Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea blocadei americane asupra porturilor iraniene pune sub semnul întrebării fluxurile de petrol din regiune, în condițiile în care Teheranul spune că nu a decis încă dacă va reveni la negocierile cu Washingtonul, potrivit Economica.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat agenției ISNA că SUA ar fi încălcat un memorandum de înțelegere convenit în urmă cu aproximativ două luni și că luptele au fost reluate. În aceste condiții, susține el, „nu a existat niciun armistițiu convenit” care să poată fi prelungit.
Araghchi a precizat că țările mediatoare Pakistan și Qatar sunt în contact cu Iranul, dar a insistat că această comunicare nu înseamnă că există negocieri active în desfășurare.
Contextul este un acord-cadru convenit la mijlocul lunii iunie între reprezentanți ai Washingtonului și Teheranului, care urmărea:
Totuși, conform informațiilor din aceeași sursă, luptele au continuat în timpul armistițiului, cu atacuri puternice din când în când de ambele părți.
După atacuri asupra unor nave în Strâmtoarea Ormuz atribuite Iranului, armata americană a reluat blocada porturilor iraniene, cu obiectivul de a împiedica Teheranul să obțină venituri din exporturile de petrol. Din perspectivă economică, miza imediată este legată de capacitatea Iranului de a-și monetiza exporturile și de riscurile operaționale pentru transportul maritim într-un punct-cheie al comerțului energetic.
Separat, comandantul-șef al Gărzii Revoluționare din Iran, generalul-maior Ahmad Vahidi, a susținut sâmbătă că forțele iraniene au reușit „să îngenuncheze” armata SUA în timpul celor aproape șase luni de război, potrivit EFE, citată de Agerpres. Declarația a fost difuzată de agenția Tasnim și se referă la conflictul început pe 28 februarie, menționat în material.
Recomandate
Republica Moldova este tratată de Kremlin ca o piesă operațională pentru presiune asupra UE și NATO , printr-un amestec de influențare electorală, sabotaj informatic și pregătire paramilitară, potrivit unei investigații prezentate de HotNews , care citează The New York Times și Meduza. Miza, conform unor oficiali ai serviciilor secrete din trei țări citați de The New York Times, este ca Moldova să devină un punct de sprijin pentru acțiuni rusești atât împotriva Ucrainei, cât și a Occidentului. În aceeași logică, surse din servicii vestice de informații susțin că prioritatea principală a Kremlinului rămâne subjugarea Ucrainei, urmată de preluarea controlului asupra Republicii Moldova. Un element-cheie al scenariului descris este crearea unui coridor terestru prin sudul Ucrainei, care să lege Rusia de Moldova, idee pe care sursele citate afirmă că Vladimir Putin încă o are în vedere. Influențarea alegerilor: de la dezinformare la cumpărarea voturilor Investigația citată descrie operațiuni atribuite Rusiei pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova din septembrie 2025 și pentru a împiedica menținerea la putere a guvernării proeuropene. Printre acțiunile menționate se numără: campanii de dezinformare; atacuri cibernetice; cumpărarea voturilor; finanțarea unor rețele locale; pregătirea unor persoane pentru provocarea de tulburări în perioada electorală. Componenta financiară și rețelele locale: preoți și plăți țintite Potrivit The New York Times, preoți moldoveni ar fi fost aduși în Rusia și ar fi primit carduri emise de banca rusă Promsvyazbank . La întoarcerea în Republica Moldova, aceștia ar fi urmat să primească 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei) pentru a-i convinge pe enoriași să voteze împotriva referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană și împotriva politicilor pro-occidentale. Pregătire paramilitară în afara țării și în Rusia Investigația indică și o componentă paramilitară. În vara lui 2025 ar fi fost organizată în Serbia o tabără în care participanți – majoritatea cetățeni moldoveni – au fost instruiți să folosească arme, să străpungă cordoane ale poliției și să incendieze clădiri. Participanții ar fi primit câte 400 de dolari (aprox. 1.800 lei) pentru cursuri de trei-patru zile, iar instructorii ar fi avut legături cu GRU, serviciul rus de informații militare, potrivit surselor citate. Tabere similare ar fi funcționat în Bosnia și în apropierea Moscovei. Procurorii moldoveni au afirmat că peste 100 de tineri din Republica Moldova au participat la pregătirea din Rusia, unde ar fi învățat inclusiv să fabrice și să utilizeze materiale incendiare și dispozitive explozive improvizate și să opereze drone adaptate pentru transportarea explozibililor sau provocarea incendiilor. Reacția autorităților și limita victoriei politice Potrivit relatării, autoritățile moldovene ar fi intervenit înaintea votului: poliția a percheziționat sute de locuințe și a reținut persoane care se antrenaseră în tabere, iar specialiștii în securitate cibernetică – sprijiniți de aliați occidentali – ar fi respins atacurile informatice. În final, partidul proeuropean al președintei Maia Sandu și-ar fi păstrat majoritatea parlamentară. „Am câştigat bătălia, dar nu am câştigat războiul”, a declarat pentru The New York Times Mihai Lupaşcu, directorul Agenţiei pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova . În termeni practici, tabloul descris sugerează că riscul pentru Chișinău nu se reduce la un ciclu electoral, ci ține de capacitatea statului de a limita finanțarea rețelelor locale, de a contracara atacurile cibernetice și de a preveni escaladări cu componentă violentă, într-un context regional dominat de războiul din Ucraina. [...]
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu riscă să adâncească ruptura diplomatică și comercială cu Regatul Unit , într-un moment în care Londra a trecut deja la sancțiuni și la înghețarea unor canale de cooperare cu Israelul, potrivit Mediafax . Netanyahu a făcut afirmațiile într-un podcast difuzat de postul militar israelian Army Radio, criticând felul în care presa și societatea britanică se raportează în prezent la Israel. El a invocat relatările favorabile Israelului din trecut ale lui Randolph Churchill, fiul fostului premier Winston Churchill, în perioada Războiului de Șase Zile (1967), susținând că o astfel de atitudine nu mai poate fi găsită în Marea Britanie de astăzi. „Încercați să găsiți o asemenea atitudine în Marea Britanie de astăzi, în ceea ce este numit «Republica Islamică a Marii Britanii».” Reacții la Londra: acuzații de islamofobie și risc de alimentare a tensiunilor sociale Câteva minute mai târziu, premierul israelian a reluat tema și a făcut o comparație între Regatul Unit și Iran, afirmând că „prima republică islamică cu arme nucleare va fi Marea Britanie” și adăugând că Israelul se asigură că „nu va exista încă una în Iran”. Materialul notează că remarca pare să trimită la o afirmație din 2024 a actualului vicepreședinte american JD Vance , care sugerase că Regatul Unit ar putea deveni prima țară „cu adevărat islamistă” cu arme nucleare. În același timp, Mediafax arată că afirmația este problematică factual, deoarece Pakistanul (Republica Islamică Pakistan) este deja o putere nucleară. În Marea Britanie, declarațiile lui Netanyahu au atras critici. Lideri ai Movement for Progressive Judaism au descris astfel de formulări drept periculoase într-un context de tensiuni sociale și de creștere a incidentelor antisemite și anti-musulmane. Fostul șef de cabinet de la Downing Street, Gavin Barwell, l-a acuzat pe Netanyahu de „islamofobie flagrantă”. Contextul care contează pentru relația bilaterală: sancțiuni și înghețarea negocierilor comerciale Atacul verbal vine pe fondul unei deteriorări accelerate a relației dintre Londra și guvernul Netanyahu, după o serie de decizii prin care Regatul Unit s-a distanțat de Israel. Potrivit informațiilor din material, Regatul Unit: a suspendat în 2025 negocierile pentru un nou acord comercial cu Israelul și a revizuit cooperarea bilaterală, după ce anterior suspendase o serie de licențe pentru exportul de armament, invocând situația din Gaza și riscul încălcării dreptului internațional umanitar; a sancționat în iunie 2025, alături de Australia, Canada, Noua Zeelandă și Norvegia, doi miniștri israelieni (Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich), acuzați de incitare repetată la violență împotriva palestinienilor din Cisiordania; a recunoscut oficial statul Palestina în septembrie 2025, decizie prezentată de guvernul britanic ca o încercare de a proteja perspectiva soluției cu două state. Ce urmează: presiune politică suplimentară sub noul premier Andy Burnham Tensiunile ar putea crește sub noul premier britanic Andy Burnham, care a preluat funcția la 20 iulie 2026, după ce a devenit lider al Partidului Laburist. Înainte de a ajunge la Downing Street, Burnham și-a cerut scuze pentru reacția inițială a Labour la războiul din Gaza și a susținut că Londra trebuie să exercite o presiune mai mare asupra guvernului Netanyahu. Conform materialului, Burnham a vorbit inclusiv despre noi sancțiuni și despre posibilitatea interzicerii comerțului cu produse provenite din coloniile israeliene din teritoriile palestiniene ocupate, ceea ce ar muta disputa din zona declarațiilor politice în cea a măsurilor cu efect direct asupra schimburilor comerciale și a companiilor implicate. [...]
Scăderea debitului Tibrului sub pragurile obișnuite indică o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă din Roma , după ce nivelul râului a coborât atât de mult încât au ieșit la iveală rămășițele unui pod antic, în apropiere de Bazilica Sfântul Petru, potrivit HotNews . Fenomenul a apărut după săptămâni aproape fără precipitații, care au dus la o scădere „dramatică” a nivelului apei. Podul este cunoscut drept „ Podul lui Nero ” și lega odinioară centrul Romei de malul drept al Tibrului, în zona Vaticanului. Arheologul Antonella Bonini, din cadrul autorității pentru patrimoniu cultural din Roma, explică asocierea cu împăratul Nero prin legătura locului cu „circul lui Nero”, unde, potrivit tradiției, apostolul Petru a fost martirizat. Un reper arheologic readus la suprafață de secetă Deși numele a rămas legat de Nero, cercetătorii cred că podul este mai vechi decât epoca acestuia. Potrivit Antonellei Bonini, construcția ar fi fost realizată de Caligula, unchiul lui Nero, și ar fi existat încă din anul 39 d.Hr. Indicator de stres hidrologic: debit sub 80 mc/s Giovanni Giganti, coordonatorul centrului pentru gestionarea apei din cadrul serviciului de protecție civilă al Romei, a declarat că debitul Tibrului a scăzut sub 80 de metri cubi pe secundă , aproximativ jumătate din media istorică pentru luna iulie. „Ne confruntăm cu o criză majoră a apei.” Giganti a pus situația și pe seama alternanței dintre precipitațiile abundente din iarnă și perioadele secetoase care au urmat și „au fost destul de lungi”. În acest context, reapariția structurii antice funcționează ca un semnal vizibil al scăderii accentuate a nivelului râului, pe fondul unei crize de apă descrise de autorități. [...]
Rusia ridică miza diplomatică acuzând SUA că sprijină atacuri ucrainene în interiorul teritoriului său , prin furnizarea de informații secrete, într-un moment în care negocierile pentru încheierea războiului sunt blocate, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat la televiziunea de stat că Moscova a adresat „o serie de întrebări” Departamentului de Stat al SUA, solicitând un comentariu inclusiv despre „problema datelor de informații” și despre ceea ce el numește o implicare „mult mai profundă ” a Washingtonului în „organizarea și executarea” unor atacuri „în adâncul teritoriului rus” împotriva unor „ținte civile”. Până la momentul relatării, SUA nu au oferit un comentariu public privind acuzațiile. Negocierile de pace, în impas și cu versiuni contradictorii Lavrov a susținut că președintele Vladimir Putin i-ar fi spus președintelui american Donald Trump, la un summit „de acum un an”, că Moscova era gata să susțină propunerile de pace ale SUA, în forma primită, cu mențiunea că unele aspecte ar necesita compromisuri. Această versiune a fost contrazisă anterior de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care a negat că s-ar fi ajuns la un acord la acel summit și a argumentat că, dacă ar fi existat, războiul s-ar fi încheiat deja. În același timp, Lavrov a afirmat că Putin ar fi dispus să primească din nou emisari ai lui Trump pe tema Ucrainei, adăugând: „Întrebarea este ce vor aduce cu ei”. Amenințări privind lovirea livrărilor occidentale și presiune pe infrastructura energetică Pe fondul acestor acuzații, Lavrov a spus că Rusia își va intensifica eforturile de a distruge aprovizionarea occidentală destinată armatei ucrainene, vorbind despre „metode mult mai dure” pentru a „demonta” ceea ce „alimentează din Occident mașina de război a Kievului”. În paralel, Ucraina își concentrează tot mai mult atacurile asupra infrastructurii energetice și logistice a Rusiei — rafinării, terminale petroliere, conducte și petroliere — cu obiectivul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a perturba logistica ce susține efortul de război. Publicația notează că portul petrolier baltic Ust-Luga a fost atacat cu 54 de drone, iar atacul a venit la două zile după lovirea terminalului petrolier Sheskharis din Novorossisk. Pentru context despre Ust-Luga, HotNews trimite la articolul său anterior: HotNews . În lipsa unui răspuns public al SUA și cu negocierile înghețate, acuzațiile Moscovei și amenințările privind intensificarea loviturilor asupra fluxurilor de armament occidental indică o escaladare pe linia diplomatică, cu potențial de a complica și mai mult orice reluare a discuțiilor. [...]
Refuzul Moscovei de a accepta un moratoriu în Marea Neagră menține presiunea pe transportul maritim și pe prețurile cerealelor , într-un moment în care atacurile asupra navelor comerciale s-au intensificat, potrivit Agerpres , care citează Reuters. În ultimele săptămâni, atât Rusia, cât și Ucraina și-au amplificat loviturile împotriva navelor comerciale din Marea Neagră, iar această escaladare a dus la o creștere a prețului cerealelor la nivel mondial. Pe acest fond, Rusia a respins vineri ideea unei încetări a focului în zonă, argumentând că nu vede motive pentru „jumătăți de măsură” care ar oferi un răgaz Kievului. Poziția a fost transmisă într-un comunicat al Ministerului de Externe rus, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova , care a acuzat Ucraina de „acte nerușinate de terorism” împotriva navelor, fără să menționeze atacurile comise de Rusia. „Considerăm aceste atacuri (comise de Ucraina) drept o politică deliberată menită să destabilizeze transportul maritim civil în regiunea Mării Negre pentru a escalada și mai mult tensiunile și a prelungi conflictul, totul cu consimțământul flagrant al vecinilor regionali.” „Nu vedem niciun semn de îmbunătățire a situației și, în consecință, niciun motiv pentru jumătăți de măsură care doar oferă un respiro regimului de la Kiev.” Propunerea Turciei și canalul „țării terțe” Zaharova a spus că se referă la o declarație a ministrului de externe turc Hakan Fidan , potrivit căreia Ankara a prezentat Rusiei și Ucrainei propuneri pentru un moratoriu asupra operațiunilor militare în Marea Neagră. Separat, Reuters a relatat joi că Ucraina i-a transmis Rusiei, prin intermediul unei țări terțe, o ofertă de a opri atacurile asupra țintelor civile în Marea Neagră. De ce nu revine acordul cerealelor din 2022–2023 Reprezentanta diplomației ruse a mai afirmat că nu este fezabilă o revenire la inițiativa din 2022–2023, mediată de Turcia, privind cerealele transportate pe Marea Neagră, care a permis continuarea livrărilor către piața mondială. Acordul s-a blocat după ce Rusia a acuzat Ucraina și Occidentul că nu și-au respectat partea de înțelegere. Pentru piață, mesajul principal rămâne că riscurile de securitate din coridorul Mării Negre persistă, iar volatilitatea prețurilor la cereale poate continua atât timp cât nu există un aranjament acceptat de ambele părți pentru limitarea atacurilor asupra transportului civil. [...]
Vizita lui Jared Kushner în Israel și Egipt urmărește să deblocheze implementarea planului american pentru Gaza , după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins un punct-cheie privind dezarmarea treptată a Hamas și retragerea concomitentă a trupelor israeliene, potrivit Al Jazeera . Miza este una operațională: planul susținut de SUA, promovat de așa-numitul Board of Peace (Consiliul pentru Pace) , are ca obiectiv un „sfârșit permanent” al războiului din Gaza, dar rămâne blocat în etapa de implementare, în condițiile în care detaliile aplicării sunt încă neclare, iar încetarea focului ar fi fost încălcată în mod repetat. Ce a respins Netanyahu și de ce contează Netanyahu s-a opus explicit unei prevederi din planul în 15 puncte susținut de Donald Trump, care ar fi presupus: dezarmarea graduală a Hamas, cu transferul armelor către o „a treia parte” palestiniană; retragerea simultană a trupelor israeliene din Gaza. Hamas ar fi anunțat că a acceptat o versiune preliminară a înțelegerii și că rămâne angajată față de acord după respingerea Israelului, potrivit informațiilor prezentate de publicație. Cine participă și ce urmează în Cairo Un oficial al Board of Peace a declarat pentru Al Jazeera că Jared Kushner va fi însoțit de: Nickolay Mladenov, director general al boardului și fost ministru în guvernul Bulgariei; Tony Blair, membru al comitetului executiv și fost prim-ministru britanic. Potrivit aceluiași oficial, delegația va „asculta îngrijorările ridicate și va discuta pașii următori”, inclusiv în Egipt, unde sunt programate întâlniri cu mediatori egipteni și alții, pentru „consolidarea unei foi de parcurs”. „Ceea ce este critic este să fim de acord asupra rezultatului dorit și să găsim modalități de a accelera progresul”, a spus oficialul, adăugând că atât boardul, cât și Israelul ar agrea „starea finală”, respectiv o Hamas demilitarizată. Contextul încetării focului: acorduri pe hârtie, implementare contestată Al Jazeera notează că aprobarea de către Hamas a unui acord preliminar privind dezarmarea a fost văzută ca un progres major, însă implementarea rămâne nedefinită. În cadrul unui plan de încetare a focului în 20 de puncte semnat anul trecut, luptele ar fi trebuit să fie oprite pentru a permite dezafectarea armelor de către grupările armate palestiniene și retragerea Israelului din Gaza. Acordul ar mai prevedea transferul puterii către un guvern palestinian tehnocrat, desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare și demararea unui efort major de reconstrucție. Publicația relatează însă că ar fi existat încălcări aproape zilnice ale încetării focului, iar autoritățile locale ar fi raportat cel puțin 1.260 de palestinieni uciși în Gaza de la intrarea în vigoare a armistițiului. În același timp, Israelul și-ar fi extins treptat zona de control în Gaza, ajungând la aproximativ 70% din enclavă, potrivit articolului. Presiune suplimentară din Cisiordania: violențe ale coloniștilor și reacție rară a SUA Vizita are loc și pe fondul intensificării violențelor coloniștilor israelieni în Cisiordania ocupată, despre care organizațiile pentru drepturi susțin de mult timp că ar fi „permise” de forțele militare israeliene, mai scrie Al Jazeera. Este menționat un asediu al coloniștilor asupra satului Qusra (guvernoratul Nablus), unde localnicii spun că au fost tăiați de la apă și electricitate în contextul unei tentative de confiscare de terenuri. Episodul a atras o reacție neobișnuit de dură din partea ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee , care a descris un caz drept „act de teroare” și a afirmat că ambasada a fost „foarte implicată” și că armata israeliană și poliția au intervenit la solicitarea SUA pentru a îndepărta „teroriștii israelieni”. Potrivit OCHA (Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare), au fost documentate 3.033 de atacuri ale coloniștilor în Cisiordania între ianuarie 2025 și iunie 2026, o medie de aproximativ șase pe zi. ONU mai indică faptul că, în 2026, forțele israeliene și coloniștii ar fi ucis 76 de palestinieni, inclusiv 18 copii, în teritoriul ocupat. [...]
