Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a intensificat atacurile cu rachete și drone asupra statelor din Golf, lovind baze militare, infrastructură energetică și zone civile în cadrul operațiunii numite „True Promise 4”. Potrivit relatărilor citate de CNN, ofensiva aeriană s-a extins în perioada 14-15 martie 2026 și a vizat mai multe țări din regiune, pe fondul conflictului declanșat după atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie.
Campania militară a ajuns în a treia săptămână, iar toate statele vizate au anunțat că au interceptat o parte dintre rachetele și dronele lansate.
Arabia Saudită a declarat că sistemele sale de apărare au interceptat și distrus 10 drone îndreptate spre capitala Riyadh și provincia estică. În plus, apărarea aeriană saudită a doborât șase rachete balistice care vizau regiunea al-Kharj, unde se află baza aeriană Prince Sultan, utilizată de forțe americane.
În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că au interceptat nouă rachete balistice și 33 de drone lansate din Iran. De la începutul conflictului, Emiratele susțin că au neutralizat 294 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și aproximativ 1.600 de drone. Atacurile au provocat cel puțin șase morți și peste 140 de răniți, printre victime aflându-se cetățeni din mai multe țări.
Qatar a raportat interceptarea a patru rachete balistice și mai multe drone, iar în Kuweit două drone au lovit baza aeriană Ahmed Al-Jaber, unde sunt staționați militari americani, rănind trei soldați.
Bahrain a transmis că, de la începutul conflictului, a interceptat 125 de rachete și 203 drone, unele atacuri provocând incendii la depozite de combustibil și victime civile.
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a anunțat că atacurile fac parte din valul 52 al operațiunii „True Promise 4”, care ar fi vizat baze militare americane și instalații asociate cu operațiunile SUA și Israel în regiune.
Potrivit declarațiilor IRGC, printre țintele lovite s-ar număra:
Iranul susține că a folosit inclusiv rachete hipersonice Fattah și rachete balistice Ghadr.
Escaladarea conflictului a afectat puternic transportul aerian și maritim din regiune. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut drastic, iar Iranul a declarat că nu va permite exportul de petrol către Statele Unite și aliații acestora atât timp cât conflictul continuă.
Potrivit UK Maritime Trade Operations, cel puțin 17 nave comerciale au fost vizate sau afectate în zona Golfului Persic de la începutul ostilităților.
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat pe 11 martie Rezoluția 2817, care condamnă atacurile Iranului asupra statelor membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului.
Extinderea atacurilor asupra mai multor state din Golf indică o escaladare care depășește cadrul confruntării inițiale dintre Iran, Israel și Statele Unite. Implicarea directă a bazelor militare americane și a infrastructurii energetice din regiune crește riscul transformării conflictului într-un război regional cu efecte globale, mai ales asupra pieței petrolului și transportului maritim. Dacă atacurile continuă, presiunea asupra aliaților occidentali și asupra statelor din Golf de a răspunde militar ar putea amplifica rapid tensiunile și ar putea destabiliza una dintre cele mai importante zone energetice ale lumii.
Recomandate
Donald Trump a cerut pregătirea unei blocade prelungite împotriva Iranului, cu țintă directă pe exporturile de petrol , într-un moment în care discuțiile Washington–Teheran sunt blocate, potrivit Agerpres . Miza imediată este creșterea presiunii asupra economiei iraniene prin măsuri care ar afecta infrastructura portuară și, implicit, fluxurile comerciale. Într-un mesaj publicat pe Truth Social , Trump a transmis că iranienii „au interesul să devină inteligenți repede” și a susținut că Iranul „nu știe cum să semneze un acord non-nuclear”. Postarea a fost însoțită de un fotomontaj cu comentariul „S-a terminat cu rolul de băiat bun!”. Blocada, instrumentul preferat pentru a lovi economia și petrolul Cotidianul Wall Street Journal , citând responsabili americani, scrie că președintele SUA și-a însărcinat consilierii să pregătească o „blocadă prelungită” împotriva Iranului. Potrivit acelorași surse, Trump ar fi spus într-o reuniune de criză, luni, că vrea să continue presiunile asupra economiei iraniene și a exporturilor sale de petrol prin blocarea infrastructurilor portuare iraniene. Aceiași responsabili, citați de Wall Street Journal, afirmă că Trump ar fi evaluat că alte opțiuni — reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict — ar implica riscuri mai mari decât menținerea blocadei. Strâmtoarea Ormuz și „pachetul” propus de Teheran Pe fondul acestui blocaj, SUA își exprimă scepticismul față de o nouă propunere a Teheranului privind deblocarea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca fiind „cvasi-paralizată”. Potrivit unui articol de pe site-ul american Axios, preluat de agenția oficială iraniană Irna, propunerea ar viza redeschiderea strâmtorii și încheierea războiului, urmând ca dosarul nuclear să fie negociat ulterior. Pentru SUA și Israel, însă, subiectul nuclear rămâne central, conform informațiilor citate de Agerpres. [...]
Europa riscă o nouă rundă de scumpiri la energie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu , iar efectele s-ar putea întinde pe luni sau chiar ani, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Într-un discurs susținut în Parlamentul European, la Strasbourg, von der Leyen a spus că au trecut „exact două luni” de la izbucnirea noului război din Orientul Mijlociu și că, după săptămâni de violențe, se conturează o acalmie. Ea a adăugat că UE își dorește ca încetarea focului „din Iran și din Liban” să se mențină, cu obiectivul final de a reveni la pace și stabilitate prin mijloace diplomatice. Presiune pe energie și lanțuri de aprovizionare Șefa Comisiei Europene a legat riscurile pentru Europa de tensiunile din piața energiei și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz , rută esențială pentru transportul comercial global. În materialul citat, blocajul este pus în legătură cu conflictul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iranul, pe de altă parte. Creșterea prețurilor la petrol și gaze alimentează temeri privind penurii de produse considerate esențiale, inclusiv combustibil pentru aviație și îngrășăminte, potrivit aceleiași surse. „A doua criză majoră a energiei” în patru ani Von der Leyen a avertizat că impactul conflictului poate fi de durată: „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile.” Ea a spus că energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European și a descris situația drept „a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani”. Concluzia prezentată de președinta Comisiei: Europa nu își poate permite să depindă „excesiv” de energia importată. Costul suplimentar invocat: peste 27 mld. euro în 60 de zile În discurs, von der Leyen a indicat și un impact financiar direct: în „doar 60 de zile” de conflict, „factura” UE pentru importurile de combustibili fosili ar fi crescut cu „peste 27 de miliarde de euro” (aprox. 135 miliarde lei), „fără a obține nici măcar o moleculă de energie suplimentară”. În acest context, ea a susținut că direcția de urmat este reducerea dependenței de combustibili fosili importați și stimularea aprovizionării cu energie produsă local, „accesibilă și curată”. [...]
Un nou șoc energetic din Orientul Mijlociu ar putea ține sus prețurile la energie în Europa luni sau chiar ani , iar UE trebuie să-și reducă rapid dependența de combustibili fosili importați, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Digi24 . Von der Leyen a vorbit în Parlamentul European, la Strasbourg, în contextul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, subliniind că efectele economice ale conflictului s-ar putea prelungi și ar putea continua să apese asupra economiilor europene și a consumatorilor, în special prin prețuri ridicate la energie. „Există o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict ar putea avea ecouri luni sau chiar ani de zile de acum înainte.” A doua criză energetică în patru ani: vulnerabilitatea importurilor Șefa Comisiei Europene a încadrat situația drept a doua criză energetică majoră pentru Europa în mai puțin de patru ani, după turbulențele generate de războiul din Ucraina , și a legat direct vulnerabilitatea de „dependența excesivă” de combustibili fosili importați. „Aceasta este a doua criză energetică în decurs de patru ani, iar lecția ar trebui să fie foarte clară. Dependența noastră excesivă de combustibilii fosili importați ne face vulnerabili.” Ce direcții indică Bruxelles-ul: energie curată produsă local, inclusiv nuclear În acest context, von der Leyen a cerut accelerarea tranziției către surse de energie curate produse local și intensificarea investițiilor în alternative, de la regenerabile la energie nucleară, cu respectarea „neutralității tehnologice” (principiul potrivit căruia politicile publice nu favorizează o singură tehnologie, ci urmăresc obiectivul – de exemplu, reducerea emisiilor – prin mai multe opțiuni). Pe plan diplomatic, ea a spus că UE susține menținerea armistițiilor din Iran și Liban și consideră esențială revenirea la dialog pentru stabilizarea regiunii. Materialul Digi24 citează o relatare Bloomberg pe această temă. [...]
Germania și SUA împing spre o soluție negociată rapid în războiul din Iran , după o discuție telefonică între ministrul german de externe Johann Wadephul și secretarul de stat american Marco Rubio , potrivit Agerpres . Conform informațiilor transmise de dpa și preluate de Agerpres, convorbirea a avut loc miercuri, în timp ce Wadephul se află într-o vizită oficială în Maroc. Surse apropiate ministrului german au indicat că cele două părți au convenit asupra „necesității unei soluții negociate rapid” pentru a calma tensiunile. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul discuției sau pașii concreți avuți în vedere nu sunt publice în materialul accesibil. [...]
Donald Trump a ales să prelungească blocada asupra economiei Iranului, mizând pe presiunea financiară ca instrument de negociere , potrivit Digi24 . Decizia vizează în special exporturile de petrol și transportul maritim către și dinspre porturile iraniene, într-un demers pe care președintele SUA îl consideră mai puțin riscant decât reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict, conform relatării The Wall Street Journal . În întâlniri recente, inclusiv o discuție de luni în Situation Room, Trump ar fi optat pentru menținerea blocadei pe termen nelimitat, pe ideea că aceasta „subminează” economia Iranului și împinge Teheranul spre negocieri. Un oficial american citat în material susține că presiunea economică ar putea forța Iranul să revină la masa discuțiilor, în condițiile în care Teheranul a refuzat de multă vreme o „capitulare” în dosarul nuclear. Efecte economice și costuri politice Continuarea blocadei ar prelungi conflictul, iar acest lucru a dus deja la creșterea prețurilor la energie, notează The Wall Street Journal. Publicația mai arată că evoluția a afectat ratele de aprobare ale lui Trump și a înrăutățit perspectivele republicanilor înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Negocieri, Strâmtoarea Hormuz și miza nucleară Casa Albă a confirmat luni că Trump și echipa sa de securitate națională au discutat o nouă propunere a Iranului pentru încetarea războiului, fără ca detaliile să fie făcute publice. Relatări din presă citate în articol sugerează că propunerea ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz în schimbul încetării războiului, urmând ca discuțiile despre programul nuclear iranian să aibă loc ulterior. Secretarul de Stat Marco Rubio a descris oferta iraniană drept „mai bună decât ne-am fi așteptat”, dar a spus că orice acord final trebuie să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară. Teheranul neagă constant că urmărește arme atomice. Reacția Iranului: acuzații de „piraterie” și avertismente militare Armata iraniană afirmă că țara se află într-o „situație de război” și avertizează că orice nouă acțiune a „inamicului” va fi întâmpinată cu „noi instrumente, metode și arene”. În paralel, Amir Saeid Iravani, reprezentantul Iranului la ONU, a trimis o scrisoare către secretarul general al ONU și președintele Consiliului de Securitate, protestând față de capturarea de către SUA a unor nave iraniene și calificând acțiunile drept „piraterie”, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. „Un astfel de comportament constituie o constrângere ilegală, o ingerință în comerțul internațional legal și confiscarea ilegală a proprietății.” Ce urmăresc SUA, potrivit Reuters Separat, Reuters relatează că serviciile secrete americane analizează cum ar reacționa Iranul dacă Donald Trump ar declara SUA victorioase în război. Una dintre sursele agenției a indicat că obiectivul este evaluarea consecințelor unei posibile retrageri a SUA din conflict. Trump a transmis și mesaje publice pe Truth Social, susținând că Iranul „a informat că se află într-o stare de colaps” și că ar dori redeschiderea strâmtorii „cât mai curând posibil”, în timp ce „încearcă să-și clarifice situația conducerii”. [...]
China își poziționează mesajul pro-ONU ca răspuns la escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu , într-un moment în care Beijingul critică explicit „hegemonismul” și cere întărirea multilateralismului, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe, Wang Yi , a făcut apel la consolidarea Organizației Națiunilor Unite și la menținerea „căii corecte a unității și cooperării”, avertizând că, pe fondul instabilității globale și al recurgerii la forță, nu trebuie „să prevaleze legea junglei”. Declarațiile au fost făcute la Beijing, în cadrul unei întâlniri cu președinta celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, conform unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. Mesajul Beijingului: împotriva „intimidării” și a „voinței celui mai puternic” Wang Yi a susținut că ONU și multilateralismul se confruntă cu „provocări serioase” și a cerut respingerea hegemonismului, a practicilor de intimidare și a impunerii voinței celui mai puternic, în favoarea unui sistem internațional bazat pe „echitate și justiție”. În același timp, șeful diplomației chineze a descris Adunarea Generală a ONU drept principala platformă a multilateralismului și a afirmat că China va continua să apere acest sistem, să promoveze „dezvoltarea comună” și să consolideze guvernanța globală. Baerbock: statele trebuie să se unească pentru a sprijini Carta ONU Annalena Baerbock i-a mulțumit Chinei pentru sprijinul acordat ONU și a evidențiat rolul acesteia, ca membru fondator și membru permanent al Consiliului de Securitate, în apărarea dreptului internațional. „În fața presiunii crescânde asupra multilateralismului și a atacurilor directe la adresa Cartei ONU, țările trebuie să se unească mai mult ca niciodată pentru a sprijini organizația.” Context: poziționarea Chinei pe dosarul Orientului Mijlociu În același cadru, China a reiterat că, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, a îndemnat la o soluționare negociată și a susținut inițiativele de reducere a tensiunilor. Beijingul a cerut și un rol al Consiliului de Securitate care să contribuie la atenuarea tensiunilor și „să nu sprijine acte ilegale de război”. Totodată, China a condamnat în mod repetat atacurile americane și israeliene împotriva Iranului, menționând însă și necesitatea „respectării suveranității” țărilor din Golf, cu care are legături politice, comerciale și energetice și care au fost ținta represaliilor iraniene, în contextul alianței lor cu SUA și al găzduirii de baze americane folosite în operațiuni militare. [...]
