Știri
Știri din categoria Externe

Iranul spune că va permite navelor japoneze să tranziteze Strâmtoarea Hormuz, potrivit Al Jazeera, într-un nou semnal că Teheranul aplică o blocadă selectivă a acestui culoar maritim strategic.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat pentru agenția japoneză Kyodo News că strâmtoarea „nu este închisă” în general și că ar fi blocată doar pentru navele „inamicului”, adică ale țărilor care atacă Iranul. Pentru celelalte state, navele ar putea trece, iar Teheranul ar fi dispus să ofere „trecere în siguranță”, cu condiția ca operatorii să contacteze autoritățile iraniene pentru a stabili ruta.
Miza pentru Japonia este ridicată: peste 90% din importurile sale de țiței provin din Orientul Mijlociu, iar economia japoneză depinde și de fluxurile de export care tranzitează Strâmtoarea Hormuz. Totuși, Al Jazeera notează că, în practică, culoarul a fost aproape blocat după atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului din 28 februarie, ceea ce a redus traficul maritim la un nivel foarte scăzut.

În primele zile ale războiului, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) avertizase că va „aprinde” orice navă care ar încerca să tranziteze strâmtoarea. În ultima săptămână, discursul oficial s-a temperat, iar mesajul transmis a devenit că restricțiile vizează doar „inamici” ai Iranului, pe fondul unor treceri punctuale aprobate de autoritățile iraniene.
În acest context, Japonia ar putea intra în grupul restrâns de țări ale căror nave au fost lăsate să treacă în ultimele zile, grup în care sunt menționate în principal China, India și Pakistan. Serviciul de informații maritime Lloyd’s List a relatat separat că 10 nave au tranzitat strâmtoarea navigând aproape de coasta Iranului, pe o rută care începe să fie tratată drept un „coridor sigur”; cea mai recentă, un vrachier grec, a trecut vineri pe lângă insula iraniană Larak, emițând mesajul „Cargo Food for Iran”.
Potrivit Lloyd’s List, trecerile se fac de la caz la caz, iar IRGC ar lucra la un sistem mai coordonat de verificare și înregistrare. Pe măsură ce conflictul intră în a treia săptămână, mai multe state au început să facă demersuri pe lângă Teheran pentru redeschiderea strâmtorii sau pentru asigurarea unui pasaj sigur; Japonia, Franța, Germania, Italia, Olanda și Regatul Unit au emis recent o declarație comună privind disponibilitatea de a contribui la eforturi pentru siguranța navigației.
Declarațiile lui Araghchi vin după o convorbire telefonică avută marți cu ministrul japonez de Externe, Toshimitsu Motegi, în care Tokyo și-a exprimat îngrijorarea față de numărul mare de nave japoneze blocate în Golf, conform unei informări japoneze despre discuție. Pentru companiile de transport și pentru importatorii de energie, evoluția rămâne relevantă deoarece orice restricție prelungită în Strâmtoarea Hormuz poate afecta costurile de transport, timpii de livrare și, implicit, prețurile la energie.
Recomandate

Israelul riscă să rămână cu o marjă redusă de acțiune militară în regiune dacă Washingtonul avansează un acord cu Teheranul care nu preia integral cerințele de securitate ale Ierusalimului, potrivit Reuters . Premierul Benjamin Netanyahu le-ar fi spus unor apropiați, în discuții private, că Israelul are în acest moment puțină capacitate de a influența deciziile președintelui american Donald Trump privind Iranul, au declarat două surse israeliene. Netanyahu ar fi exprimat îngrijorări legate de un „memorandum de înțelegere” aflat în negociere, în condițiile în care Israelul a fost, în mare parte, lăsat în afara discuțiilor indirecte SUA–Iran. Potrivit unui oficial din administrația Trump citat de Reuters, cadrul discutat ar presupune redeschiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran, în schimbul ridicării blocadei navale americane, urmând ca apoi să existe negocieri suplimentare pe dosarul nuclear. Discuțiile sunt mediate de Pakistan. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz, prioritate americană Diferența de priorități dintre SUA și Israel este relevantă și economic: Reuters notează că obiectivele de război au început să diverge, Washingtonul concentrându-se pe redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută care înainte de război transporta o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Pentru piețele energetice, orice aranjament care reduce riscul de blocaj pe această rută are implicații directe asupra fluxurilor și prețurilor. În paralel, SUA și Iran au temperat așteptările privind un progres rapid, iar punctele de fricțiune rămân: ambițiile nucleare ale Iranului, cererea Teheranului de ridicare a sancțiunilor și războiul Israelului în Liban cu Hezbollah. „Dreptul de a lovi” și riscul de a deraia un acord Un element care poate complica negocierile este insistența lui Netanyahu ca Israelul să își păstreze dreptul de a continua operațiuni împotriva amenințărilor percepute „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. Reuters avertizează că această condiție ar putea deraia un acord dacă Iranul ar cere oprirea completă a operațiunilor militare israeliene în sudul Libanului. Israelul și Hezbollah au continuat luptele în pofida unui armistițiu din 16 aprilie, încheiat după ce SUA și Iran au convenit asupra unui armistițiu mai larg. Trupele israeliene au rămas desfășurate într-o zonă din sudul Libanului, armata a continuat loviturile aeriene asupra Hezbollah, iar gruparea a lansat drone către trupe și către orașe din nordul Israelului. Relația Trump–Netanyahu: convorbiri dese, influență limitată Trump și Netanyahu au vorbit la telefon de cel puțin trei ori în ultima săptămână, perioadă în care oficiali israelieni au spus că țara a făcut pregătiri pentru o reluare a loviturilor aeriene comune cu SUA asupra Iranului, vizând infrastructura energetică. După prima discuție, Trump a declarat presei: „E un om foarte bun, va face orice vreau eu să facă.” După a treia convorbire, Netanyahu a afirmat într-un comunicat că au discutat memorandum-ul privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz și negocierile către un acord final asupra programului nuclear iranian. El a mai spus că au convenit că orice acord final trebuie să însemne desființarea siturilor de îmbogățire și scoaterea materialului nuclear îmbogățit din Iran, iar Trump ar fi reafirmat dreptul Israelului de a se apăra, inclusiv pe frontul din Liban. Biroul lui Netanyahu nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters. Presiune politică internă, pe fondul unui acord în lucru Apariția posibilului acord vine într-un moment sensibil pentru Netanyahu, înaintea unor alegeri naționale pe care este proiectat să le piardă, potrivit Reuters. Oponenții săi îl critică pentru că nu și-ar fi atins obiectivele declarate în război. Într-un interviu CBS din această lună, Netanyahu a insistat că mai sunt pași de făcut pentru ca uraniul îmbogățit să părăsească Iranul, pentru oprirea sprijinului pentru „proxy”-uri regionale și pentru stoparea producerii de rachete balistice. „…mai e de lucru”, a spus Netanyahu. [...]

Negocierile SUA–Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămân fragile , iar Washingtonul transmite că va căuta „o altă cale” dacă discuțiile eșuează, pe fondul presiunii economice generate de blocarea uneia dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit Reuters . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat la New Delhi că SUA vor „da diplomației toate șansele” înainte de a explora „alternative”, după ce președintele Donald Trump a spus duminică că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în privința unui acord cu Iranul. Rubio a indicat că există „ceva destul de solid pe masă” legat de redeschiderea strâmtorii și de o negociere „reală, semnificativă, limitată în timp” pe dosarul nuclear. Miza imediată: Strâmtoarea Hormuz și costurile energiei Teheranul și Washingtonul au temperat așteptările privind un progres rapid. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a spus că s-a ajuns la concluzii pe multe teme, dar că asta nu înseamnă că părțile sunt aproape de semnarea unui acord. Potrivit lui Baghaei, un posibil memorandum de înțelegere are 14 puncte și se concentrează pe încetarea războiului și a blocadei navale americane din Strâmtoarea Hormuz, în schimbul unor pași ai Iranului pentru a asigura tranzitul sigur prin acest culoar strategic. Iranul nu va percepe taxe de trecere pentru nave, a mai spus Baghaei, însă ar urma să existe costuri pentru servicii precum navigația și măsuri de protecție a mediului, în baza unui protocol care ar urma să fie convenit cu Oman. De ce contează pentru piețe: fluxurile de petrol și volatilitatea prețurilor Strâmtoarea a fost „practic închisă” de la începutul războiului, pe 28 februarie, cu doar un număr redus de nave care au tranzitat-o, față de aproximativ 125–140 pe zi înainte de conflict, notează Reuters. Închiderea a alimentat o creștere a prețurilor petrolului și a declanșat o criză energetică, cu efecte în lanț asupra costurilor la combustibili, îngrășăminte și alimente. În același timp, petrolul a scăzut cu 5% luni, până la minimele ultimelor două săptămâni, pe fondul unui optimism că SUA și Iranul se apropie de un acord de pace. Puncte de blocaj: sancțiuni, fonduri înghețate și dosarul nuclear Trump a scris duminică pe Truth Social că blocada americană asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Hormuz va rămâne „în vigoare, în întregime” până când un acord este „atins, certificat și semnat”. Deși discuțiile curente nu sunt, potrivit părții iraniene, despre nuclear, Baghaei a spus că subiectul ar urma să fie negociat într-o perioadă de 60 de zile dacă se ajunge la un acord-cadru. Între temele dificile rămase, Reuters enumeră: ambițiile nucleare ale Iranului și stocul de uraniu puternic îmbogățit; războiul Israelului în Liban cu Hezbollah (susținut de Iran); cererile Teheranului privind ridicarea sancțiunilor și eliberarea unor venituri din petrol de „zeci de miliarde de dolari” înghețate în bănci din străinătate. Surse iraniene au declarat pentru Reuters că, în etape viitoare, ar putea fi găsite „formule fezabile” pentru disputa privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției ONU pentru energie nucleară. Context: armistițiu „fragil” și presiune politică la Washington Un armistițiu descris drept „fragil” este în vigoare de la începutul lunii aprilie. Reuters notează că Trump a promovat repetat perspectiva unui acord, pe fondul scăderii ratingului său de aprobare, afectat de impactul războiului asupra prețurilor energiei în SUA, și în condițiile unor demersuri în Congres pentru limitarea prerogativelor sale de război. În acest cadru, mesajul lui Rubio – „ori un acord bun, ori o altă cale” – indică faptul că fereastra diplomatică rămâne deschisă, dar cu un prag de toleranță limitat, în timp ce piețele reacționează la orice semnal privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz. [...]

Iranul temperează așteptările privind un acord cu SUA, semnalând că riscul geopolitic rămâne ridicat : deși Teheranul spune că s-a ajuns la un „acord-cadru”, semnarea unui acord nu este „iminentă”, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul indică faptul că negocierile sunt încă fragile, iar o detensionare rapidă – cu efecte în lanț asupra stabilității regionale – nu poate fi presupusă. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a declarat că există o concluzie asupra „unei mari părți” din subiectele discutate, dar fără ca acest lucru să însemne că un acord este aproape de a fi semnat. Declarația este atribuită de Știrile Pro TV postului Al Jazeera . Ce spune Teheranul despre conținutul negocierilor Baghaei a mai afirmat că discuțiile se concentrează pe încetarea războiului și că, „în această etapă”, nu sunt discutate detaliile dosarului nuclear . În același timp, oficialul iranian a reiterat că nu există „nicio garanție” că SUA își vor respecta angajamentele într-un eventual acord și a adăugat că Teheranul nu se lasă intimidat de „amenințări”. Mediere regională și o clauză legată de Liban Potrivit lui Baghaei, „schimbările din ultimele săptămâni” ar fi fost determinate de eforturi de mediere ale Pakistanului și ale altor țări. El a precizat că negocierile au inclus și o clauză privind încetarea conflictului din Liban. Separat, un parlamentar iranian, Ebrahim Rezaei, purtător de cuvânt al Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a Parlamentului, a transmis pe X un mesaj dur, susținând că Iranul „nu se supune forței sau amenințărilor”, în contextul eforturilor de a ajunge la un acord de pace. [...]

Posibila implicare a Belarusului în război ar ridica riscul de sancțiuni și costuri economice suplimentare în regiune , pe fondul semnalelor că Minsk ar putea sprijini mai direct Rusia în Ucraina, potrivit Digi24 . Liderii occidentali urmăresc dacă Belarusul va rămâne la nivelul sprijinului logistic oferit până acum sau va face un pas care ar declanșa reacții politice și economice mai dure. Belarus și Rusia au organizat recent exerciții nucleare comune, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Belarus ar putea deveni o rampă de lansare pentru deschiderea unui nou front în nordul Ucrainei. În 2022, o parte dintre trupele ruse au intrat în Ucraina de pe teritoriul belarus, în primele zile ale invaziei. Mesajul lui Macron către Lukașenko: riscul de a fi „târât” în război Un indicator al presiunii diplomatice este convorbirea telefonică dintre Emmanuel Macron și Aleksandr Lukașenko, prima de la începutul invaziei, în care președintele francez a transmis, printr-un consilier prezidențial citat de Digi24, că a atras atenția asupra riscurilor pentru Belarus dacă se implică în războiul Rusiei. Serviciul de presă al președinției belaruse a comunicat, succint, că discuția a avut loc „la inițiativa părții franceze” și a vizat „probleme regionale”, precum și relațiile Belarusului cu Uniunea Europeană și Franța. De ce contează economic: dependența de Kremlin și istoricul sancțiunilor Miza pentru Minsk nu este doar militară. Lukașenko conduce o țară de aproximativ 9,5 milioane de locuitori și se bazează pe Kremlin pentru energie ieftină, împrumuturi și alte forme de sprijin, ceea ce îi reduce spațiul de manevră în raport cu Moscova. În același timp, statele occidentale au impus în repetate rânduri sancțiuni Belarusului, inclusiv pentru reprimarea drepturilor omului și pentru faptul că a permis Rusiei să-și folosească teritoriul în invazia Ucrainei. Potrivit materialului, Lukașenko a încercat mai recent să îmbunătățească relațiile cu Occidentul, iar după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar fi eliberat sute de prizonieri politici în cadrul unor acorduri care au dus la ridicarea unor sancțiuni americane. Contextul militar: atacuri asupra Kievului și presiune pentru apărare antiaeriană În paralel, Rusia a avertizat asupra unor noi „lovituri sistemice” asupra Kievului și a îndemnat cetățenii străini, inclusiv personal diplomatic, să părăsească orașul. Pe teren, armata rusă este descrisă ca fiind într-o luptă „grea și costisitoare” pe linia frontului de 1.250 de kilometri. Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a acuzat Rusia că, în lipsa progreselor pe câmpul de luptă, recurge la atacuri deliberate asupra centrelor urbane. În plus, Digi24 notează că Ucraina are dificultăți mai mari în a opri rachetele rusești, în condițiile în care rachetele de apărare aeriană fabricate în SUA sunt insuficiente, pe fondul războiului cu Iranul, iar eforturile SUA de a opri luptele sunt în impas. Atacul de duminică asupra Kievului a inclus racheta balistică hipersonică Oreșnik , iar autoritățile ucrainene au raportat două decese și cel puțin 91 de răniți. Luni, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a dus ambasadori din peste 70 de țări la locurile lovite și a cerut intensificarea presiunii asupra Moscovei și mai mult sprijin pentru apărarea antiaeriană. În acest context, orice semn că Belarus ar putea facilita o escaladare – inclusiv prin deschiderea unui nou front – ar crește probabilitatea unor măsuri restrictive suplimentare și ar complica perspectiva unei normalizări a relațiilor Minskului cu UE și SUA. [...]

Restricțiile de zbor impuse la aeroportul din Kaliningrad arată o presiune operațională în creștere asupra aviației civile ruse , într-un context în care autoritățile invocă tot mai des „siguranța zborului”, potrivit Digi24 . Pentru prima dată de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, pe aeroportul Khrabrovo au fost introduse restricții privind sosirile și plecările, conform unui comunicat al Rosaviatsia (Agenția Federală de Transport Aerian) , citat de RBC-Ukraine . „Restricțiile sunt necesare pentru a asigura siguranța zborului.” Ce s-a întâmplat la Khrabrovo și ce efecte imediate au fost raportate Conform datelor aeroportuare menționate în material, la ora locală 19:30 erau raportate întârzieri la plecare pentru trei zboruri (două din Sankt Petersburg și unul din Perm). De asemenea, un zbor de la Nijni Novgorod la Kaliningrad era întârziat. În paralel, utilizatori ai rețelelor sociale au relatat că zeci de zboruri ar fi fost blocate în aer și nu puteau ateriza pe aeroport. Digi24 notează și că distanța dintre aeroportul Khrabrovo și granița Ucrainei depășește 800 de kilometri. Context: semnale de restricții mai largi în spațiul aerian rusesc În același context, Rusia ar intenționa ca la începutul lunii iunie să închidă „aproape complet” spațiul aerian de deasupra Moscovei pentru aviația civilă, cu restricții aplicabile până la altitudini de 5.100 de metri, dar cu excepții, inclusiv pentru zborurile regulate și charter de pasageri către și dinspre aeroporturi. Separat, operațiunile de pe 13 aeroporturi din sudul Rusiei au fost suspendate recent după ce o dronă ar fi lovit clădirea unui serviciu de navigație aeriană din Rostov-pe-Don. Potrivit informațiilor citate, incidentul a dus la întârzieri sau anulări pentru peste 80 de zboruri și la blocarea a cel puțin 14.000 de pasageri în sălile de așteptare. De ce contează Dincolo de incidentul punctual din Kaliningrad, succesiunea de restricții și suspendări indică riscuri operaționale mai mari pentru transportul aerian civil din Rusia: întârzieri, anulări și perturbări în lanț, cu efect direct asupra pasagerilor și a funcționării aeroporturilor. În lipsa unor detalii suplimentare în comunicatul citat, cauza exactă a restricțiilor de la Khrabrovo rămâne neprecizată, în afara justificării oficiale legate de „siguranța zborului”. [...]

Posibilitatea unui acord SUA–Iran „în câteva zile” ține sub presiune riscul din Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Secretarul de stat american Marco Rubio spune că negocierile ar putea dura „câteva zile”, în timp ce SUA au lansat noi atacuri asupra Iranului. Rubio a afirmat că există „o propunere solidă” pe masa discuțiilor, dar că un acord final nu este „iminent”, conform Reuters, citată de Mediafax. El a mai spus că administrația americană va acorda „toate șansele diplomației” înainte de a lua în calcul alte măsuri împotriva Iranului. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că negocierile „decurg bine”, însă a avertizat că, în lipsa unui acord, ar putea urma noi atacuri. Atacuri în pofida armistițiului și miza Ormuz Declarațiile vin pe fondul unor atacuri lansate de Statele Unite asupra Iranului, deși armistițiul este în vigoare din aprilie. Potrivit materialului, loviturile au vizat baze de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene din zona Strâmtorii Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris acțiunile drept „atacuri de autoapărare”. „Forțele americane au efectuat astăzi atacuri de autoapărare în sudul Iranului pentru a-și proteja trupele de amenințările reprezentate de forțele iraniene.” În paralel, oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv ministrul de externe și negociatorul-șef, se află la Doha pentru discuții cu premierul Qatarului. De ce contează economic: blocajul Ormuz și efectele în energie Discuțiile de la Doha vizează, între altele: deschiderea Strâmtorii Ormuz; limitarea negocierilor privind programul nuclear iranian și stocurile de uraniu îmbogățit; eliberarea unor fonduri iraniene înghețate în conturi internaționale. Mediafax notează că blocarea Strâmtorii Ormuz a produs „efecte economice severe”, prin reducerea traficului pe o arteră pe unde trecea o cincime din traficul internațional de petrol și gaze naturale, ceea ce a alimentat o criză energetică cu impact în mai multe regiuni ale lumii. Context regional: Israel anunță intensificarea loviturilor în Liban Tensiunile regionale au fost amplificate și de anunțul premierului israelian Benjamin Netanyahu privind reluarea și intensificarea atacurilor împotriva Hezbollah. Armata israeliană a confirmat lovituri asupra unor infrastructuri ale organizației în Valea Bekaa și în alte regiuni. În acest context, perspectiva unui acord SUA–Iran rămâne legată direct de evoluțiile de securitate din jurul Strâmtorii Ormuz, cu implicații imediate pentru riscul de transport și pentru piața energiei. [...]