Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a lansat miercuri cel mai amplu atac cu rachete asupra Israelului de până acum, potrivit AGERPRES, care citează Times of Israel, la rândul său bazat pe informații ale armatei israeliene. Atacul a avut loc cu puțin timp înainte de începerea Paștelui evreiesc, relatează dpa, conform agenției române de presă.
Martori oculari au declarat că, în decurs de o oră, în zona Tel Aviv au fost declanșate șase alerte de rachete. Publicația israeliană menționează că aproximativ zece rachete balistice au fost lansate către centrul Israelului.
Majoritatea rachetelor ar fi fost interceptate de apărarea aeriană, în timp ce unele au fost lăsate să lovească în zone nelocuite, pe teren viran, mai notează Times of Israel, citat de AGERPRES.
În paralel, armata israeliană a anunțat că a lovit „zeci de ținte teroriste” în centrul Teheranului, în cadrul unei serii de atacuri.
Armata israeliană a anunțat că a lansat lovituri asupra a zeci de „ținte teroriste” în centrul Teheranului.
Contextul imediat este legat și de calendarul religios: săptămâna Paștelui evreiesc începe miercuri seară, perioadă în care evreii comemorează exodul din Egipt și eliberarea din sclavie.
Din informațiile prezentate de AGERPRES, principalele elemente raportate până acum sunt:
Recomandate
Atacurile cu drone reclamate de Kuweit și Bahrein ridică riscul de perturbări în Golf , într-un moment în care escaladarea militară dintre SUA și Iran se propagă către state-cheie pentru securitatea rutelor energetice, potrivit Agerpres . Armata kuweitiană a transmis, în noaptea de marți spre miercuri, că se confruntă cu „atacuri ostile cu drone” iraniene. Informația vine după ce Statele Unite au lansat noi lovituri împotriva Iranului, conform relatării AFP preluate de Agerpres. Deși materialul disponibil public nu oferă detalii despre ținte, pagube sau eventuale întreruperi ale activităților, semnalul operațional este relevant pentru companii și piețe: orice extindere a incidentelor către statele din Golf amplifică incertitudinea privind siguranța infrastructurii și a transporturilor din regiune. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că rămâne neclar, pe baza informațiilor accesibile, dacă au fost raportate victime, ce sisteme au fost vizate și ce măsuri de răspuns au fost adoptate de autorități. [...]
Rusia își intensifică atacurile cu rachete și drone, iar presiunea pe apărarea antiaeriană a Ucrainei crește , în condițiile în care partenerii occidentali încearcă să consolideze „umbrela” de apărare aeriană și să accelereze producția locală de armament, potrivit Kyiv Post , care publică sinteza Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) pentru 14 iulie 2026. În noaptea analizată, forțele ruse au lansat asupra Ucrainei opt rachete balistice Iskander-M/S-400, două rachete de croazieră ghidate Kh-59/69 și 135 de drone. Accentul pe muniție balistică este relevant operațional: astfel de rachete sunt mai dificil de interceptat și obligă Ucraina să consume interceptori mai scumpi și mai rari, ceea ce amplifică dependența de livrările externe și de capacitatea internă de producție. Răspunsul occidental: apărare aeriană și producție în Ucraina Pe fondul acestei presiuni, partenerii occidentali ai Ucrainei continuă eforturile de întărire a apărării aeriene, cu o atenție specială pentru contracararea rachetelor balistice, notează ISW. În paralel, Franța și Italia au acordat Ucrainei licențe pentru a produce în țară bombe planante franco-italiene și rachete franceze SCALP. Miza este dublă: reducerea timpilor de aprovizionare și creșterea autonomiei industriale a Ucrainei în domeniul apărării (DIB – baza industrială de apărare, adică totalitatea capacităților de producție militară). Costurile umane și limitele recrutării în Rusia ISW mai arată că programele de recrutare ale Ministerului rus al Apărării ar eșua să compenseze creșterea ratei pierderilor, în contextul unor înaintări costisitoare în Ucraina. Evaluarea sugerează o presiune structurală asupra resursei umane a armatei ruse, cu potențiale efecte asupra ritmului operațiunilor și asupra necesarului de mobilizare/recrutare. Evoluții pe front și lovituri asupra infrastructurii energetice ruse Pe teren, forțele ruse ar fi avansat recent în regiunea Sumî și în zona tactică Kostiantînivka–Drujkivka, potrivit aceleiași evaluări. De cealaltă parte, forțele ucrainene au lovit rafinăria de petrol Salavat în noaptea de 13 spre 14 iulie, descrisă de ISW drept singura rafinărie majoră din Rusia care nu fusese lovită anterior în 2026. Astfel de atacuri au potențialul de a afecta logistică și aprovizionarea cu combustibil, chiar dacă impactul economic exact nu este detaliat în sinteza publicată. Dimensiunea politică: garanții de securitate și negocieri În plan diplomatic, „ Coaliția celor dispuși ” a reafirmat necesitatea ca Ucraina să primească garanții de securitate obligatorii într-un plan de pace mai amplu și și-a reiterat angajamentul de a participa la negocieri. În contrapondere, ISW notează că Kremlinul continuă să respingă garanțiile de securitate pentru Ucraina și urmărește să limiteze participarea europeană la negocieri. Pentru perioada următoare, concluzia operațională a evaluării este că intensitatea atacurilor aeriene rusești – în special cu rachete balistice – va menține presiunea pe apărarea antiaeriană a Ucrainei, iar ritmul de întărire a acesteia și de localizare a producției de armament rămâne un factor critic. [...]
Reimpunerea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și amenințările cu lovirea infrastructurii energetice ridică riscul unor noi șocuri pe piața petrolului , într-un moment în care cotația Brent a urcat deja cu 15% în ultima săptămână, la 85 de dolari pe baril, potrivit HotNews , care citează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți reinstituirea blocadei navale asupra tuturor porturilor iraniene și a avertizat că, săptămâna viitoare, ar putea urma lovituri asupra centralelor electrice și a podurilor dacă Teheranul nu reia negocierile. În paralel, armata americană a comunicat o nouă rundă de atacuri menite să slăbească capacitățile Iranului folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Iranul a susținut că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz, după reluarea ostilităților săptămâna trecută, ceea ce pune sub presiune un armistițiu descris ca „fragil”, încheiat în iunie după luni de lupte soldate cu mii de morți. „Săptămâna viitoare vor urma centralele electrice, săptămâna viitoare vor urma podurile, dacă nu se așează la masa negocierilor.” HotNews notează și că Convențiile de la Geneva din 1949 interzic atacurile asupra obiectivelor considerate esențiale pentru civili, un detaliu relevant în contextul amenințărilor privind infrastructura energetică. Riscul pentru fluxurile de energie: Ormuz și, posibil, Bab el-Mandeb Escaladarea are o componentă directă de securitate energetică: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul de petrol, iar Iranul ar lua în calcul extinderea presiunii și spre Bab el-Mandeb (poarta de acces către Marea Roșie), prin aliații Houthi din Yemen, ceea ce ar pune în pericol două artere vitale pentru energie, conform Reuters, citat de HotNews. Contextul este detaliat într-un material separat al publicației, despre posibila mutare a presiunii către Bab el-Mandeb, disponibil aici . Atacuri și acuzații în regiune Pe plan militar, armata iraniană a afirmat miercuri dimineață că a lansat atacuri cu drone asupra pozițiilor americane de la baza Azraq din Iordania, informație asupra căreia Pentagonul nu a făcut declarații, potrivit sursei. Garda Revoluționară Islamică a mai susținut că a vizat depozite de arme și instalații de stocare din Bahrain și Kuweit. În Kuweit, armata a transmis că sistemele de apărare aeriană se confruntă cu atacuri cu drone, iar agenția de știri de stat a precizat că un incendiu a fost stins; Reuters menționează că nu a putut verifica imediat aceste informații. Separat, autorități iraniene au raportat lovituri americane în apropiere de Bandar Abbas și, potrivit agenției iraniene IRNA, în apropiere de Sirik, în sudul Iranului. Blocada revine, iar piața reacționează Blocada navală americană a reintrat în vigoare marți după-amiază, după ce fusese ridicată în iunie. Trump a afirmat că strâmtoarea este deschisă întregului trafic maritim, cu excepția celui din Iran. Armata americană a indicat că peste 20 de nave de război ale Marinei SUA și sute de aeronave militare operează în regiune. Pe fondul tensiunilor, SUA au acuzat că Iranul a atacat șapte nave comerciale în ultima săptămână, cu aproximativ 12 membri ai echipajelor morți, dispăruți sau răniți. Emiratele Arabe Unite au comunicat anterior că un membru al echipajului, de origine indiană, a fost ucis și alți opt au fost răniți după ce două petroliere emirateze au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în Strâmtoarea Ormuz. În plan economic, conflictul este descris ca nepopular în SUA, pe fondul creșterii prețurilor la benzină și al apropierii alegerilor pentru Congres din noiembrie. În acest context, cotația Brent a urcat la 85 de dolari pe baril (aprox. 385 lei), cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii iunie, după un avans de 15% în șapte zile, potrivit datelor citate în material. [...]
O nouă rundă de atacuri americane asupra Iranului ridică riscul unei perturbări a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , după ce Teheranul a transmis că ar putea opri tranzitul, potrivit Mediafax . Miza economică este majoră: Ormuz este un punct-cheie pentru transporturile maritime de țiței, iar orice blocaj sau escaladare militară poate afecta rapid lanțurile de aprovizionare și prețurile energiei. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a început „o rundă suplimentară de atacuri” împotriva Iranului, cu obiectivul de a continua „degradarea capacităților iraniene” folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz, conform informațiilor citate de Al Jazeera și alte surse. Amenințarea Iranului: întreruperea fluxului de petrol Corpul Gărzilor Revoluționare Iraniene (CGRI) a avertizat că va întrerupe fluxul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, pe fondul intensificării confruntărilor. În același timp, materialul notează că avertizarea vine după ce Donald Trump anunțase instituirea unei taxe de 20% din prețul produselor transportate de navele care tranzitează Ormuz, măsură la care ulterior a renunțat, orientându-se către acorduri comerciale cu țările din zonă. Escaladare regională și efecte asupra transportului maritim Iranul susține că a atacat situri americane în Kuweit, Bahrain și Iordania, precum și două supertancuri petroliere în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele Arabe Unite au anunțat, la rândul lor, că două nave naționale au fost lovite de rachete de croazieră iraniene. India a convocat un oficial iranian după ce un membru indian al echipajului a fost ucis, iar alții au fost răniți, potrivit aceleiași relatări. Context politic în SUA: presiune în Congres pentru limitarea operațiunilor Mediafax mai arată că noile atacuri vin după runde repetate de ostilități și armistiții nerespectate. Administrația Trump notificase Congresul, la începutul lunii mai, că ostilitățile declanșate pe 28 februarie se „încheiaseră”, iar Casa Albă susținuse că armistițiul afecta termenul legal de 60 de zile, deși trupele americane au rămas în regiune, iar Marina SUA a continuat blocada. În iunie, Senatul a adoptat cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă o rezoluție care cere oprirea operațiunilor militare neautorizate de Congres; patru republicani (Rand Paul, Susan Collins, Lisa Murkowski și Bill Cassidy) au votat alături de democrați. Potrivit materialului, o nouă scrisoare trimisă de Trump complică eforturile parlamentarilor care încearcă să limiteze operațiunile militare împotriva Iranului. [...]
Donald Trump a renunțat la ideea unei taxe de 20% pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , mutând presiunea dinspre un cost direct asupra comerțului global spre o strategie de „blocadă” țintită și acorduri de investiții cu statele din Golf , potrivit HotNews . Schimbarea vine pe fondul escaladării conflictului cu Iranul și are implicații imediate pentru piața energiei și pentru riscul de inflație la nivel global. Trump a anunțat marți că nu va mai introduce „taxa de rambursare” de 20% pe care o propusese pentru „paza” strâmtorii, cu mai puțin de cinci ore înainte ca aceasta să intre în vigoare (ora 20:00 GMT). În schimb, liderul de la Casa Albă spune că va urmări încheierea unor acorduri comerciale și de investiții cu țări din Golf. De la taxă generală la restricții asupra navelor legate de Iran Într-o postare pe Truth Social , Trump a afirmat că Strâmtoarea Ormuz este deschisă tuturor navelor, cu excepția celor iraniene, și a descris o „blocadă totală” aplicată însă doar navelor care au legătură cu porturile iraniene sau cu mărfuri iraniene. „Am decis să înlocuiesc taxa de rambursare de 20% către Statele Unite cu acorduri comerciale și de investiții pe care diverse țări din Golf le vor încheia cu Statele Unite.” Contextul imediat: luni spre marți, forțele americane au lansat atacuri „pentru a treia noapte consecutivă”, după ce Teheranul a anunțat că a închis strâmtoarea. În acest cadru, Trump reinstituise luni blocada navală asupra transportului maritim iranian și propusese taxa. Efectul asupra petrolului și miza economică După publicarea postării, prețurile futures ale petrolului „și-au redus avansul”, după ce crescuseră mai devreme în cursul zilei de marți. HotNews notează că, înainte de război, aproximativ o cincime din traficul mondial de petrol și gaze trecea zilnic prin Strâmtoarea Ormuz. Publicația indică și miza financiară a taxei abandonate: dacă SUA ar fi impus tariful de 20%, acesta „ar fi putut genera aproximativ 240 de milioane de dolari pe zi” (aprox. 1,1 miliarde lei). Totodată, intensificarea atacurilor a alimentat îndoieli că memorandumul de înțelegere semnat luna trecută ar putea duce la încetarea definitivă a războiului, conflict care a perturbat aprovizionarea globală cu energie și a amplificat temerile privind o creștere a inflației la nivel mondial. Obstacole de reglementare: poziția agenției ONU pentru transport maritim Agenția ONU pentru transport maritim a anunțat că se opune oricăror taxe pentru strâmtorile utilizate în navigația internațională și că „nu există niciun temei juridic” pentru tarife obligatorii la tranzitul prin strâmtori. Această poziție subliniază riscul ca o taxă generală să fi deschis un front juridic și diplomatic, pe lângă cel militar. Escaladare militară și presiune politică internă în SUA Separat, Politico relatează că Trump a notificat Congresul că SUA sunt „din nou în război cu Iranul”, ceea ce oferă administrației un termen suplimentar de 60 de zile pentru a recurge la forță militară fără aprobarea Congresului. În scrisoarea datată 10 iulie, Trump a susținut că atacurile începute pe 7 iulie sunt o acțiune militară în cadrul responsabilității sale de a proteja cetățenii și interesele SUA. HotNews mai consemnează că Iranul a ripostat atacând o bază americană din Iordania cu rachete balistice, iar Bahrainul a declarat că a respins un atac aerian iranian; Iordania a transmis că a doborât patru rachete, iar în Manama s-au auzit explozii. Pe plan intern, conflictul complică eforturile Congresului de a limita puterile de război ale președintelui: Senatul a votat anterior în favoarea încetării ostilităților (50 la 48), iar Camera Reprezentanților a avut un vot similar, însă impactul juridic a fost limitat, iar orice restricții s-ar putea lovi de un veto prezidențial. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate, pivotul de la o taxă generală la o „blocadă” orientată către navele asociate Iranului reduce riscul unui cost uniform pentru comerțul global, dar menține presiunea asupra fluxurilor energetice printr-o măsură cu potențial operațional și militar. Dimensiunea și calendarul „acordurilor de investiții” invocate de Trump nu sunt detaliate în informațiile citate, astfel că impactul lor economic rămâne, deocamdată, necuantificat. [...]
Reținerea în China a unui seismolog american implicat în monitorizarea testelor nucleare adaugă presiune pe relația SUA–China , într-un moment în care cele două puteri încearcă să stabilizeze dialogul înaintea unei vizite așteptate a lui Xi Jinping în SUA, la finalul toamnei, potrivit Mediafax . Cazul îl vizează pe Youlin Chen , despre care senatorul american Edward Markey spune că este „reținut pe nedrept” din noiembrie 2024, informație relatată de CNN. Donald Trump ar fi ridicat subiectul detenției și ar fi cerut eliberarea lui Chen în timpul unei întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping, la Beijing, în luna mai, conform Global Reach , o organizație non-profit americană care a lucrat cu familia lui Chen. Organizația susține că Chen, care locuia în Boston și are un fiu de vârstă universitară, este în prezent singurul american desemnat ca fiind „reținut pe nedrept” în China. De ce contează: un nou punct de fricțiune înaintea unei vizite la nivel înalt Cazul este prezentat ca un nou element de tensiune între Washington și Beijing, pe fondul eforturilor de „stabilizare” a relațiilor bilaterale și înaintea unei vizite așteptate a lui Xi în SUA la sfârșitul acestei toamne. Contextul vine la câteva săptămâni după ce China a confirmat arestarea unui alt cercetător american, Min Zin, despre care autoritățile chineze au spus că este „suspectat de spionaj și de punerea în pericol a securității naționale chineze”. Suspiciuni legate de monitorizarea testelor nucleare Global Reach afirmă că există suspiciuni potrivit cărora reținerea lui Chen ar putea avea legătură cu extinderea capacităților nucleare ale Chinei, inclusiv cu un presupus test nuclear subteran din 2020, pe care Beijingul îl neagă. În acest context, sursa amintește că SUA și China au semnat, dar nu au ratificat, Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT) – un acord internațional care interzice „orice explozie de testare a armelor nucleare sau orice altă explozie nucleară”. Activitatea lui Chen se concentrează pe folosirea datelor seismologice pentru identificarea și monitorizarea testelor nucleare, inclusiv cercetări privind testele subterane ale Coreei de Nord. Potrivit Global Reach, cercetările sale au fost finanțate de Departamentul de Stat al SUA și de Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA. Cum a fost reținut și ce spun autoritățile americane Chen ar fi fost reținut pe aeroport după o vizită la părinții săi din Beijing, potrivit lui Kieran Ramsey, director de investigații la Global Reach. „Din păcate, acest caz este un exemplu al dorinței Chinei de a folosi diplomația ostaticilor ca parte a competiției sale pentru putere cu SUA și, din păcate, doctorul Chen este singurul exemplu desemnat oficial în acest moment de guvernul SUA.” Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru CNN că SUA au discutat direct cazul cu oficialii chinezi și au cerut eliberarea imediată a lui Chen. Întrebată dacă Trump a adus cazul în discuție în întâlnirea cu Xi, Casa Albă a transmis, potrivit CNN, că „președintele Trump a fost clar că dorește ca fiecare american reținut în străinătate să se întoarcă acasă”. [...]
