Știri
Știri din categoria Externe
Atacul Iranului asupra Kuweitului a lovit infrastructură civilă și a rănit soldați, într-un episod care ridică riscul de întreruperi operaționale în energie și utilități, pe fondul escaladării regionale, potrivit The Jerusalem Post.
Armata kuweitiană a transmis pe X (fostul Twitter) că Iranul a lansat vineri mai multe rachete balistice și drone „către Kuweit”, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, gen.-maj. Saud Abdulaziz Al-Otaibi. Conform comunicatului, mai mulți soldați kuweitieni au fost răniți de schije căzute după interceptarea unor ținte aeriene.
Declarația armatei kuweitiene indică lovirea mai multor locații, inclusiv:
fiind raportate incendii și pagube materiale. Armata a precizat că nu au existat civili răniți, însă au fost semnalate daune suplimentare în țară din cauza schijelor provenite din rachete și drone interceptate.
În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a revendicat responsabilitatea pentru lovituri anterioare asupra Kuweitului, susținând că ar fi vizat facilități militare americane, potrivit agenției semi-oficiale Mehr News, citată de publicație. IRGC a mai afirmat că ar fi lovit și avariat un depozit de drone militare americane în Bahrain, ca răspuns la lovituri ale SUA din noaptea precedentă.
Tot vineri, Mohsen Rezaei, consilier al liderului suprem al Iranului, a declarat la televiziunea de stat iraniană că Teheranul ar putea trece la „operațiuni ofensive la scară largă” dacă SUA continuă loviturile „încă câteva zile” și a avertizat că o eventuală încercare americană de a „seiza” locații ar putea determina Iranul să ducă „un război ofensiv, nu unul defensiv”.
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre amploarea exactă a avariilor, impactul imediat rămâne legat de riscul de perturbare a serviciilor critice (electricitate și apă) și de creșterea tensiunilor de securitate în Golf, într-un moment în care actorii implicați își leagă public acțiunile de loviturile SUA din regiune.
Recomandate
Amenințarea Iranului de a bloca exporturile prin Strâmtoarea Hormuz revine în prim-plan, după ce Gardienii Revoluției (IRGC) au legat public controlul asupra rutei de energie de continuarea atacurilor americane, potrivit The Jerusalem Post , care citează media de stat iraniană. IRGC susține că a atacat un centru de comandă al forțelor speciale americane la al-Tanf , în Siria, ca represalii pentru uciderea unor soldați iranieni în Iranshahr. Reuters notează că nu a putut verifica independent afirmația, iar până la momentul relatării nu exista un comentariu imediat nici din partea guvernului sirian, nici a armatei SUA. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz, folosită ca pârghie Conform relatării din media de stat, IRGC a transmis că Iranul „păstrează controlul deplin” asupra Strâmtorii Hormuz și că nu vor fi exportate petrol sau gaze prin această cale maritimă atât timp cât atacurile SUA continuă . Mesajul are implicații directe pentru piețele energetice, întrucât Hormuz este un punct critic pentru transporturile de hidrocarburi din regiune. Context operațional: al-Tanf și poziția Siriei Armata SUA a anunțat în februarie că a finalizat o retragere din baza al-Tanf, situată în zona de graniță dintre Siria, Iordania și Irak. În paralel, Siria a încercat să evite atragerea în conflictul regional, iar președintele sirian Ahmed al-Sharaa a declarat în martie, la un eveniment organizat de think tank-ul Chatham House la Londra: „Dacă Siria nu este vizată de vreo parte, Siria va rămâne în afara oricărui conflict.” Extinderea acuzațiilor: Iordania și Qatar Mai târziu în aceeași zi, agenția Tasnim, afiliată IRGC, a relatat că regimul iranian a vizat baza aeriană Muwaffaq Salti din Al-Azraq, Iordania. Declarația IRGC susține că atacul ar fi implicat „mai multe rachete balistice și numeroase drone” și că ar fi dus la distrugerea unor „tancuri americane și avioane de vânătoare”, plus avarii serioase la altele. Nu exista, potrivit materialului, o poziție oficială a US Central Command (CENTCOM) privind un atac asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu. Au fost raportate și atacuri asupra bazei americane Al-Udeid din Qatar, în timp ce IRGC a avertizat că orice atacuri împotriva Iranului ar declanșa represalii suplimentare împotriva țărilor care găzduiesc forțe americane. [...]
Limitarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , în a cincea zi de ostilități SUA–Iran, amplifică riscurile pentru piețele financiare globale , pe fondul atacurilor americane asupra unor ținte iraniene și al ripostei Teheranului în state din Golf, potrivit TVR Info . În acest context, publicația notează că îngrijorările investitorilor cresc pe măsură ce traficul prin strâmtoare rămâne restrâns. Armata americană a anunțat că a lovit un petrolier fără încărcătură care se îndrepta spre insula Kharg, după ce echipajul ar fi ignorat avertismentele privind încălcarea blocadei din Ormuz. Alte trei nave care ar fi încercat să treacă în condiții similare au fost oprite și redirecționate. Țintele SUA: apărare de coastă și capacități de lansare Potrivit informațiilor prezentate, SUA au vizat ulterior sisteme de apărare de pe coasta iraniană, precum și baze de depozitare și lansare a rachetelor de pe o insulă descrisă drept „cheie”. A urmat un al doilea val de atacuri, îndreptat împotriva capacităților militare care ar permite Iranului să amenințe libera circulație prin Strâmtoarea Ormuz. Într-o declarație citată de TVR Info, președintele SUA, Donald Trump , a susținut că Iranul ar dori un acord: „Republica Islamică Iran nu este fericită în acest moment. Vor atât de mult să ajungă la un acord. Nu le place ce facem şi vor să ajungă la un acord. Vom afla dacă vom ajunge la un acord cu ei sau dacă sfârşim totul.” Răspunsul Iranului și escaladarea regională Armata Iranului a calificat intervenția SUA în Strâmtoarea Ormuz drept „inacceptabilă” și a avertizat că orice atac asupra infrastructurii iraniene va fi contracarat. Ebrahim Zolfaghari, purtător de cuvânt al IRGC, a transmis: „În niciun caz, America, în calitate de țară străină și extraregională, nu va avea voie să se amestece în Strâmtoarea Ormuz. Aceasta este linia roșie de netrecut pentru Iran.” Iranul a răspuns cu atacuri asupra bazelor americane din Bahrain, Kuwait și Iordania. Armata iordaniană a anunțat interceptarea a opt rachete și a precizat că nu au existat victime. De asemenea, au fost semnalate explozii în apropierea Consulatului SUA din Erbil, Irak. Ce urmează: opțiuni de extindere și blocaj diplomatic TVR Info relatează că, potrivit unor surse citate de CNN, Donald Trump ar analiza opțiuni pentru extinderea operațiunii militare. În paralel, Ministerul de Externe iranian a transmis că nu are planuri de negociere cu Washingtonul. Separat, Teheranul a permis unei femei, cetățean american, reținută „pe nedrept” în urmă cu doi ani, să părăsească Iranul, gest pe care liderul de la Casa Albă l-a descris ca fiind unul de bunăvoință. [...]
Reluarea atacurilor SUA–Iran amplifică riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , în timp ce Washingtonul transmite că lasă deschisă opțiunea negocierilor, potrivit Agerpres . Casa Albă a afirmat că președintele american Donald Trump „rămâne deschis diplomației” cu Iranul, chiar dacă Statele Unite și Iranul au reluat atacurile „de ambele părți”, într-un context de tensiuni care se repetă de câteva zile. „Președintele îi trage la răspundere (pe iranieni) atunci când întorc spatele angajamentelor pe care le-au luat față de Statele Unite. Dar, în același timp, rămâne deschis diplomației.” Atacuri americane raportate în ultimele 24 de ore Conform informațiilor citate, Statele Unite au lansat în ultimele 24 de ore noi atacuri asupra Iranului, inclusiv unul joi seara care ar fi vizat insula Qeshm , situată în Strâmtoarea Ormuz, potrivit presei iraniene. Reacția Iranului și riscul regional Iranul, la rândul său, a vizat țări din regiune aliate Washingtonului, într-un scenariu descris ca repetitiv în ultimele zile. În acest cadru, mesajul Casei Albe indică o combinație între presiune militară și disponibilitate pentru o soluție diplomatică, fără ca materialul citat să ofere detalii despre un calendar sau un format concret de negocieri. [...]
Iranul ridică miza asupra Strâmtorii Ormuz , o rută prin care trecea circa o cincime din petrolul și gazele lumii, avertizând că orice încercare americană de a-i forța redeschiderea poate declanșa lovituri asupra infrastructurii energetice din Golf , potrivit news.ro , care citează Reuters. SUA au lansat miercuri a cincea noapte de atacuri și au reinstituit un blocaj naval asupra porturilor iraniene, măsură despre care Washingtonul spune că urmărește redeschiderea Strâmtorii Ormuz, închisă de Iran sâmbăta trecută după destrămarea unui armistițiu fragil. Ormuz, „linie roșie” și condițiile Teheranului pentru redeschidere Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, generalul de brigadă Mohammad Akraminia, a declarat că strâmtoarea este o „linie roșie” inviolabilă pentru Iran și că țara menține un control ferm asupra acesteia. Oficialul a susținut că Iranul poate exercita controlul asupra Strâmtorii Ormuz „din orice punct al teritoriului său”, nu doar de pe coaste și insule. Armata iraniană a transmis anterior că va „rezista până la capăt” și va „neutraliza intervențiile americane” în regiune. În același timp, Akraminia a afirmat că singura modalitate de redeschidere este ca SUA să respecte memorandumul de înțelegere în 14 puncte semnat în iunie și să fie aplicate „reglementările iraniene” privind traficul naval în strâmtoare. Amenințarea lui Trump și riscul de extindere la infrastructura regională În relatarea Reuters, președintele SUA, Donald Trump , a amenințat marți că va lovi săptămâna viitoare centrale electrice și poduri din Iran dacă Teheranul nu reia negocierile. Akraminia a răspuns că, dacă amenințarea va fi pusă în aplicare, forțele armate iraniene vor lovi „toată infrastructura rămasă” din regiunea Golfului, cu un răspuns „mai sever” decât atacurile anterioare. Iranul a mai declarat joi că a vizat baze americane din Kuweit și Iordania și a avertizat statele vecine că permiterea lansării de atacuri împotriva sa de către SUA „nu va rămâne fără răspuns”. Semnale de escaladare în Golf și posibile noi puncte de presiune Joi dimineață au sunat sirene în Bahrain, iar Kuweitul a anunțat că răspunde la „amenințări ostile cu drone”. Potrivit informațiilor din material, armata iraniană a spus că a țintit baza aeriană Al Azraq din Iordania cu rachete balistice, iar Gardienii Revoluției au afirmat că au lovit obiective militare americane din Kuweit. Ministerul Apărării din Bahrain a anunțat că a interceptat și distrus o serie de atacuri aeriene iraniene îndreptate împotriva regatului. Analiștii citați în material arată că Iranul ar putea semnaliza și folosirea aliaților houthi din Yemen pentru a bloca strâmtoarea Bab el-Mandeb către Marea Roșie, ceea ce ar deschide un nou front și ar pune în pericol o altă arteră energetică majoră. De ce contează pentru economie Mesajul Teheranului leagă direct evoluția militară de riscul operațional pentru transporturile de energie: Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca pârghie strategică, iar amenințarea de a lovi infrastructura din Golf ridică riscul de întreruperi regionale mai largi, dincolo de blocarea unei singure rute maritime. [...]
SUA își reia blocada navală în Strâmtoarea Hormuz și lansează noi lovituri asupra Iranului , într-o escaladare care ridică riscurile pentru transportul comercial și exporturile energetice din Golf, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a inițiat marți o nouă rundă de lovituri împotriva Iranului, cu obiectivul de a continua degradarea „capabilităților iraniene folosite pentru a ataca transportul comercial în Strâmtoarea Hormuz”. Ulterior, CENTCOM a confirmat că blocada a fost reinstaurată. Lovituri „la periferia Hormuz”, cu evitarea țintelor majore Conform unei surse familiarizate cu operațiunea, citată de publicație, armata americană lovește ținte asociate amenințărilor din zona strâmtorii, dar „evită deliberat” infrastructura majoră, centrele mari de comandă și control și oficiali iranieni de rang înalt. Aceeași sursă a precizat că loviturile sunt concentrate pe: amenințări de-a lungul strâmtorii; sisteme de armament capabile să vizeze nave; „periferia Hormuz”, fără extindere „dincolo de aceasta”, cu excepții rare. În paralel, media de stat iraniană a susținut că un proiectil american ar fi explodat în apropierea unei facilități de apă și electricitate de pe insula Kish. Alte explozii au fost auzite pe insula Qeshm, potrivit agenției Fars, afiliată IRGC, însă cauza lor nu este cunoscută, notează publicația. Efecte regionale: alerte în Kuweit și Bahrain, navă lovită și răniți Pe fondul tensiunilor, forțele armate ale Kuweitului au anunțat că au acționat împotriva unor „ținte aeriene ostile” în spațiul lor aerian, descrise ca amenințări cu rachete și drone. La scurt timp, Ministerul de Interne din Bahrain a comunicat că în țară au sunat sirenele de avertizare. Kuweitul a mai transmis că o navă a marinei sale a fost vizată într-un atac pe care l-a atribuit Iranului, patru militari fiind răniți și aflați în stare stabilă după tratament. Armata kuweitiană a precizat că a detectat și interceptat, în atacurile de marți, o rachetă balistică, cinci rachete de croazieră și 33 de drone, care au vizat mai multe facilități „vitale și civile”, iar resturile au provocat pagube materiale. Blocada: „Nicio navă nu va ieși și nicio navă nu va intra” Cea mai importantă consecință operațională rămâne blocada navală americană asupra Iranului, programată să înceapă la ora 23:00, ora Israelului (23:00 și în România), potrivit unui oficial american citat de publicație: „Nicio navă nu va ieși și nicio navă nu va intra.” Pentru companii, miza imediată este continuitatea rutelor de transport printr-un punct critic pentru comerțul maritim și energie, într-un context în care orice restricție sau incident poate amplifica întârzierile, costurile de asigurare și volatilitatea piețelor. Teheranul amenință exporturile de energie, Washingtonul păstrează canalul diplomatic Gărzile Revoluționare iraniene (IRGC) au transmis, prin media de stat, că atât timp cât „acțiunile rele” ale SUA continuă, „nici măcar o picătură de petrol și gaze” nu va fi exportată din regiune. IRGC a mai afirmat că acțiunile SUA vor întârzia redeschiderea Strâmtorii Hormuz și că atacurile asupra a ceea ce a descris drept facilități americane din Kuweit și Bahrain ar fi fost un răspuns la atacurile SUA asupra Iranului. În același timp, administrația Trump ar continua să semnaleze că negocierile rămân posibile, potrivit unor surse citate de publicație. Donald Trump a declarat marți că a oferit Iranului „o șansă să facă o înțelegere”, dar că „au tras primii”. Un oficial diplomatic citat a susținut că Washingtonul transmite în continuare mesaje către Teheran că există „încă ceva de discutat”, în timp ce loviturile nu ar depăși „o anumită linie”. Reuters a contribuit la acest material, potrivit sursei. [...]
Criza de carburant din Rusia începe să se vadă în economie și în stabilitatea politică , după ce penuria și scumpirea benzinei au erodat rapid încrederea publică în Vladimir Putin, potrivit Antena 3 , care citează date oficiale și analize din presa rusă independentă. Pe 12 iulie, rata de aprobare a lui Putin a coborât la 65,1%, cel mai redus nivel de la începutul războiului, conform datelor publicate de centrul de stat VȚIOM. Într-o singură săptămână, scăderea a fost de 0,9 puncte procentuale, iar în ultimele patru săptămâni, de 5,3 puncte. De ce contează: benzina lovește în lanțul economic Dincolo de efectul politic, criza benzinei este prezentată ca un șoc cu impact direct în economie, prin transmiterea rapidă a costurilor în mai multe sectoare. Politologul Ilia Grașcenkov, citat de The Moscow Times , leagă explicit problema de funcționarea economiei reale: „Mai ales că benzina afectează, la rândul ei, logistica, prețurile, agricultura și funcționarea economiilor regionale.” În același timp, aceeași sursă notează că situația alimentează comparații tot mai dese cu penuria de bunuri din ultimii ani ai Uniunii Sovietice. Scădere mai rapidă decât în episoadele de criză din 2022 și 2024 Ritmul declinului din sondaje ar fi depășit scăderile înregistrate în două momente sensibile pentru Kremlin: în toamna lui 2022, după anunțul mobilizării , când rata de aprobare a scăzut cu 3,3 puncte în patru săptămâni; în august 2024, după pătrunderea forțelor ucrainene în regiunea Kursk, când scăderea a fost de 5,1 puncte în patru săptămâni. Nemulțumirea se apropie de nivelul critic pentru guvern Ponderea celor care dezaprobă prestația lui Putin a ajuns la 23,4%, potrivit VȚIOM, aproape de procentul celor nemulțumiți de activitatea guvernului (24,4%). În plus, rata de dezaprobare a lui Putin este, conform datelor citate, de 1,5 ori mai mare decât cea a premierului Mihail Mișustin. Ce urmează: așteptări de „schimbări” și zvonuri despre măsuri dure Politologa Tatiana Stanovaia afirmă că în societate există așteptări tot mai răspândite privind schimbări importante, chiar dacă momentul și forma lor sunt neclare. În acest context, sunt menționate zvonuri despre: o posibilă mobilizare în toamnă; trecerea la un model de economie dirijată și la o „economie de război”; introducerea vizelor de ieșire din țară, după modelul sovietic. Stanovaia mai susține că, deși Putin ar crede în continuare că se apropie de câștigarea războiului, distanța dintre conducerea politică și restul țării se mărește, iar în rândul unei părți a elitelor de la Moscova crește sentimentul că se apropie o catastrofă. [...]
