizat că avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au atacat infrastructuri aparținând regimului iranian, inclusiv poziții asociate Gărzilor Revoluționare. Operațiunea face parte din campania militară lansată după escaladarea conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran.
Printre obiectivele vizate în timpul bombardamentelor s-au numărat mai multe instalații militare considerate strategice:
Armata israeliană susține că aceste obiective erau folosite pentru coordonarea și lansarea atacurilor asupra teritoriului israelian, motiv pentru care au fost considerate ținte militare legitime.
Raidul se înscrie într-o serie de lovituri aeriene masive desfășurate de Israel în cadrul conflictului regional. La începutul campaniei militare, autoritățile israeliene anunțaseră că aproximativ 200 de avioane de vânătoare au participat la primele bombardamente asupra Iranului, operațiune descrisă drept cea mai amplă din istoria aviației militare israeliene.
Noile atacuri au avut ca obiectiv principal reducerea capacității Iranului de a lansa rachete și drone către Israel, într-un context în care schimburile de lovituri dintre cele două state continuă să escaladeze.
Conflictul izbucnit la finalul lunii februarie 2026 a dus la o creștere rapidă a tensiunilor în Orientul Mijlociu, cu atacuri aeriene, lovituri cu rachete și operațiuni cu drone desfășurate pe mai multe fronturi din regiune.
Recomandate
Benjamin Netanyahu a spus că Israelul va ataca Hezbollah „oriunde va fi necesar” , potrivit G4Media , care citează AFP preluată de Agerpres. Declarația a fost făcută joi, pe fondul continuării campaniei israeliene de bombardamente în Liban. În mesajul publicat pe platforma X, premierul israelian a afirmat că operațiunile vizează mișcarea islamistă proiraniană Hezbollah și a legat acțiunile militare de obiectivul restabilirii securității în nordul Israelului. „Mesajul nostru este clar: oricine atacă civilii israelieni va fi atacat. Vom continua să atacăm Hezbollah oriunde va fi necesar până când vom restabili complet securitatea pentru locuitorii din nordul Israelului.” Conform autorităților libaneze, campania de bombardamente s-a soldat miercuri cu peste 200 de morți. În același context, armata israeliană a anunțat joi dimineață că l-a „ucis pe Ali Yusuf Harshi, secretarul personal și nepotul liderului Hezbollah”. Într-un al doilea comunicat, armata israeliană a transmis că a atacat peste noapte „două puncte de trecere cheie” folosite de membri și comandanți Hezbollah „pentru a transfera mii de arme, rachete și lansatoare”. G4Media mai notează că, după intrarea în vigoare a armistițiului dintre Statele Unite și Iran, marți noapte, Israelul a insistat că Libanul nu este inclus în acord și, de atunci, și-a intensificat atacurile împotriva Hezbollah. [...]
China își poate consolida influența în războiul din Iran fără intervenție militară , folosind pârghii economice și diplomatice, conform unei analize publicate de Digi24 . În contextul crizei provocate de președintele Trump, China se conturează ca un potențial câștigător al conflictului pentru Strâmtoarea Ormuz , având capacitatea de a transforma un armistițiu fragil într-un avantaj geopolitic durabil. Acorduri economice și strategice Beijingul a fost inițial afectat de decizia Iranului de a închide strâmtoarea, dar a reușit să obțină un avantaj printr-un acord cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Acest acord permite navelor cu destinația China să treacă fără a plăti taxe, ocolind astfel sancțiunile impuse Iranului. Acordul implică verificări și coduri transmise prin radio, fiind parte a unei strategii mai ample de consolidare a poziției Chinei în Orientul Mijlociu. China își întărește relațiile cu IRGC, iar sprijinul său include și instruirea ofițerilor iranieni în utilizarea tehnologiilor chineze de recunoaștere facială pentru a suprima tulburările interne. Această colaborare subliniază angajamentul Beijingului de a-și extinde influența în regiune. Pregătiri pentru crize energetice În timp ce președintele Trump pare să subestimeze importanța strategică a Strâmtorii Ormuz, China se pregătește pentru o eventuală criză energetică. Beijingul acumulează rezerve mari de petrol și investește în energie regenerabilă și vehicule electrice. Aceste măsuri reflectă dorința Chinei de a deveni mai rezistentă la crizele din Orientul Mijlociu și de a-și extinde influența globală. Inițiative diplomatice Pe plan diplomatic, China acționează pentru a umple vidul de leadership global lăsat de SUA. Beijingul își propune să conducă organismul ONU responsabil de guvernanța oceanelor, fiind prima națiune din Asia-Pacific care aspiră la această poziție. „China nu lasă această criză inspirată de Trump să treacă nefolosită. Și pe plan diplomatic, ea este în mișcare, insistând să fie prima națiune din Asia-Pacific care conduce organismul ONU responsabil de marea liberă și guvernanța oceanelor.” Luna viitoare, președintele Trump va vizita Beijingul, dar nu se așteaptă ca Xi Jinping să cedeze în fața presiunilor americane. China își consolidează astfel poziția printr-o combinație de strategii economice și diplomatice, fără a recurge la intervenții militare directe. Această abordare reflectă o schimbare în modul în care Beijingul își exercită puterea pe scena internațională. [...]
Donald Trump avertizează Iranul să nu impună taxe petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media , într-un nou episod care ridică miza pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Președintele SUA a scris pe rețeaua Truth că „există informații” conform cărora Teheranul ar impune taxe de trecere petrolierelor care traversează Strâmtoarea Ormuz și a transmis că „ar fi mai bine să nu facă asta” și, dacă măsura a fost introdusă, „ar fi bine să înceteze imediat”. Într-o altă postare, Trump a susținut că Iranul face o „treabă proastă” în gestionarea petrolului în zonă și că situația nu ar respecta „acordul” pe care spune că l-a încheiat. În paralel, mass-media iraniană a relatat că Kamal Kharrazi, șeful Consiliului strategic pentru relații externe al Iranului și fost ministru de externe (1997–2005), a murit din cauza rănilor suferite într-un atac israeliano-american produs în urmă cu aproximativ o săptămână și jumătate. Conform relatărilor citate de G4Media, în atac ar fi fost ucisă și soția sa, iar locuința lor din Teheran ar fi fost lovită. Pe plan militar, tensiunile au continuat în Israel, unde au fost declanșate alerte antiaeriene în mai multe zone, inclusiv în Tel Aviv și în sud, după lansări de rachete din Liban, relatează AFP, citată de G4Media. Presa israeliană a indicat că sistemele de apărare aeriană au interceptat cel puțin o rachetă, fără raportări imediate de victime. Într-un alt subiect, Teheranul a negat informațiile vehiculate în unele publicații despre o presupusă sosire a unei delegații iraniene la Islamabad pentru negocieri cu SUA, notează La Repubblica , citată de G4Media. O sursă invocată de agenția Tasnim a afirmat că informația este „complet falsă” și că negocierile ar rămâne suspendate atât timp cât, potrivit aceleiași surse, nu sunt respectate angajamentele privind încetarea focului în Liban și continuă atacurile Israelului. [...]
Donald Trump acuză Iranul că nu respectă înțelegerea privind tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Mediafax . Președintele SUA a susținut vineri că situația din acest punct strategic nu ar fi „conformă cu acordul existent”. Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a criticat direct modul în care Teheranul ar permite trecerea petrolului prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței la nivel global. „Iranul face o treabă foarte slabă, lipsită de onoare ar spune unii, în a permite tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz. Acesta nu este acordul pe care îl avem!”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Liderul de la Casa Albă a reluat și tema unor posibile taxe impuse de Iran navelor care tranzitează zona, afirmând că Teheranul nu ar trebui să perceapă astfel de costuri. Totodată, Trump a invocat „rapoarte” potrivit cărora petrolierele ar fi taxate și a cerut oprirea imediată a practicii, dacă informațiile se confirmă. În același context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că Statele Unite se opun perceperii de taxe de către Iran pentru navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz. Mediafax notează că subiectul unor eventuale aranjamente între Washington și Teheran ar urma să fie discutat în următoarele două săptămâni, perioadă în care este în vigoare un armistițiu. [...]
Un volum aflat în pregătire susține că Benjamin Netanyahu l-ar fi convins pe Donald Trump să lovească Iranul , potrivit Le Figaro , care citează fragmente publicate de presa americană. Articolul arată că influența premierului israelian asupra președintelui SUA „ar fi jucat un rol crucial” în decizia Washingtonului de a intra în război cu Iranul. Conform relatării, decizia ar fi fost luată de Trump la începutul lunii februarie, după ce Netanyahu ar fi prezentat operațiunea într-o reuniune secretă la Casa Albă, iar în cercul restrâns al președintelui ar fi existat puține opinii contrare. Le Figaro notează că vicepreședintele JD Vance ar fi fost singurul care ar fi exprimat rezerve față de această opțiune militară, înainte de a se alinia poziției președintelui. În același timp, directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi privit cu scepticism estimările optimiste ale lui Netanyahu privind o posibilă schimbare de regim, la fel ca Marco Rubio, consilier pentru securitate națională și secretar de stat. „Potrivit unor fragmente dintr-o carte ce urmează să apară, scrisă de jurnaliștii Maggie Haberman și Jonathan Swan și publicate de The New York Times, decizia ar fi fost luată de Trump la începutul lunii februarie, după o prezentare a operațiunii făcută de premierul israelian în cadrul unei reuniuni secrete la Casa Albă.” [...]
Benjamin Netanyahu spune că a ordonat „negocieri directe” cu Libanul în vederea dezarmării Hezbollah și a stabilirii unor relații de pace, potrivit news.ro , care citează AFP și Reuters. Anunțul a fost făcut joi, 9 aprilie 2026, iar Netanyahu a indicat că decizia vine după „cererile repetate” ale Libanului de a deschide discuții directe cu Israelul. Potrivit biroului premierului israelian, instrucțiunile au fost date miercuri, cu solicitarea ca negocierile să înceapă „cât mai rapid”. Ce urmărește Israelul și cum justifică Netanyahu demersul Netanyahu afirmă că agenda discuțiilor vizează două obiective: dezarmarea mișcării islamiste Hezbollah și stabilirea unor relații de pace între Israel și Liban. Declarațiile sunt atribuite de AFP biroului premierului israelian. „Negocierile vor privi dezarmarea Hezbollahului şi stabilirea unor relaţii de pace între Israel şi Liban”, a anunţat el. Mesajul lui Netanyahu plasează inițiativa în registrul securității și al unei posibile normalizări, însă nu oferă detalii despre un calendar, condiții sau pași intermediari pentru atingerea acestor ținte. Unde ar urma să aibă loc discuțiile și cine ar participa Negocierile ar putea începe săptămâna viitoare, iar prima reuniune ar urma să aibă loc la Departamentul de Stat al SUA, la Washington, potrivit unui jurnalist al site-ului Axios, citat de Reuters . Informația a fost publicată pe X de corespondentul Axios Barak Ravid. Conform aceleiași relatări, partea americană ar urma să fie condusă de ambasadorul SUA în Liban, Michel Issa. Israelul ar urma să fie reprezentat de ambasadorul său la Washington, Yechiel Leiter, iar delegația libaneză de ambasadoarea Libanului la Washington, Nada Hamadeh-Moawad. Poziția Libanului: condiție de încetare a focului înainte de negocieri În paralel, Beirutul cere o încetare a focului în Războiul din Liban înaintea negocierilor cu Israelul, a declarat pentru AFP un oficial libanez de rang înalt. Elementele-cheie avansate până acum, potrivit informațiilor citate de agențiile internaționale, sunt: inițierea „negocierilor directe” Israel–Liban, la cererea repetată a Beirutului, conform declarației lui Netanyahu; temele anunțate de Israel: dezarmarea Hezbollah și relații de pace; posibil debut „săptămâna viitoare” la Washington, cu participarea ambasadorilor Israelului și Libanului în SUA și a ambasadorului SUA în Liban. [...]
