Știri
Știri din categoria Externe
Iranul se confruntă cu cele mai ample proteste din ultimii ani, după ce criza economică, represiunea autorităților și apelurile din exil au aprins un val național de revoltă, relatează Digi24, HotNews și Mediafax. Tensiunile cresc atât în interiorul țării, cât și pe plan internațional, în contextul în care liderii de la Teheran se confruntă cu o mișcare de contestare tot mai hotărâtă, iar Statele Unite amenință cu represalii dure dacă manifestanții pașnici vor fi uciși.
Printr-un mesaj video difuzat în limba farsi, prințul moștenitor Reza Pahlavi, aflat în exil, le-a cerut iranienilor să iasă în stradă pe 8 și 9 ianuarie, la ora 20:00, oriunde s-ar afla, pentru a-și manifesta opoziția față de regimul ayatolahului Ali Khamenei. El a făcut un apel direct către forțele de ordine ale regimului, cerându-le să nu tragă în popor și să se alăture cauzei protestatarilor.
„Nu se mai pune problema dacă regimul va cădea, ci când. Acest moment este aproape. Folosiți armele pentru a apăra poporul, nu pentru a-l oprima”, a declarat Pahlavi, subliniind că mii de persoane din structurile regimului s-au alăturat deja Platformei de Cooperare Națională, fondată de el în urmă cu șase luni.
Potrivit organizației HRANA și surselor citate de HotNews, protestele s-au extins în 111 orașe din toate cele 31 de provincii ale Iranului, fiind raportate ciocniri violente între manifestanți și forțele de securitate. Cel puțin 36 de protestatari și 4 membri ai forțelor de ordine au fost uciși, în timp ce numărul arestărilor a depășit 2.200.
Protestele au izbucnit pe 28 decembrie, în Marele Bazar din Teheran, ca reacție la prăbușirea rialului iranian și creșterea galopantă a inflației (40%), dar s-au transformat rapid într-o mișcare politică împotriva conducerii teocratice. Mulțimile scandează lozinci ca „Moarte dictatorului” și „Trăiască șahul”, uneori fluturând steagul vechii monarhii.
În mai multe orașe, cum ar fi Mashhad, Abadan, Aligudarz și Lordegan, au fost documentate momente de intensă violență, cu forțele de ordine deschizând focul, folosind gaze lacrimogene sau fiind nevoite să se retragă în fața mulțimii. În unele locuri, circulă zvonuri că polițiștii s-ar fi alăturat protestatarilor, dar aceste informații nu sunt confirmate oficial.
Situația din Iran a atras atenția Statelor Unite. Președintele Donald Trump a transmis un avertisment dur regimului de la Teheran: dacă protestatarii pașnici vor fi uciși, „SUA va lovi foarte dur Iranul”, informează Mediafax.
„Urmărim cu mare atenție ce se întâmplă. Suntem pregătiți și gata de acțiune”, a spus Trump într-o intervenție radio. Comentariile sale vin în contextul în care forțele iraniene au fost acuzate că trag asupra protestatarilor în mai multe orașe.
În replică, liderii iranieni au denunțat poziția Washingtonului ca fiind o „interferență grosolană în afacerile interne” și au transmis că sunt pregătiți să răspundă „devastator” în cazul unui atac.
Șapte partide de opoziție kurde au emis o declarație comună de susținere a protestelor și au chemat la grevă generală pe 8 ianuarie, în provinciile Kermanshah, Ilam și Lorestan. Aceste regiuni sunt majoritar kurde și au fost printre cele mai active în valul actual de proteste.
Declinul economic accentuat al Iranului, alimentat de sancțiuni internaționale, proastă guvernare și corupție, a dus la o lipsă acută de speranță în rândul populației. Studenții, comercianții și angajații din sectorul public s-au alăturat mișcărilor de stradă, iar liderii religioși par tot mai izolați, în ciuda tentativelor de a calma spiritele cu alocații modice sau apeluri la „dialog”.
Presa de stat a anunțat că guvernul va acorda o subvenție de 7 dolari lunar pentru a atenua criza costului vieții – o măsură considerată simbolică și ineficientă de către economiști.
Recomandate
Majorarea la 25% a taxelor vamale pentru mașinile și camioanele din UE riscă să scumpească importurile auto în SUA și să reaprindă tensiunile comerciale transatlantice , după ce președintele american Donald Trump a anunțat că măsura va intra în vigoare săptămâna viitoare, potrivit Agerpres . Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că Uniunea Europeană nu s-ar fi conformat unui acord comercial cu Statele Unite, fără să precizeze ce încălcări ar fi avut loc. De la plafon de 15% la 25% într-un interval scurt Anul trecut, Trump convenise cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , un acord comercial-cadru care stabilea un plafon de 15% pentru importurile americane de produse europene, inclusiv automobilele și componentele acestora. Implementarea înțelegerii a fost însă întârziată de noi amenințări cu taxe vamale lansate de Trump, inclusiv pe fondul disputelor legate de intenția sa declarată de a anexa Groenlanda, teritoriu care face parte din Regatul Danemarcei. Incertitudine juridică în SUA privind taxele vamale La această incertitudine s-a adăugat și o decizie a Curții Supreme a SUA, potrivit căreia multe taxe vamale introduse discreționar de Trump erau ilegale, mai notează Agerpres. În acest context, anunțul privind creșterea la 25% a taxelor pentru autovehiculele importate din UE indică o nouă etapă de presiune comercială, cu efecte potențiale asupra fluxurilor de export și a costurilor pe lanțul auto dintre Europa și piața americană. [...]
Acordul UE–Mercosur intră în aplicare provizorie și deschide o piață de 700 de milioane de consumatori, cu liberalizarea a peste 90% din tarife , ceea ce ar urma să împingă exporturile europene către Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay cu 39% până în 2040, potrivit Agerpres . Bruxelles-ul estimează că, pe acest fond, exporturile UE către țările Mercosur ar putea ajunge la 50 de miliarde de euro. O parte dintre reducerile de tarife se aplică imediat, iar restul ar urma să fie liberalizate etapizat. „Astăzi, acordul UE-Mercosur începe să fie aplicat provizoriu. Beneficiile sunt reale și vizibile de acum înainte. Tarifele încep să scadă. Companiile câștigă acces la noi piețe. Investitorii au predictibilitatea de care au nevoie. Aplicarea provizorie va demonstra beneficiile tangibile ale acordului.” Ce se schimbă pentru companii: tarife mai mici și acces mai larg pe piețe Intrarea în vigoare a acordului creează un cadru comercial comun între UE și blocul Mercosur, cu efect direct asupra costurilor la frontieră prin reducerea tarifelor vamale. Pentru companiile europene, miza imediată este accesul mai competitiv pe piețele celor patru state latino-americane, în condițiile în care o parte semnificativă a taxelor începe să fie eliminată chiar de la debutul aplicării provizorii. Pentru a marca momentul, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintele Consiliului European, Antonio Costa, organizează o videoconferință cu liderii Braziliei, Argentinei, Uruguayului și Paraguayului. „Plasă de siguranță” pentru agricultură: salvgardări și praguri de declanșare UE a inclus măsuri de salvgardare menite să limiteze riscurile pentru fermierii europeni, inclusiv posibilitatea suspendării temporare a preferințelor tarifare pentru produse agroalimentare considerate sensibile. În lista menționată intră: carne de vită; carne de pui; zahăr; ouă; citrice. Comisia Europeană ar urma să lanseze o investigație privind necesitatea unor măsuri de protecție dacă importurile de produse sensibile (precum carnea de pasăre, carnea de vită, ouăle, citricele și zahărul) cresc cu 5% peste media pe trei ani și, simultan, prețurile de import sunt cu 5% sub prețul din UE. Ce urmează: aplicare provizorie, ratificare și un test juridic Componenta comercială a acordului de asociere intră în vigoare provizoriu, în așteptarea ratificării finale de către Parlamentul European. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Parlamentul European a sesizat Curtea de Justiție a UE cu privire la legalitatea pactului, ceea ce introduce un element de incertitudine în calendarul final al acordului. [...]
Atacul rusesc cu peste 400 de drone, lansat în plină zi, arată o schimbare operațională care pune presiune pe apărarea aeriană și pe infrastructura Ucrainei , potrivit HotNews , care citează Reuters. Loviturile au ajuns până în vestul țării, la Ternopil , unde au fost raportate 10 persoane rănite și întreruperi de curent în unele zone. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că Rusia a atacat cu 409 drone între orele 8:00 și 15:30 (ora locală), iar apărarea aeriană a „doborât sau neutralizat” 388 dintre ele în nordul, sudul, centrul și vestul țării. Mai devreme în aceeași zi, autoritățile de la Kiev anunțaseră un atac nocturn separat, cu 210 drone. De ce contează: atacuri masive și ziua, nu doar noaptea De la începutul războiului, Rusia a folosit preponderent atacuri masive cu drone și rachete pe timpul nopții. În ultimele săptămâni însă, Moscova a lansat în mod repetat sute de drone și în timpul zilei, inclusiv într-un ritm care a dus, pe 24, la un record al numărului de drone folosite într-un astfel de atac, notează materialul. Extinderea acestor atacuri în intervalul diurn complică gestionarea riscului pentru infrastructură și pentru activitatea economică, pe fondul unei presiuni continue asupra rețelelor energetice și a obiectivelor industriale. Unde s-au văzut efectele În Ternopil (vestul Ucrainei), primarul Serhii Nadal a declarat că atacul a vizat facilități industriale și de infrastructură și că au fost implicate „peste 50” de aeronave fără pilot. Tot acolo au fost raportate pene de curent în unele zone. În centrul Ucrainei, autoritățile locale au raportat pagube și incidente în mai multe regiuni: Cerkasî : 19 drone doborâte; pagube la o grădiniță, o școală, șapte locuințe private și o linie electrică. Vinnița : o femeie rănită; o clădire complet distrusă. Zona Odesa : acoperișul unui centru comercial avariat și un incendiu, după un atac din timpul zilei; orașul-port fusese vizat și în atacul nocturn. Context: lovituri și de partea ucraineană În paralel, drone ucrainene au lovit vineri portul rusesc Tuapse de la Marea Neagră pentru a patra oară în 16 zile, în timp ce autoritățile ruse se confruntă cu un „dezastru ecologic” în creștere, asociat cu fum toxic și scurgeri de petrol în mare, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Ucraina susține că a lovit două aeronave rusești de vârf la 1.700 km de frontieră , un tip de atac care, dacă se confirmă, împinge și mai mult în spate „zona sigură” a aviației ruse și obligă la redislocări costisitoare și la măsuri suplimentare de protecție a bazelor, potrivit Digi24 . Statul Major General al Ucrainei a anunțat că, pe 1 mai, forțele ucrainene au lovit un avion de vânătoare Suhoi Su-57 și un bombardier de vânătoare Su-34 la aerodromul Shagol din regiunea Celiabinsk, în Rusia. Amploarea pagubelor este „încă în curs de evaluare”, conform aceleiași surse. Atacul ar fi avut loc la aproximativ 1.700 de kilometri de granița cu Ucraina, distanță care sugerează o capacitate de lovire în adâncime cu drone. În material se menționează că dronele ucrainene sunt deja capabile să zboare pe distanțe de peste 2.000 de kilometri, ceea ce extinde riscul inclusiv pentru aeronavele staționate departe de linia frontului. De ce contează: presiune operațională pe aviația rusă Pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra Rusiei și a infrastructurii sale militare, Kremlinul ar fi redislocat o mare parte a forțelor aeriene mai departe de granița cu Ucraina. Informația despre lovirea unor aeronave la o asemenea distanță indică faptul că simpla mutare a avioanelor mai în interiorul teritoriului rus nu elimină amenințarea, ci poate doar să o amâne sau să o reducă parțial. În plus, țintele raportate sunt platforme cu rol important în război: Su-57 : avion de vânătoare „stealth” (cu semnătură radar redusă) de generația a cincea, proiectat pentru superioritate aeriană și lovituri de precizie; Su-34 : avion de vânătoare-bombardier cu două locuri, folosit pentru misiuni tactice și bombardament pe distanțe lungi. Ce știm și ce nu e confirmat Informațiile provin din comunicarea Statului Major General al Ucrainei. Publicația Kyiv Independent, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile, iar Rusia nu a comentat atacurile raportate. Context: seria de atacuri cu drone asupra bazelor aeriene Materialul amintește că nu ar fi prima operațiune reușită a Ucrainei cu drone împotriva aviației ruse. La 1 iunie, Ucraina ar fi lansat un atac masiv „fără precedent” cu drone, în cadrul operațiunii „Spiderweb ”, vizând patru baze aeriene ruse din interiorul țării, iar în timpul acelui atac ar fi fost avariate 41 de aeronave, cu drone ascunse în camioane. Ulterior, în noaptea de 4 august, drone operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) ar fi lovit cinci avioane de vânătoare rusești pe un aerodrom din Saky, în Crimeea ocupată de Rusia. [...]
Costul războiului SUA–Iran urcă la 25 mld. dolari, iar Pentagonul cere buget de apărare de 1,5 trilioane potrivit Știrile Pro TV , după o audiere de șase ore în Congres în care secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a fost presat să justifice operațiunea și impactul ei economic. În timpul audierii, un oficial al Pentagonului a spus că „primele două luni de război împotriva Iranului” au costat 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei). Directorul financiar al Pentagonului, Jules „Jay” Hurst III, a detaliat că cea mai mare parte a sumei a mers către muniție, iar restul către cheltuieli de operare și întreținere, plus înlocuirea echipamentelor. Presiune politică pe costuri și efecte în economie Democrații au insistat pe consecințele interne ale conflictului, inclusiv asupra prețurilor la combustibili și alimente. În schimbul de replici redat de Știrile Pro TV, congresmanul Ro Khanna a avansat o estimare de 631 de miliarde de dolari (aprox. 2.900 miliarde lei) drept cost al scumpirilor în următorul an, echivalent cu 5.000 de dolari pe an pentru gospodăriile americane (aprox. 23.000 lei), în timp ce Hegseth a replicat întrebând cât ar fi costat dacă Iranul ar fi obținut arma nucleară. Audierea a fost prima ocazie de la începutul războiului în care șeful Pentagonului a răspuns sub jurământ în Congres, într-un climat descris ca tensionat, cu întrebări repetate despre „câștigarea” războiului și despre situația din Strâmtoarea Ormuz. Bugetul apărării: ținta de 1,5 trilioane de dolari Pe fondul acestor costuri, Casa Albă a cerut Congresului majorarea bugetului de apărare la 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei), descrisă în material drept cea mai mare extindere a cheltuielilor militare de la al Doilea Război Mondial. În timpul audierii, Hegseth a respins criticile democraților și a acuzat „declarațiile nesăbuite, iresponsabile și defetiste” ale unor congresmeni democrați și ale unor republicani, după cum este citat în articol. Ce urmează: încercare de coaliție pentru Strâmtoarea Ormuz Potrivit Wall Street Journal și Reuters, SUA încearcă din nou să formeze o coaliție internațională pentru a restabili libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Planul, elaborat de Pentagon și Departamentul de Stat, ar urma să fie transmis de ambasadele americane către statele lumii, cu excepția unor țări precum Rusia, China, Belarus și Cuba. Participarea ar putea include, conform materialului, mai multe forme: diplomație; schimb de informații; aplicarea de sancțiuni; prezență navală. [...]
Aproape 370 de persoane au fost arestate la Istanbul după ce au încercat să marcheze Ziua Muncii în Piața Taksim , în condițiile în care autoritățile au menținut interdicția asupra manifestațiilor în acest loc și au extins restricțiile de ordine publică și transport în oraș, potrivit Agerpres , care citează EFE și AFP. Măsura are o miză de reglementare și control al spațiului public: Piața Taksim rămâne, din 2013, în afara perimetrului permis pentru demonstrațiile de 1 Mai, deși este un loc cu încărcătură simbolică pentru mișcarea muncitorească din Turcia. Ce s-a întâmplat și cine a fost vizat Potrivit informațiilor citate, arestările au avut loc vineri, când mai multe grupuri au încercat să se apropie de Piața Taksim pentru a revendica dreptul de a demonstra acolo. Au fost menționate explicit: un grup de 37 de membri ai HKP, un mic partid de stânga, arestați în timp ce încercau să ajungă în zonă, conform ziarului Cumhuriyet; un alt grup de 20 de muncitori, arestați în timp ce se îndreptau spre piață dintr-o altă zonă, potrivit postului Halk TV. Interdicții și restricții operaționale în Istanbul Guvernoratul Istanbulului a anunțat încă de joi că protestele, marșurile și evenimentele publice vor fi interzise pe parcursul zilei de 1 mai 2026 în patru cartiere, inclusiv în Beyoglu, unde se află Piața Taksim. În plus, autoritățile au restricționat transportul maritim între țărmul european (unde este situată piața) și țărmul asiatic, unde sunt indicate ca fiind singurele două zone în care guvernul a autorizat manifestațiile. Context: de ce Taksim rămâne un punct sensibil Piața Taksim este asociată cu „ 1 Mai Sângeros” din 1977 , când 34 de oameni au fost uciși după ce persoane înarmate neidentificate au tras asupra mulțimii; majoritatea victimelor au murit călcate în picioare sau asfixiate, iar cel puțin 130 de persoane au fost rănite. După lovitura de stat militară din 1980, marșurile au fost interzise în piață, iar între 2010 și 2012 au fost reluate sărbători masive de 1 Mai, cu participarea a sute de mii de oameni. Din 2013, guvernul a reintrodus interdicția, ceea ce a dus anual la tentative de marș spre Taksim, arestări și desfășurări masive de forțe de ordine. În restul Turciei, mii de oameni au participat la manifestații de 1 Mai, în pofida prezenței sporite a poliției la Ankara și Istanbul, mai notează materialul. [...]
