Știri
Știri din categoria Externe
Iranul respinge ideea transferului uraniului îmbogățit în SUA, ceea ce complică negocierile și menține riscul pe ruta Hormuz, potrivit The Jerusalem Post, care relatează declarații ale conducerii parlamentului iranian și ale Ministerului de Externe de la Teheran.
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că a făcut „șapte afirmații într-o oră”, pe care le-a catalogat drept false, inclusiv în legătură cu statutul Strâmtorii Hormuz și cu uraniul îmbogățit al Iranului. Ghalibaf a susținut că astfel de declarații nu ajută nici în planul războiului informațional, nici în negocieri.
Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru presa de stat iraniană că Iranul nu își va transfera uraniul îmbogățit „nicăieri”, contrazicând afirmații anterioare ale lui Trump potrivit cărora Teheranul ar fi acceptat acest lucru.
Trump a spus anterior pentru Reuters că „praful nuclear” al Iranului va fi recuperat „foarte curând” și a descris un scenariu în care SUA ar urma să „excaveze cu utilaje mari” și să transporte materialul în Statele Unite.
Ghalibaf a contestat și afirmația lui Trump că Strâmtoarea Hormuz ar fi „complet deschisă și pregătită pentru afaceri și tranzit”. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că o blocadă americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare „până când tranzacția” cu Iranul va fi „100% completă”.
În replică, Ghalibaf a spus că, atât timp cât blocada continuă, strâmtoarea „nu va rămâne deschisă” și că tranzitul se va face pe „ruta desemnată” și cu „autorizare iraniană”. El a adăugat că regulile vor fi stabilite „pe teren, nu pe rețelele sociale”.
Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că există în continuare diferențe importante între Iran și SUA pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului și că menținerea Strâmtorii Hormuz deschise este condiționată de respectarea de către SUA a termenilor încetării focului.
Același oficial a spus că „nu s-a ajuns la niciun acord” asupra detaliilor dosarului nuclear și că sunt necesare negocieri serioase. Teheranul ar spera la un acord preliminar „în zilele următoare”, cu Pakistanul în rol de mediator, și ia în calcul prelungirea încetării focului pentru a crea spațiu de discuții privind ridicarea sancțiunilor și obținerea de compensații pentru pagubele de război. În schimb, Iranul ar urma să ofere „asigurări” privind caracterul pașnic al programului său nuclear, potrivit oficialului citat.
Recomandate
Donald Trump își condiționează sprijinul de Israel de oprirea loviturilor asupra Iranului , avertizând că Benjamin Netanyahu riscă izolarea dacă escaladează conflictul, potrivit Adevărul . Mesajul, transmis într-un moment de tensiune regională, indică o linie mai dură a Washingtonului față de deciziile operaționale ale guvernului israelian, pe fondul negocierilor pe care Trump spune că le urmărește cu Iranul. Israelul a lovit ținte din Iran pentru prima dată de la armistițiul din aprilie, după ce Iranul a lansat rachete asupra Israelului, într-o acțiune pe care Teheranul a descris-o drept represalii pentru atacurile israeliene asupra capitalei Libanului, relatează News.ro. Cele două țări au încetat schimbul de focuri luni, după ce Trump le-a cerut să se oprească. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, președintele SUA a cerut oprirea imediată a atacurilor reciproce. „Israelul și Iranul trebuie să înceteze imediat să mai tragă unul asupra celuilalt” Avertisment direct către Netanyahu și controlul asupra negocierilor Trump a declarat pentru Axios că l-a avertizat pe Netanyahu că se va izola dacă va continua atacurile asupra Iranului. „I-am spus: «Bibi, ai face bine să fii atent, altfel te vei trezi foarte curând pe cont propriu»” În același context, Trump a susținut că Israelul a informat Statele Unite „foarte târziu” despre atacurile de duminică, care între timp au încetat, dar Netanyahu ar fi lăsat să se înțeleagă că acestea ar putea fi reluate. Totodată, Trump a afirmat că i-a transmis premierului israelian că va trebui să accepte orice acord pe care SUA îl vor încheia cu Iranul. „Nu va avea de ales. Eu iau toate deciziile. Eu stabilesc ce urmează să facem. El nu decide” Ce urmărește Washingtonul și unde se blochează discuțiile Trump, care „a intrat în conflict alături de Israel” în februarie, spune că încearcă acum să negocieze o soluție cu Iranul și i-a cerut lui Netanyahu să evite acțiuni care ar putea afecta negocierile, inclusiv continuarea operațiunilor din Liban. În paralel, Iranul susține că nu va accepta un acord cu SUA fără menținerea armistițiului în Liban. Trump a mai spus că mai multe țări din regiune i-au cerut să intervină pe lângă Netanyahu pentru a evita escaladarea, iar oficiali iranieni ar fi transmis că vor opri atacurile dacă Israelul își încetează operațiunile. Liderul american a reluat ideea că Iranul dorește un acord de pace și că acesta ar putea fi încheiat în curând, susținând că ar împiedica Iranul să obțină o armă nucleară și ar opri îmbogățirea uraniului. De cealaltă parte, Mohammad-Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului iranian, a declarat că Iranul nu are încredere în SUA și că afirmațiile recente ale lui Trump contrazic înțelegerile discutate. Potrivit unor surse americane și israeliene citate de Axios, interesele lui Trump și ale lui Netanyahu „se îndepărtează tot mai mult”, primul dorind încheierea conflictului, iar cel de-al doilea fiind interesat de continuarea acestuia. [...]
Donald Trump i-a transmis lui Benjamin Netanyahu că Israelul riscă să rămână fără sprijinul SUA dacă escaladează conflictul cu Iranul , într-un moment în care Washingtonul încearcă să evite o implicare militară directă în Orientul Mijlociu, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de Trump publicației Axios . În discuția telefonică, Trump a spus că l-a avertizat pe premierul israelian că „se va trezi luptând singur” dacă Israelul reintră în război cu Iranul. Mesajul vine pe fondul unor tensiuni crescute în ultimele 24 de ore, pe care Axios le descrie ca pe un test al capacității administrației americane de a ține sub control o escaladare regională, în pofida intenției declarate a lui Trump de a se retrage dintr-un conflict prelungit. Escaladarea din weekend și problema coordonării cu Washingtonul Potrivit relatării, escaladarea a început duminică dimineață, când Israelul a lovit o țintă a Hezbollah în Beirut. O sursă israeliană a afirmat că armata israeliană (IDF) a notificat CENTCOM (comandamentul american pentru operațiunile din Orientul Mijlociu) înainte de atac, dar nu și Casa Albă, iar un oficial american a spus că Trump a fost nemulțumit. Iranul a lansat ulterior rachete către Israel , după ce avertizase că va reacționa dacă Israelul lovește capitala libaneză. De aici, situația „a escaladat rapid”, conform aceleiași surse. Convorbirea Trump–Netanyahu: avertismentul și cele două versiuni Un oficial american a declarat că Trump l-a sunat pe Netanyahu duminică seară și i-a cerut să nu riposteze. O sursă israeliană familiarizată cu discuția a spus că Trump a invocat două scenarii: fie ajunge la un acord cu Iranul „în câteva zile”, fie, dacă nu reușește, ar putea conduce el însuși atacurile asupra Iranului. Mai mulți oficiali americani și o sursă israeliană au descris convorbirea ca fiind mai calmă decât una anterioară, când Trump l-ar fi numit pe Netanyahu „al naibii de nebun”. Un oficial american a caracterizat apelul drept „politicos”, iar un altul a spus că „nimeni nu a țipat”. În versiunea israeliană, Netanyahu ar fi argumentat că lipsa unui răspuns la atacul iranian ar fi „rău pentru Israel, rău pentru SUA și rău pentru acordul” pe care Trump încearcă să-l negocieze, deoarece ar transmite că Iranul are avantajul. Discuția s-ar fi încheiat fără o decizie clară, iar unii oficiali americani au considerat că Trump a câștigat timp. Netanyahu ar fi interpretat însă că opoziția lui Trump „nu a fost un «Nu» ferm”, potrivit unei surse israeliene. Loviturile și riscul de „război total” După consultări interne cu echipa de securitate și comandanții IDF, Netanyahu a informat Casa Albă că a decis să continue loviturile, potrivit materialului. Trump a afirmat că Israelul „ne-a anunțat foarte târziu” despre atacurile de duminică și că, în cele din urmă, a reușit să „limiteze” bombardamentul. Israelul a lovit „o componentă-cheie” a celei mai mari facilități petrochimice din Iran și alte ținte din Teheran, ceea ce a determinat Iranul să lanseze un nou baraj de rachete către Tel Aviv. Luni dimineață au urmat încă două runde de atacuri și contraatacuri, apropiind situația de un „război total”, potrivit relatării. Deși armata americană nu ar fi participat la atacurile israeliene, doi oficiali americani din domeniul apărării au spus că SUA au ajutat IDF să intercepteze rachetele iraniene care se apropiau. Miza pentru SUA: evitarea implicării directe și presiunea regională Trump a mai spus că a primit apeluri din cinci țări din regiune care i-au cerut să îl preseze pe Netanyahu să se oprească. Tot el a afirmat că administrația sa a primit mesaje de la iranieni, care și-ar fi exprimat disponibilitatea de a opri atacurile dacă Israelul face același lucru. Într-un alt episod descris de Axios, Israelul se pregătea pentru o serie majoră de atacuri asupra Iranului, cu „zeci de ținte sensibile” planificate pentru luni, iar Trump l-a sunat din nou pe Netanyahu ca să ceară oprirea loviturilor. O sursă israeliană a spus că, după apel, Netanyahu le-a cerut comandanților să anuleze atacurile și ar fi acceptat să facă un pas înapoi dacă iranienii nu atacă. De ce contează: divergențe strategice tot mai vizibile Concluzia Axios, redată de HotNews, este că evenimentele recente arată o distanțare între interesele strategice ale SUA și ale Israelului, dar și între calculele politice ale lui Trump și Netanyahu. Un oficial american citat în material a rezumat tensiunea astfel: „Bibi are nevoie ca războiul să continue pentru a rămâne în viață din punct de vedere politic în Israel, iar Trump are nevoie ca războiul să se încheie pentru a rămâne în viață din punct de vedere în SUA.” [...]
Donald Trump a trimis oficial în Senat nominalizarea lui Todd Blanche pentru funcția de procuror general , o mutare care deschide un test politic în Partidul Republican și poate influența direcția Departamentului de Justiție , potrivit news.ro . Blanche, fost avocat al lui Trump și coordonator al apărării în procesul privind plățile către Stormy Daniels, ocupă din aprilie postul de procuror general interimar. Casa Albă a anunțat că numele său a fost înaintat Senatului la câteva zile după ce Trump s-a angajat public că îl va numi în funcție. Un vot strâns în Senat, cu risc de opoziție internă Nominalizarea este descrisă ca un test al influenței lui Trump asupra republicanilor, care ar fi devenit mai dispuși să se opună unor puncte din agenda președintelui. Pentru confirmare, Blanche ar avea nevoie de un sprijin aproape unanim din partea republicanilor, care controlează Senatul cu o majoritate strânsă, 53 la 47. Contextul: fondul de 1,8 miliarde de dolari și tensiunile din Congres În material este menționat că Departamentul de Justiție a fost nevoit să renunțe la un plan de creare a unui fond de aproape 1,8 miliarde de dolari pentru victimele a ceea ce Trump numește „instrumentalizarea” guvernului. Inițiativa a generat reacții puternice, inclusiv împotriva lui Blanche, atât din partea republicanilor, cât și a democraților. Republicanii din Senat au condus opoziția față de fond, refuzând să voteze finanțarea măsurilor dure ale lui Trump împotriva imigrației până când Blanche nu s-a angajat să renunțe la plan. Mizele operaționale: ritmul dosarelor și țintele Departamentului de Justiție Trump ar fi privit favorabil demersurile lui Blanche ca interimar de a accelera cazurile împotriva adversarilor săi, inclusiv obținerea unei a doua puneri sub acuzare împotriva fostului director al FBI, James Comey, și formularea de acuzații împotriva Southern Poverty Law Center, organizație cunoscută pentru activitatea în domeniul drepturilor civile. În același timp, senatorul republican Thom Tillis (Carolina de Nord), membru-cheie în Comisia Judiciară, și-a exprimat anterior scepticismul față de Blanche, atât pe tema fondului, cât și în legătură cu un dosar penal împotriva lui Comey. După nominalizare, Chuck Grassley, președintele republican al Comisiei Judiciare a Senatului, l-a lăudat pe Blanche pentru „angajamentul său față de transparență și sprijinul acordat forțelor de ordine”. „Blanche este bine calificat şi şi-a demonstrat dedicarea faţă de restabilirea legii şi ordinii în toată ţara noastră”, a spus Grassley. [...]
Loviturile Israelului în Iran cresc riscul unei escaladări regionale cu efect direct asupra negocierilor SUA–Iran , potrivit Axios , care relatează că aviația israeliană a atacat luni dimineață (ora locală) ținte militare din centrul și vestul Iranului, ca represalii după un atac iranian cu rachete asupra Israelului. Este prima dată când Israelul lovește Iranul de la încetarea focului din 8 aprilie, iar Axios notează că schimburi suplimentare de foc ar putea deraia negocierile dintre SUA și Iran și ar putea duce la reluarea războiului. Ce s-a întâmplat și ce ținte au fost vizate Armata israeliană (IDF) a transmis că a lovit ținte militare în Iran. Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter , a scris pe X că Iranul ar fi lansat anterior 11 rachete balistice către Israel, iar Israelul „vizează acum”: lansatoare iraniene de rachete sol-sol; facilități de infrastructură „fără legătură cu sectorul energetic”. Implicația pentru SUA și riscul de extindere Un oficial american din domeniul apărării a declarat că armata SUA nu a fost implicată în loviturile israeliene și că acestea au fost „relativ limitate” ca amploare. În același timp, Axios relatează că președintele Donald Trump i-ar fi spus premierului israelian Benjamin Netanyahu, cu câteva ore înainte de atacuri, să nu riposteze după atacul iranian asupra Israelului. Reacții și evoluții pe teren Presa de stat iraniană a raportat explozii în Teheran, Karaj, Isfahan, Tabriz și Kermanshah. În urma loviturilor, Iranul a închis spațiul aerian în jurul aeroportului internațional Imam Khomeini din Teheran. La aproximativ o oră după loviturile Israelului în Iran, IDF a anunțat că o rachetă balistică a fost lansată din Yemen către centrul Israelului, dar a fost interceptată. La scurt timp, au sunat sirenele în Tel Aviv; potrivit Axios, acesta a fost primul atac din Yemen de la încetarea focului din 8 aprilie. Ce urmează: miza negocierilor și scenariul unei escaladări mai largi Teheranul ar fi amenințat că își va extinde atacurile și că ar putea viza baze americane din regiune dacă Israelul ripostează, alimentând temerile că noi schimburi de foc ar putea declanșa un conflict regional mai amplu. În acest context, orice nouă rundă de atacuri crește presiunea asupra canalelor diplomatice SUA–Iran, pe care Axios le indică drept vulnerabile la o deteriorare rapidă a situației de securitate. [...]
Israelul anunță că va menține operațiunile în Liban, în pofida avertismentelor Iranului , o poziție care prelungește riscul de escaladare regională și menține presiunea asupra securității și funcționării normale în Israel, potrivit Agerpres . Ministrul apărării, Israel Katz, a declarat că Israelul „respinge categoric” amenințările Teheranului și că va continua să acționeze în Liban împotriva organizației proiraniene Hezbollah, după atacurile încrucișate dintre Israel și Iran – primele de la încetarea focului, conform aceleiași surse, care citează AFP. „Respingem categoric amenințările Iranului. Orice tentativă iraniană de a stabili o legătură între Liban și Iran în scopul atacării Israelului va primi un răspuns de mare forță.” Efecte imediate: ridicarea restricțiilor și redeschiderea școlilor Pe plan intern, autoritățile israeliene au început să revină la un regim mai apropiat de normalitate. Ministerul Educației a anunțat că școlile se vor redeschide marți, după ce luni au fost închise din cauza tirurilor de rachete iraniene. Potrivit comunicatului, cursurile se reiau „în toate instituțiile școlare” și „integral în format fizic”. În paralel, Comandamentul frontului intern (componentă a armatei responsabilă de apărarea pasivă) a anunțat ridicarea tuturor restricțiilor introduse în ajun, inclusiv cele privind adunările publice. Mesajul lui Netanyahu: atacurile s-au oprit, dar conflictul „nu este încheiat” Într-un mesaj video, premierul Benjamin Netanyahu a spus că Iranul și-a oprit atacurile, dar a avertizat că Israelul va răspunde „cu toată puterea” dacă Teheranul va ataca din nou. „Israelul are dreptul de a se apăra și noi implementăm asta atunci când este necesar.” Netanyahu a mai afirmat că Iranul și Hezbollah „au slăbit în mod semnificativ”, însă a precizat că actualul conflict militar „nu este deocamdată încheiat”. Contextul ultimelor lovituri și miza Libanului în confruntarea regională Conform informațiilor transmise, Iranul a lansat rachete asupra Israelului duminică seară și luni, susținând că reacționează la un bombardament israelian asupra unor poziții Hezbollah în sudul Beirutului. Teheranul a anunțat ulterior încetarea operațiunilor sale, avertizând că Israelul s-ar expune „unor măsuri mult mai severe” dacă își continuă „actele de agresiune”, inclusiv în sudul Libanului. Agerpres notează că Hezbollah este cel mai important aliat non-statal al Iranului și că organizația șiită libaneză nu este parte semnatară a acordului de încetare a focului; în același timp, Libanul nu ia parte la actualul conflict. Pe fundal, negocierile dintre SUA și Iran pentru o încetare durabilă a ostilităților nu au dus până acum la un acord, unul dintre punctele majore de divergență fiind redeschiderea strâmtorii Ormuz , potrivit sursei citate. [...]
Vizita lui Xi Jinping la Phenian semnalează o recalibrare a Chinei în dosarul nord-coreean , printr-un accent mai mare pe cooperare și coordonare strategică – inclusiv pe schimburi militare – și prin evitarea explicită a termenului „denuclearizare”, potrivit CNN . Mișcarea vine într-un moment în care Coreea de Nord și-a strâns relațiile cu Rusia, iar Beijingul încearcă să-și reafirme influența asupra aliatului său de tratat. În cadrul vizitei de stat de două zile – prima în șapte ani – Xi i-a spus lui Kim Jong Un că cele două țări ar trebui să „deschidă o perspectivă mai luminoasă” pentru cauza socialistă și pentru „pacea și dezvoltarea regională”, pe fondul „schimbărilor profunde nemaiîntâlnite într-un secol”. Liderul chinez a prezentat și o listă de direcții concrete de cooperare, de la comerț și agricultură la construcții, știință și tehnologie și sănătate, alături de întărirea „coordonării strategice” și a schimburilor militare, diplomatice și între structurile de aplicare a legii. Ce s-a schimbat față de 2019: „denuclearizarea” lipsește din mesaj Diferența majoră față de vizita din 2019, conform comparației făcute de CNN pe baza comunicărilor oficiale ale Beijingului, este absența referirii la sprijinul Chinei pentru „ denuclearizarea Peninsulei Coreene ”. În contextul în care Phenianul și-a accelerat programul nuclear în pofida sancțiunilor ONU și și-a înscris în 2023 în Constituție politica de dezvoltare a armelor nucleare, omiterea este interpretată ca un potențial câștig de imagine pentru Kim. Totodată, analiza plasează această schimbare într-un cadru geopolitic diferit: China se află în competiție strategică cu SUA, iar Coreea de Nord a consolidat legături cu Moscova. De ce contează pentru echilibrul de securitate din regiune Apelul Beijingului la întărirea schimburilor în diplomație, aplicarea legii și armată este văzut ca un semnal că Phenianul ar putea fi atras mai activ într-un bloc economic și de securitate pe care China încearcă să-l construiască și să-l conducă, potrivit lui Lim Eul-chul, profesor la Universitatea Kyungnam din Coreea de Sud, citat de CNN. În același timp, apropierea de Coreea de Nord îi permite Chinei să transmită SUA și aliaților săi că încă are pârghii asupra Phenianului. În paralel, Xi ar fi puțin probabil să considere momentul potrivit pentru a-l presa pe Kim să renunțe la programul nuclear. Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha din Seul, spune că atât Kim, cât și Xi văd riscuri mai mari în diplomația sau presiunea directă decât în menținerea actualei linii. Relația China–Coreea de Nord, între „îmbrățișare strategică” și limite Relațiile bilaterale s-au răcit în ultimii ani, pe fondul apropierii Phenianului de Moscova. CNN amintește că în 2024 Kim și Vladimir Putin au semnat un tratat de apărare mutuală, iar Coreea de Nord a furnizat „mii de soldați și muniții” pentru războiul Rusiei din Ucraina, evoluție care a alimentat îngrijorări în Occident privind o aliniere tot mai strânsă între Phenian, Moscova și Beijing. Înaintea sosirii lui Xi, Kim a inspectat un producător de rachete și o nouă fabrică ce produce material nuclear de calitate militară, notează CNN, într-un posibil test al toleranței Beijingului. Deși informările publice ale celor două părți până marți după-amiază nu menționau armele nucleare, întâlnirile pot funcționa și ca un canal de calibrare reciprocă a strategiilor. Easley rezumă poziția Beijingului astfel: „Beijingul se așteaptă ca Phenianul să-i respecte interesele și să evite politici destabilizatoare. Vizita lui Xi este o îmbrățișare strategică a lui Kim, dar nu un cec în alb pentru Coreea de Nord.” În plan oficial, întrebat dacă China mai susține denuclearizarea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a spus că poziția Beijingului rămâne „continuă și consecventă” pe tema Peninsulei Coreene. [...]
