Știri
Știri din categoria Externe

Președintele EAU a avertizat Iranul că „nu suntem o pradă ușoară”, potrivit Mediafax, în primele sale declarații publice de la declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Mohammed bin Zayed Al Nahyan (MBZ) a catalogat Teheranul drept „inamicul” și a transmis că Emiratele Arabe Unite sunt suficient de puternice încât să nu fie o țintă ușoară. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 7 martie 2026, în cadrul unei apariții publice rare.
În intervenția sa, MBZ a spus că intenția este să trimită „un mesaj inamicului Emiratelor Arabe Unite”, menționând că astfel de ieșiri publice sunt neobișnuite pentru liderul de la Abu Dhabi. Mediafax notează că despre acest moment au scris și CNN și The Guardian, fără a include însă linkuri către materialele lor.
Președintele a vorbit în timpul unei vizite la un spital unde erau tratați civili răniți în atacuri. În acest cadru, el a avertizat că imaginea de țară prosperă și stabilă nu trebuie confundată cu vulnerabilitatea.
„Emiratele Arabe Unite sunt frumoase, Emiratele Arabe Unite sunt un model de urmat, dar vă spun, nu vă lăsați înșelați de asta”, a declarat președintele în timp ce vizita un spital pentru civili răniți în atacuri.
MBZ a insistat asupra ideii că Emiratele pot răspunde și că nu vor fi intimidate. În relatarea Mediafax, el a folosit o formulare directă, menită să descurajeze orice escaladare împotriva țării sale.
Tot în acest registru, liderul EAU a spus că „mâna” Emiratelor „poate ajunge” și că statul nu este „o pradă ușoară”, într-un mesaj care vizează explicit Iranul.
Conform Mediafax, declarațiile au venit la scurt timp după ce sistemele de apărare aeriană ale Emiratelor au interceptat o amenințare cu rachete. Contextul este unul de tensiune regională, pe fondul conflictului în desfășurare în Orientul Mijlociu.
În același timp, articolul menționează că președintele iranian afirmase că atacurile din Golf vor înceta, însă episodul interceptării a alimentat percepția de risc imediat și a oferit cadrul pentru mesajul public al lui MBZ.
În finalul intervenției, președintele EAU a legat avertismentul extern de o promisiune internă, susținând că autoritățile își fac „datoria” față de țară, populație și rezidenți. El a invocat, de asemenea, ideea că perioada următoare va consolida statul.
În formularea citată de Mediafax, MBZ a spus că „ceea ce urmează” va arăta Emiratele „mai puternice”, fără a detalia măsuri concrete sau pași următori, dar indicând o poziționare de fermitate în fața riscurilor de securitate din regiune.
Recomandate

Emiratele Arabe Unite spun că interceptează rachete și drone lansate de Iran , potrivit Biziday , în pofida declarațiilor anterioare ale președintelui iranian Masoud Pezeshkian că Teheranul nu va mai ataca statele vecine decât dacă acestea ar lansa ofensive asupra Iranului. Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a transmis, în actualizarea publicată sâmbătă, 7 martie 2026, la ora 17:50, că sistemele de apărare aeriană desfășoară interceptări. Autoritățile au explicat că zgomotele puternice auzite în mai multe zone ar fi rezultatul acestor interceptări. În paralel, presa internațională a raportat explozii puternice și în capitalele altor state din Golf, inclusiv la Manama (Bahrain) și la Doha (Qatar), precum și în Abu Dhabi. Nu este deocamdată limpede dacă exploziile au fost provocate de impactul rachetelor sau de acțiunile sistemelor de apărare aeriană. Consiliul Național de Securitate din Emiratele Arabe Unite a transmis pe rețeaua X că apărarea aeriană „răspunde unei amenințări cu rachete” și a recomandat populației să se adăpostească. Episodul vine după ce președintele iranian Masoud Pezeshkian declarase că „nu vor mai exista atacuri asupra țărilor vecine” și că forțele armate au primit ordin „să nu atace țările vecine decât dacă suntem atacați mai întâi”. Tot el a cerut scuze statelor vecine atacate și a afirmat că Iranul „nu intenționează să invadeze țările vecine”, îndemnând la cooperare regională pentru „instaurarea păcii și a calmului”. Într-o reacție separată, președintele SUA, Donald Trump, a comentat public scuzele liderului iranian și a anunțat noi atacuri, într-un mesaj postat pe propria rețea socială. Trump a susținut că Iranul „și-a cerut scuze” din cauza presiunii militare a SUA și Israelului și a afirmat că „astăzi, Iranul va fi lovit foarte tare”. Pe scurt, din informațiile disponibile până acum, situația include următoarele elemente: Emiratele Arabe Unite afirmă că interceptează rachete și drone lansate de Iran. Sunt raportate explozii și în alte state din Golf, dar cauza lor nu este confirmată. Teheranul declarase anterior că își limitează atacurile la situații de autoapărare și a prezentat scuze statelor vecine. Washingtonul, prin președintele Donald Trump, indică o continuare a loviturilor împotriva Iranului. Biziday menționează ca surse pentru contextul declarațiilor și reacțiilor internaționale BBC și The Guardian . [...]

Peste 80 de avioane israeliene au lansat un nou val de bombardamente asupra Iranului , vizând infrastructuri militare din Teheran și din centrul țării, într-una dintre cele mai ample operațiuni aeriene anunțate de Israel de la începutul conflictului regional din 28 februarie 2026. Potrivit Digi24 , armata israeliană a confirmat că raidurile au avut loc sâmbătă dimineață și au vizat obiective considerate esențiale pentru capacitatea militară a regimului de la Teheran. Într-un comunicat oficial, armata israeliană a precizat că avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au atacat infrastructuri aparținând regimului iranian , inclusiv poziții asociate Gărzilor Revoluționare. Operațiunea face parte din campania militară lansată după escaladarea conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Ce ținte au fost lovite Printre obiectivele vizate în timpul bombardamentelor s-au numărat mai multe instalații militare considerate strategice: o academie militară a Gărzilor Revoluționare iraniene , utilizată temporar ca instalație operațională un centru de comandament subteran un depozit de stocare a rachetelor platforme de lansare a rachetelor Armata israeliană susține că aceste obiective erau folosite pentru coordonarea și lansarea atacurilor asupra teritoriului israelian, motiv pentru care au fost considerate ținte militare legitime . Una dintre cele mai mari operațiuni aeriene ale Israelului Raidul se înscrie într-o serie de lovituri aeriene masive desfășurate de Israel în cadrul conflictului regional. La începutul campaniei militare, autoritățile israeliene anunțaseră că aproximativ 200 de avioane de vânătoare au participat la primele bombardamente asupra Iranului, operațiune descrisă drept cea mai amplă din istoria aviației militare israeliene . Noile atacuri au avut ca obiectiv principal reducerea capacității Iranului de a lansa rachete și drone către Israel , într-un context în care schimburile de lovituri dintre cele două state continuă să escaladeze. Conflictul izbucnit la finalul lunii februarie 2026 a dus la o creștere rapidă a tensiunilor în Orientul Mijlociu , cu atacuri aeriene, lovituri cu rachete și operațiuni cu drone desfășurate pe mai multe fronturi din regiune. [...]

Loviturile SUA–Israel au destabilizat conducerea militară a Iranului după moartea lui Ali Khamenei , iar mai multe unități ale armatei au rămas fără coordonare clară. Potrivit Rudaw , oficiali iranieni au recunoscut că o parte dintre forțele armate „au pierdut controlul” asupra unor unități care operează doar pe baza unor ordine generale emise anterior, după ce atacurile aeriene au eliminat numeroși lideri militari ai regimului. Loviturile aeriene din 28 februarie 2026 au provocat moartea a cel puțin 40 de oficiali de rang înalt ai aparatului militar iranian. Printre aceștia se numără comandantul Gărzilor Revoluționare, Mohammad Pakpour , ministrul apărării Aziz Nasirzadeh și șeful Statului Major al armatei, Abdolrahim Mousavi , potrivit informațiilor citate de presa internațională și de agenții precum Associated Press . În același val de atacuri a fost ucis și liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei , eveniment care a provocat un vid major de putere la vârful regimului de la Teheran. Structură militară afectată Surse citate de Rudaw afirmă că mai mulți comandanți din vestul Iranului și-au părăsit bazele militare și s-au mutat în zone civile pentru a evita atacurile. În unele cazuri, unități militare ar fi fost relocate în clădiri precum: școli săli de sport centre medicale Potrivit acelorași informații, bazele militare ar fi rămas ocupate în principal de soldați de rang inferior , fără o comandă clară. Noi atacuri asupra infrastructurii militare În paralel, SUA și Israelul continuă operațiunile aeriene împotriva infrastructurii militare iraniene. În provincia Lorestan , o bază a Gărzilor Revoluționare și un sediu de informații din orașul Pol-e Dokhtar au fost lovite, iar exploziile au fost surprinse în imagini distribuite pe rețelele sociale. Autoritățile iraniene au raportat 66 de încălcări ale spațiului aerian în regiune în ultimele cinci zile , iar proiectul de analiză militară Critical Threats Project a indicat distrugerea unei instalații la baza de rachete din Khorramabad . Israelul susține că a atacat peste 400 de ținte militare în Iran , inclusiv un comandant important al regimului la Teheran. În același timp, președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul ar accepta doar „capitularea necondiționată” a Republicii Islamice. Autoritate fragmentată Experți citați de firma de consultanță în securitate The Chertoff Group avertizează că eliminarea simultană a mai multor lideri militari a fragmentat lanțul de comandă al Iranului. În aceste condiții, autoritatea militară ar putea fi împărțită între instituții diferite, uneori cu interese concurente. Pentru unitățile rămase pe teren, mai ales pentru conscrișii din provinciile vestice, situația este incertă: nu este clar cine mai emite ordinele într-un sistem militar care și-a pierdut o mare parte din conducere într-un interval foarte scurt . [...]

Președintele Iranului spune că nu va mai ataca vecinii, decât dacă Iranul este atacat , potrivit BBC , într-un mesaj televizat difuzat pe fondul escaladării militare din regiune și al unor explozii raportate în zona aeroportului Mehrabad din Teheran. În intervenția transmisă de televiziunea de stat, președintele Masoud Pezeshkian a afirmat că își cere scuze statelor vecine afectate de lovituri și a susținut că Teheranul nu urmărește extinderea conflictului peste granițe. El a cerut, totodată, cooperare regională pentru „pace și calm” și a prezentat o linie de acțiune pentru forțele armate iraniene. „Consider necesar să îmi cer scuze țărilor vecine care au fost atacate”, a spus Pezeshkian. „De acum înainte, nu atacați țările vecine decât dacă suntem atacați mai întâi.” Mesajul a venit în timp ce situația de securitate rămâne volatilă în Golf. Ministerul Apărării din Qatar a anunțat că forțele sale armate au „interceptat” un atac cu rachete, într-o informare publicată pe X cu puțin înainte de ora 11:00 locală (08:00 GMT), la scurt timp după difuzarea declarațiilor președintelui iranian. În paralel, tensiunile au afectat și traficul aerian. Aeroportul Internațional Dubai a comunicat că a „reluat parțial operațiunile” după o suspendare temporară, avertizând pasagerii să nu se deplaseze la aeroport fără confirmarea companiei aeriene, în condițiile în care orarele se schimbă rapid. Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au vorbit despre un nou atac iranian interceptat și despre un „incident minor” provocat de resturi căzute, fără victime, negând informațiile apărute pe rețelele sociale că aeroportul ar fi fost lovit. Pe fundalul acestor evoluții, BBC relatează că în Iran au continuat bombardamentele, iar armata israeliană a anunțat finalizarea unei noi „serii de lovituri” asupra unor ținte pe care le descrie drept infrastructură a regimului iranian. În acest context, declarația lui Pezeshkian încearcă să transmită un semnal de limitare a țintelor către statele vecine, însă evenimentele din teren și alertele de securitate din regiune indică faptul că riscul de noi episoade rămâne ridicat. [...]

Președintele Iranului Masoud Pezeshkian a discutat telefonic cu Vladimir Putin , într-un moment de tensiune maximă în Orientul Mijlociu, la scurt timp după informațiile potrivit cărora Rusia ar furniza Teheranului date pentru a lovi forțele americane din regiune. Informația a fost relatată de Mediafax . Potrivit Kremlinului, cei doi lideri au convenit să mențină contactul prin diferite canale diplomatice pe fondul conflictului militar în desfășurare dintre Iran, Statele Unite și Israel. În timpul convorbirii, Vladimir Putin a transmis condoleanțe pentru moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei și pentru victimele civile rezultate în urma atacurilor militare comune ale SUA și Israelului. Discuția vine după dezvăluiri privind sprijinul Rusiei Apelul telefonic are loc la câteva ore după ce The Washington Post a relatat, citând oficiali sub protecția anonimatului, că Rusia ar furniza Iranului informații de țintire menite să ajute armata iraniană să atace active militare americane din Orientul Mijlociu. Potrivit surselor citate, Moscova ar fi transmis încă de la începutul războiului date despre locațiile unor nave de război și aeronave americane , ceea ce ar reprezenta primul indiciu că un alt adversar major al Statelor Unite se implică, chiar și indirect, în conflict. Rusia cere oprirea ostilităților În timpul convorbirii cu liderul iranian, Vladimir Putin a reiterat poziția oficială a Rusiei, solicitând încetarea ostilităților și revenirea la negocieri diplomatice pentru rezolvarea crizei din Orientul Mijlociu. La rândul său, președintele iranian Masoud Pezeshkian i-a prezentat liderului de la Kremlin o evaluare a evoluției conflictului și a situației militare din ultimele zile. Războiul din regiune a izbucnit în urmă cu aproximativ o săptămână, după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra unor ținte din Iran. De atunci, conflictul s-a extins rapid, cu atacuri cu rachete și drone în mai multe state din Orientul Mijlociu și cu riscul implicării altor puteri regionale sau globale. Pe fondul escaladării militare, implicarea indirectă a Rusiei în sprijinul Iranului ar putea complica și mai mult situația geopolitică, amplificând tensiunile dintre Moscova și Washington. [...]

Israelul anunță o „nouă fază” a războiului împotriva Iranului , în timp ce președintele SUA Donald Trump spune că, „deocamdată”, nu ia în calcul trimiterea de trupe americane în Iran, relatează Euronews România . Conflictul a ajuns vineri, 6 martie 2026, în a șaptea zi și continuă să se extindă în regiune, inclusiv prin lovituri asupra unor grupări aliate Teheranului. Potrivit publicației, aliații Washingtonului din Golf, aflați sub atacuri repetate cu rachete și drone iraniene, încep să își pună problema stocurilor de interceptori necesari pentru apărarea antiaeriană. În paralel, sunt raportate interceptări în spațiul aerian al mai multor state din zonă. Israelul a transmis că intră într-o etapă nouă a operațiunilor, după ce susține că și-a consolidat superioritatea aeriană și a vizat rețeaua de rachete balistice a Iranului. Conform relatării, ostilitățile se resimt și în Liban, unde confruntările dintre Hezbollah și forțele israeliene se intensifică, armata israeliană primind ordin să avanseze în sudul Libanului pentru extinderea zonei de control până la frontieră. „După desfășurarea cu succes a fazei cu atacul surpriză, în cursul căreia ne-am stabilit superioritatea aeriană și am neutralizat rețeaua de rachete balistice, trecem acum la faza următoare a operațiunii”, a anunțat șeful Statului Major israelian într-o declarație televizată. De partea iraniană, Gardienii Revoluției au avertizat că Teheranul este pregătit pentru un război de durată și că ar urma să folosească „arme strategice noi” în etapele următoare, fără a oferi detalii. În același timp, sunt menționate noi atacuri cu rachete asupra Israelului, inclusiv lansări de rachete balistice Khayber către Tel Aviv, pe fondul intensificării schimburilor de foc. Pe linie diplomatică, Iranul transmite că nu dorește negocieri cu SUA. Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, i-a transmis lui Trump, pe platforma X, că „planul A” a eșuat și că „planul B” va eșua , de asemenea, potrivit textului citat de Euronews România. În SUA, Donald Trump a declarat că nu ia în calcul trimiterea de trupe americane în Iran , pe care a descris-o drept „o pierdere de timp”, și a catalogat mesajele lui Araghchi drept „discuții inutile”. Totodată, televiziunea de stat iraniană a anunțat reunirea unui consiliu de conducere care a discutat organizarea ședinței Adunării Experților, organismul care va alege noul lider suprem al țării, în contextul escaladării conflictului. [...]