Știri
Știri din categoria Externe

Președintele EAU a avertizat Iranul că „nu suntem o pradă ușoară”, potrivit Mediafax, în primele sale declarații publice de la declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Mohammed bin Zayed Al Nahyan (MBZ) a catalogat Teheranul drept „inamicul” și a transmis că Emiratele Arabe Unite sunt suficient de puternice încât să nu fie o țintă ușoară. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 7 martie 2026, în cadrul unei apariții publice rare.
În intervenția sa, MBZ a spus că intenția este să trimită „un mesaj inamicului Emiratelor Arabe Unite”, menționând că astfel de ieșiri publice sunt neobișnuite pentru liderul de la Abu Dhabi. Mediafax notează că despre acest moment au scris și CNN și The Guardian, fără a include însă linkuri către materialele lor.
Președintele a vorbit în timpul unei vizite la un spital unde erau tratați civili răniți în atacuri. În acest cadru, el a avertizat că imaginea de țară prosperă și stabilă nu trebuie confundată cu vulnerabilitatea.
„Emiratele Arabe Unite sunt frumoase, Emiratele Arabe Unite sunt un model de urmat, dar vă spun, nu vă lăsați înșelați de asta”, a declarat președintele în timp ce vizita un spital pentru civili răniți în atacuri.
MBZ a insistat asupra ideii că Emiratele pot răspunde și că nu vor fi intimidate. În relatarea Mediafax, el a folosit o formulare directă, menită să descurajeze orice escaladare împotriva țării sale.
Tot în acest registru, liderul EAU a spus că „mâna” Emiratelor „poate ajunge” și că statul nu este „o pradă ușoară”, într-un mesaj care vizează explicit Iranul.
Conform Mediafax, declarațiile au venit la scurt timp după ce sistemele de apărare aeriană ale Emiratelor au interceptat o amenințare cu rachete. Contextul este unul de tensiune regională, pe fondul conflictului în desfășurare în Orientul Mijlociu.
În același timp, articolul menționează că președintele iranian afirmase că atacurile din Golf vor înceta, însă episodul interceptării a alimentat percepția de risc imediat și a oferit cadrul pentru mesajul public al lui MBZ.
În finalul intervenției, președintele EAU a legat avertismentul extern de o promisiune internă, susținând că autoritățile își fac „datoria” față de țară, populație și rezidenți. El a invocat, de asemenea, ideea că perioada următoare va consolida statul.
În formularea citată de Mediafax, MBZ a spus că „ceea ce urmează” va arăta Emiratele „mai puternice”, fără a detalia măsuri concrete sau pași următori, dar indicând o poziționare de fermitate în fața riscurilor de securitate din regiune.
Recomandate

Riscul de extindere a conflictului în Golf crește , după ce Iranul a vizat state vecine ale SUA, iar Washingtonul susține că atacul a fost dejucat, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este securitatea infrastructurii și a rutelor energetice din regiune, într-un moment în care tensiunile se suprapun peste alte fronturi active. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis că a atacat „baze inamice din regiune”, lovindu-le cu „rachete aerospațiale”, într-o declarație preluată de agenția semi-oficială iraniană Tasnim, conform relatării. Formularea nu precizează explicit țintele, dar vine în contextul escaladării după ciocniri SUA–Iran. Ce spune SUA despre atacul asupra Kuweitului și Bahrainului Armata SUA a anunțat că Iranul a lansat șapte rachete către vecinii din Golf, Kuweit și Bahrain, însă „niciuna nu și-a atins ținta”, potrivit aceleiași surse. Dacă informația se confirmă, episodul indică atât o tentativă de extindere a loviturilor, cât și o capacitate de interceptare care limitează, cel puțin temporar, efectele operaționale ale atacurilor. Context regional: presiune suplimentară pe Liban În același flux de actualizări, Națiunile Unite estimează că 1,4 milioane de persoane au nevoie de ajutor în Liban, pe fondul atacurilor Israelului asupra țării, notează Al Jazeera . Suprapunerea crizelor amplifică riscul ca tensiunile să se propage și să complice eforturile diplomatice în regiune. [...]

Un profesor chino-canadian susține că SUA ar pierde un război cu Iranul , într-o predicție care contrazice evaluările multor experți și care, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, alimentează incertitudinea privind evoluția conflictului, potrivit Antena 3 . Este vorba despre Xueqin Jiang , descris drept „Nostradamus al Chinei”, care a devenit cunoscut online după trei previziuni făcute în mai 2024, dintre care două ar fi devenit realitate: victoria electorală a lui Donald Trump și izbucnirea unui conflict militar între Statele Unite și Iran. Înregistrările au fost publicate pe canalul său de YouTube, „Predictive History”, care are 1,87 milioane de abonați, conform Daily Express, citat de Antena 3. Ce spune despre finalul conflictului A treia predicție a profesorului vizează deznodământul războiului: el afirmă că o campanie a SUA și a Israelului împotriva Iranului, despre care spune că a început pe 28 martie, „se va încheia cu o înfrângere a Statelor Unite”. „A treia mare predicție este că Statele Unite vor pierde acest război, ceea ce va schimba pentru totdeauna ordinea globală.” Argumentele invocate: geografie, demografie și logistică Potrivit materialului, Jiang își bazează scenariul pe analize teoretice și situații ipotetice, susținând că un atac american asupra Iranului ar avea consecințe „catastrofale” pentru SUA. El argumentează că: geografia și structura demografică a Iranului ar face imposibilă o ocupație americană de lungă durată; liniile de aprovizionare „supraîntinse”, rezistența internă și terenul dificil ar transforma eventualele succese inițiale într-un eșec strategic major. Antena 3 notează că profesorul este absolvent al Universității Yale și că și-a reiterat constant aceste previziuni în mai multe videoclipuri publicate pe YouTube. Materialul nu include însă o verificare independentă a predicțiilor sau a premiselor militare invocate. [...]

Refuzul vizelor pentru o parte importantă din stafful tehnic al Iranului riscă să complice logistic participarea echipei la Cupa Mondială 2026 , într-un turneu găzduit inclusiv de SUA, pe fondul conflictului deschis dintre cele două țări, potrivit HotNews . Iranul a denunțat sâmbătă un „tratament discriminatoriu”, după ce Statele Unite ar fi refuzat să elibereze vize pentru mai mulți membri ai staffului tehnic al naționalei, relatează News.ro, citată de publicație. Ambasada Iranului în Turcia a susținut, într-un mesaj pe X, că vizele au fost refuzate „unei mari părți” din personalul de conducere și antrenori, consilieri tehnici și altor persoane considerate „parte integrantă” a echipei, calificând situația drept „cel mai înalt nivel de discriminare intenționată”. Reacția a venit după o declarație a ambasadorului SUA în Turcia, Tom Barrack, care a afirmat că jucătorii și „personalul de sprijin necesar” au primit vizele pentru Statele Unite. Diferența de formulare – „personal de sprijin necesar” versus „o mare parte” din stafful tehnic – indică o dispută cu potențial efect direct asupra modului în care echipa își poate organiza pregătirea și activitatea în timpul competiției. Mutarea bazei din SUA în Mexic, pe fondul problemelor de vize Teheranul a negociat mutarea în ultimul moment a bazei echipei din Arizona la Tijuana , în Mexic, invocând problemele legate de vize și un sentiment tot mai puternic în Iran că prezența echipei în SUA ar trebui redusă la minimum. Jucătorii naționalei Iranului pleacă spre Mexic pentru Cupa Mondială FIFA 2026, care se desfășoară între 11 iunie și 19 iulie și este găzduită în comun de 16 orașe din SUA, Canada și Mexic. Context: un turneu cu miză geopolitică Potrivit aceleiași surse, conflictul dintre SUA și Iran a transformat Cupa Mondială într-o competiție cu încărcătură geopolitică, ambele părți părând să folosească turneul pentru a-și afișa poziția politică. Publicația notează că este prima Cupă Mondială, de la înființarea sa în 1930, în care o țară gazdă urmează să primească o țară cu care se află în război. Iranul urmează să ajungă la Tijuana duminică dimineața. În Grupa G, primul meci este programat pe 15 iunie, contra Noii Zeelande, la Los Angeles; Iranul va mai juca la Los Angeles cu Belgia și apoi la Seattle împotriva Egiptului. [...]

Loviturile SUA asupra radarelor iraniene cresc riscul de întreruperi pe ruta energetică a Strâmtorii Ormuz , după ce armata americană a anunțat că a interceptat patru drone lansate de Teheran spre zona traficului maritim, potrivit G4Media , care citează Reuters. Forțele americane au atacat sâmbătă mai multe instalații radar de pe coasta Iranului, după ce au doborât dronele despre care Washingtonul susține că vizau traficul maritim din regiune. Ulterior, SUA au lovit sisteme de supraveghere iraniene amplasate pe insula Qeshm și în zona Goruk, în apropierea Strâmtorii Ormuz. Comandamentul Central al SUA a transmis pe rețelele sociale că operațiunea a vizat infrastructură de monitorizare considerată o amenințare la adresa navigației comerciale pe una dintre cele mai importante rute energetice globale. În context, publicația notează că escaladarea a perturbat în ultimele luni securitatea maritimă din Golful Persic și a afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, cu efecte economice, inclusiv creșterea prețurilor la energie și perturbarea rutelor comerciale internaționale. Context: negocieri indirecte și alerte în statele din Golf Episodul are loc pe fondul unor negocieri indirecte între Washington și Teheran privind o posibilă încetare a ostilităților și un acord mai amplu care să includă programul nuclear iranian și reluarea fluxurilor comerciale maritime. În paralel, tensiunile au continuat să crească, iar mai multe state din Golf au raportat alerte aeriene și interceptări de rachete și drone în zilele recente, pe fondul acuzațiilor reciproce de atacuri și provocări. Trump: Iranul ar mai avea „21–22%” din stocul de rachete Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru NBC, că Iranul ar mai dispune de aproximativ „21–22%” din arsenalul său de rachete, comparativ cu afirmațiile sale de la începutul lunii mai, când susținea că Teheranul ar mai avea „18–19%”. „Ei au câteva rachete și câteva drone. Aș spune, ca proporție, poate 21%, 22% din rachetele lor. Sunt multe rachete, dar nu este ceea ce era atunci când am lansat primul nostru atac.” Trump a mai afirmat că „majoritatea uzinelor de drone au fost distruse”, la fel și „majoritatea rampelor de lansare” și „locurile de producție a rachetelor”. Separat, Iranul a anunțat vineri că a lansat „rachete de avertisment” asupra a două nave americane din Marea Oman, într-un nou episod de tensiune între Teheran și Washington. [...]

Iranul contestă raportul AIEA și ridică miza reglementării internaționale a programului său nuclear , într-un moment în care inspectorii agenției reclamă lipsa accesului la obiectivele nucleare iraniene, potrivit Agerpres . Teheranul a calificat documentul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) drept „instrument de presiune politică”, după ce raportul avertizează asupra riscurilor de proliferare generate de imposibilitatea experților internaționali de a verifica instalațiile nucleare din Iran și cere autorităților iraniene să „coopereze într-o manieră constructivă”. Adjunctul ministrului de externe iranian, Kazem Gharibabadi , a transmis pe X că AIEA ar trebui să evite transformarea unui raport tehnic într-un instrument politic, dacă intenția este sprijinirea unei soluții diplomatice. Ce reclamă AIEA și de ce contează În raportul confidențial consultat de AFP, AIEA notează că lipsa accesului la obiectivele nucleare iraniene reprezintă un „motiv de îngrijorare în materie de proliferare” — adică riscul ca materiale sau activități nucleare să fie folosite pentru dezvoltarea de arme. Documentul mai arată că, deși agenția recunoaște caracterul „fără precedent” al situației create de atacurile militare asupra instalațiilor nucleare iraniene, consideră „esențial” să poată relua „fără întârziere” activitățile de verificare în Iran. Context: atacuri asupra instalațiilor și negocieri cu Washingtonul Știrea apare pe fondul discuțiilor dintre Iran și SUA privind programul nuclear iranian, în condițiile în care, conform materialului, SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, după un episod similar în iunie anul trecut, care a durat 12 zile. În ambele conflicte, obiective nucleare iraniene au fost bombardate în mai multe rânduri. Agerpres mai notează că AIEA nu a condamnat loviturile israeliano-americane asupra obiectivelor nucleare iraniene, iar Gharibabadi a susținut că un atac militar ar reprezenta o încălcare a suveranității Iranului și un risc pentru siguranța nucleară. În iunie 2025, SUA au bombardat trei obiective nucleare din Iran — Fordo, Natanz și Ispahan — iar președintele american Donald Trump a afirmat atunci că programul nuclear al Teheranului a fost „nimicit”, potrivit aceleiași surse. [...]

Rusia își revendică „inevitabilitatea” victoriei, dar avansul pe front stagnează , iar Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii și navelor rusești, potrivit evaluării Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) publicată de Kyiv Post . Pentru regiune, un detaliu cu impact operațional direct este incidentul de la Constanța, unde autoritățile române și ucrainene au raportat intrarea accidentală a unui vehicul naval fără pilot în apele teritoriale românești, pe fondul bruiajului rusesc. ISW notează că președintele rus Vladimir Putin a respins oferta președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski de a negocia încheierea războiului și a reiterat obiectivele Kremlinului. În același timp, Putin a susținut că o victorie militară a Rusiei este „inevitabilă”, deși, conform analizei, datele disponibile indică altceva. Un punct central al evaluării este discrepanța dintre declarațiile Kremlinului și situația de pe teren. ISW apreciază că afirmațiile lui Putin despre câmpul de luptă sunt incompatibile cu dovezile disponibile și sugerează că e posibil ca structurile militare ruse să nu îi furnizeze informații exacte despre performanța reală a forțelor ruse. În ansamblu, avansurile rusești „au stagnat în mare parte”, în timp ce Ucraina a obținut „unele succese tactice” în 2026. Incidentul de la Constanța: bruiajul rusesc și riscurile colaterale Potrivit ISW, autoritățile române și ucrainene au raportat că sisteme rusești de război electronic (EW – bruiaj și perturbare a comunicațiilor și navigației) au făcut ca un vehicul naval ucrainean fără pilot (USV) să intre în apele teritoriale românești în Portul Constanța , pe 5 iunie. Evaluarea nu oferă detalii suplimentare despre consecințe sau despre eventuale pagube, dar episodul indică riscuri de propagare a efectelor operaționale ale războiului în proximitatea frontierelor NATO. Presiune ucraineană pe logistică: nave și căi ferate în sudul ocupat ISW mai arată că Ucraina își extinde campania de „interdicție aeriană pe câmpul de luptă” (BAI – lovituri menite să întrerupă mișcarea și aprovizionarea adversarului) pentru a viza nave rusești și infrastructură feroviară în sudul Ucrainei ocupate și în Marea Azov. Direcția sugerează o concentrare pe degradarea logisticii și mobilității ruse, nu doar pe ținte din prima linie. Pe teren, analiza consemnează avansuri recente ale forțelor ucrainene în direcția Pokrovsk, în timp ce forțele ruse au avansat în zona tactică Kostîantînivka–Drujkivka. Separat, ISW menționează că forțele ucrainene continuă loviturile asupra activelor militare ruse din regiunile de graniță, iar Rusia a lansat peste noapte două rachete de croazieră și 216 drone către Ucraina. [...]