Știri
Știri din categoria Externe
Amenințarea Iranului de a lovi infrastructura petrolieră din Golf ridică riscul unui șoc energetic regional și pune presiune suplimentară pe securitatea livrărilor din Orientul Mijlociu, într-un moment în care armistițiul cu Statele Unite se apropia de expirare, potrivit Adevărul.
Gardienii Revoluției au transmis marți seara că vor „distruge complet” producția petrolieră a țărilor din Golf dacă un atac împotriva Iranului ar fi lansat de pe teritoriul acestora. Mesajul a fost formulat ca avertisment direct către statele vecine din sud.
„Vecinii noştri din sud trebuie să ştie că, dacă teritoriul şi instalaţiile lor sunt puse în slujba duşmanilor pentru a ataca naţiunea iraniană, pot spune adio producţiei petroliere din Orientul Mijlociu”, a avertizat comandantul Forţei Aerospatiale a Corpului Gărzilor, Majid Moussavi, citat de agenţia Fars, scrie News.
În timpul războiului declanșat pe 28 februarie de atacurile israeliano-americane, Iranul a lansat „multiple atacuri” împotriva monarhiilor din Golf, pe care le acuză că ajută Statele Unite, potrivit articolului.
În paralel, a doua rundă de negocieri de pace, care ar fi trebuit să aibă loc la Islamabad, este descrisă ca incertă, pe fondul tensiunilor legate de blocada americană asupra Strâmtorii Ormuz și al acuzațiilor reciproce privind încălcarea armistițiului.
Vicepreședintele american JD Vance era așteptat să plece marți dimineață spre Pakistan, dar a rămas la Washington pentru consultări, relatează CNN, conform aceleiași surse.
Totodată, președintele american Donald Trump a acuzat Iranul că a încălcat armistițiul cu 24 de ore înainte de expirarea acestuia, ceea ce crește riscul reluării ostilităților și, implicit, al unor noi perturbări în regiune.
Recomandate
Escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz riscă să prelungească blocada navală și să țină sub presiune transporturile maritime , după ce Donald Trump a avertizat că SUA ar putea relua bombardamentele dacă nu apar „progrese în negocieri”, iar Teheranul transmite că nu acceptă discuții „sub amenințarea forței”, potrivit Știrile Pro TV . În material se arată că amenințarea lui Trump vine cu 24 de ore înainte să expire armistițiul cu Iranul. În paralel, o nouă rundă de negocieri la Islamabad este incertă: delegația americană, condusă de vicepreședintele JD Vance, ar fi fost pregătită să plece încă de luni, însă iranienii susțin că nu s-au decis dacă participă. Blocada navală: nave întoarse din drum și capturi pe mare Pe fondul avertismentelor privind o „blocadă militară”, armata americană susține că 27 de nave care urmau să ajungă sau au plecat din porturi iraniene au fost forțate să se întoarcă, conform informațiilor prezentate. Comandamentul Central al SUA a distribuit imagini cu capturarea cargobotului iranian Touska, care plecase din China pe 25 martie. Nava ar fi ignorat timp de șase ore somațiile, a fost oprită după ce a fost produsă „o gaură în sala motoarelor”, iar apoi a fost abordată de pușcași marini coborâți în rapel din elicoptere. Ministerul de Externe de la Teheran a condamnat acțiunea, pe care a numit-o „brutală și ilegală”, și a cerut eliberarea imediată a echipajului. Surse din domeniul securității maritime, citate de Reuters în articol, afirmă că Touska ar fi avut la bord articole cu dublă utilizare (bunuri ce pot avea și întrebuințare civilă, și militară), inclusiv țevi și componente electronice. Separat, Pentagonul a difuzat imagini cu preluarea controlului asupra unui petrolier despre care susține că era folosit de iranieni pentru a eluda sancțiunile și blocada, într-o acțiune desfășurată în Oceanul Indian. Miza: prelungirea blocadei și riscul reluării loviturilor Trump insistă că blocada navală nu va fi ridicată până la încheierea unui acord cu Teheranul și avertizează că armistițiul expiră „mâine seara, ora Washingtonului” (în România, în dimineața zilei următoare) și că este „foarte puțin probabil” să îl prelungească. „Dacă nu încheiem un acord, atunci reîncepe războiul. Suntem gata să reluăm bombardamentele, adică armata e pregătită. Dar cred că vom ajunge să semnăm un acord grozav pentru că nu au de ales (iranienii)” Secretarul american al Energiei, Chris Wright, spune că președintele SUA „folosește toate pârghiile posibile” și „se folosește cu abilitate de incertitudine” pentru a pune presiune pe Iran. De cealaltă parte, președintele parlamentului iranian a transmis că Teheranul s-a „pregătit să arate cărți noi pe câmpul de luptă” și că nu va accepta negocieri sub amenințarea forței. „Atu strategic” în Ormuz și negocierea prin presiune În material este citat și generalul (r) Wesley Clark, fost comandant suprem al forțelor aliate NATO în Europa, care afirmă că Strâmtoarea Ormuz a fost fortificată de ani de zile și că Iranul ar dispune de tehnologie chineză, ceea ce i-ar permite să observe în timp real mișcările flotei americane. „Iranienii știu acum că au un atu strategic real, mai util decât o armă nucleară, și l-au folosit. Și nu cred că noi avem un răspuns pentru asta” Într-un alt mesaj pe Truth Social, Trump a reluat tema rezervelor de uraniu îmbogățit ale Iranului și a susținut că „Operațiunea Midnight Hammer” (iunie 2025) a dus la „distrugere completă și totală” a siturilor nucleare iraniene, adăugând că excavarea acestora ar fi „un proces lung și dificil”. Concluzia prezentată de comentatorii citați în articol este că schimbul de amenințări, somații și acuzații, inclusiv escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz, funcționează în primul rând ca manevre de negociere pentru obținerea de concesii, dar că retorica și „jocul la cacealma” pot compromite șansele unui acord. [...]
Absența publică a noului lider suprem oferă regimului iranian spațiu de manevră în negocieri și în fața criticilor interne , într-un moment în care Teheranul încearcă să-și gestioneze supraviețuirea politică după moartea lui Ali Khamenei, potrivit Adevărul , care citează o relatare CNN. La peste șase săptămâni de la anunțul că Mojtaba Khamenei a devenit lider suprem, acesta rămâne absent din spațiul public, deși apar declarații oficiale în numele lui. Mesajele sunt citite de prezentatori ai televiziunii de stat sau publicate pe canale oficiale, iar în unele cazuri au fost folosite inclusiv imagini generate cu inteligență artificială pentru a-l arăta adresându-se națiunii, alimentând speculații că nu își poate exercita funcția sau că s-ar afla în afara țării. Un vid de imagine care poate funcționa ca „scut” pentru decidenți În contrast cu Ali Khamenei, care intervenea frecvent și public în deciziile majore, noul lider rămâne în umbră, iar ambiguitatea a devenit parte din mecanismul de guvernare. CNN citează surse potrivit cărora Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit în atacurile în care au fost uciși tatăl său și mai mulți lideri militari iranieni, suferind o fractură la picior, o vânătaie la ochiul stâng și răni minore la nivelul feței. În paralel, alte relatări „pe surse”, inclusiv ale Reuters, susțin că ar participa la ședințe prin conferințe audio și ar fi implicat în decizii strategice, inclusiv legate de război și de eventuale negocieri cu Statele Unite, însă nivelul real al implicării rămâne neclar. Ali Vaez, directorul programului pentru Iran de la International Crisis Group, spune că Mojtaba „nu este într-o stare în care să poată lua decizii critice sau să microgestioneze negocierile”, dar că sistemul îl folosește pentru „aprobarea finală” a deciziilor majore. În interpretarea sa, absența este exploatată deliberat: atribuirea unor poziții în numele liderului suprem devine o acoperire pentru negociatori în fața criticilor interne. Negocieri externe, presiune internă și întrebarea „cine aprobă” În plan extern, președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Iranul ar fi trecut printr-o schimbare de regim și i-a descris pe noii interlocutori drept „rezonabili”, susținând că SUA tratează „cu oameni cu totul diferiți” față de trecut. Pe fondul absenței liderului suprem, Teheranul a trimis la discuțiile de la Islamabad o delegație amplă, condusă de președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf (fost comandant în cadrul Gardienilor Revoluției), alături de ministrul de externe Abbas Araghchi, într-un gest interpretat ca semnal de unitate. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat după încheierea negocierilor de săptămâna trecută fără acord că delegația iraniană a trebuit să se întoarcă acasă pentru a obține aprobarea liderului suprem sau a „altcuiva”. Potrivit analizei citate, este posibil ca Iranul să fi intrat într-o etapă în care sprijinul vizibil al liderului suprem să nu mai fie indispensabil pentru susținerea unui acord, ceea ce ar schimba modul în care se iau și se legitimează deciziile. Costul ambiguității: fricțiuni în interiorul regimului În interior, neclaritatea privind cine decide produce tensiuni inclusiv în rândul susținătorilor regimului. După ce ministrul de externe a spus că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă navigației comerciale, presa afiliată statului a reacționat critic, argumentând că o asemenea decizie „necesită aprobarea conducerii” și clarificări oficiale. Și președintele Masoud Pezeshkian a fost criticat după ce și-a cerut scuze față de statele arabe și a sugerat că nu vor mai exista atacuri împotriva acestora. Hamidreza Azizi, cercetător la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, apreciază că liderii iranieni trebuie să „meargă pe o sârmă foarte subțire” între presiunile interne și externe, ceea ce indică o dilemă reală. În spatele ușilor închise, Iranul pare să funcționeze cu o autoritate împărțită, însă mecanismul exact rămâne neclar, iar absența lui Mojtaba Khamenei alimentează speculații despre posibile lupte interne. În același timp, Vaez avertizează că regimul nu a depășit pericolul și că miza rămâne supraviețuirea, inclusiv cu riscul revenirii la război — context în care, cel puțin deocamdată, lipsa unei figuri vizibile la vârf rămâne utilă negociatorilor, care se pot proteja mai ușor de criticile interne. [...]
Donald Trump sugerează că China ar fi ajutat Iranul să-și refacă stocurile de armament, o acuzație care poate complica relația SUA–China și negocierile cu Teheranul , potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat de președintele american postului CNBC News . Trump a afirmat că iranienii „probabil și-au refăcut puțin stocurile” după intrarea în vigoare a armistițiului și a invocat capturarea, „ieri (luni)”, a unei nave care transporta „anumite lucruri”. În același context, el a sugerat că ar putea fi vorba despre „un cadou al Chinei”, adăugând că a fost „puțin surprins”. Ce spune Trump despre rolul Chinei În interviu, Trump a indicat că se aștepta la o înțelegere cu președintele chinez Xi Jinping , însă a relativizat episodul, spunând că „asta nu e grav” și că „așa e la război”. Negocierile cu Iranul și armistițiul Întrebat despre negocierile cu Iranul, Trump a spus că Washingtonul se află într-o „poziție de forță” și că este probabil să se ajungă la un acord, pe motiv că Teheranul „nu are de ales”. Totodată, el a declarat că nu dorește prelungirea armistițiului cu Iranul, motivând că „nu avem atât de mult timp la dispoziție” și susținând că Iranul ar putea obține „o poziție foarte favorabilă” dacă acceptă un acord. [...]
Donald Trump prelungește armistițiul cu Iran, dar menține blocada navală, prelungind incertitudinea pentru rutele energetice din regiune , potrivit Adevărul . Președintele SUA spune că amână eventuale acțiuni ofensive și invocă atât fragmentarea internă a guvernului iranian, cât și o solicitare venită din Pakistan. Decizia a fost anunțată marți, într-un mesaj publicat de Trump pe platforma Truth Social . În același mesaj, liderul de la Casa Albă afirmă că armata americană rămâne în stare de alertă, iar blocada navală impusă Iranului va continua, în pofida prelungirii încetării focului, notează Mediafax. Ce schimbă prelungirea: pauză la ofensivă, nu la presiune Mesajul lui Trump indică o amânare a unei escaladări militare, însă nu și o relaxare a măsurilor de presiune asupra Iranului. Președintele SUA leagă prelungirea armistițiului de posibilitatea ca liderii iranieni să vină cu „o propunere unificată”, în condițiile în care, susține el, guvernul de la Teheran este „serios divizat”. „Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătite și capabile și, prin urmare, voi prelungi încetarea focului până când propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul.” Context: termenul-limită invocat anterior și rolul Pakistanului Anterior, Trump declarase într-un interviu pentru Bloomberg că acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran urma să expire „miercuri seara, ora Washingtonului” (joi dimineața, ora României) și că șansele unei prelungiri sunt reduse dacă nu se ajunge la o înțelegere până atunci. Potrivit mesajului de pe Truth Social, prelungirea ar fi venit „la cererea” mareșalului Asim Munir și a premierului pakistanez Shehbaz Sharif, care ar fi solicitat oprirea atacului până la conturarea unei poziții comune a părții iraniene în negocieri. La ce să ne așteptăm în continuare Din informațiile prezentate, armistițiul rămâne condiționat de evoluția discuțiilor și de prezentarea unei propuneri „unificate” din partea Iranului, în timp ce blocada navală și starea de alertă a armatei americane rămân în vigoare. Publicația notează și că, înainte de acest anunț, Trump sugerase că o prelungire ar fi improbabilă în lipsa unei înțelegeri. [...]
Expirarea armistițiului SUA–Iran la 00:00 GMT menține blocada porturilor iraniene și prelungește incertitudinea pentru comerț , în condițiile în care Teheranul nu a decis încă dacă trimite o delegație la negocieri în Pakistan , potrivit Agerpres . Televiziunea de stat iraniană a anunțat că armistițiul de două săptămâni dintre Statele Unite și Iran „se va încheia miercuri la ora 3:30 a.m., ora Teheranului (00:00 GMT)”. Armistițiul intrase în vigoare pe 8 aprilie și, teoretic, urma să se încheie în noaptea de marți spre miercuri în Iran. Negocierile rămân incerte, cu termene diferite anunțate public Președintele american Donald Trump a exprimat îndoiala luni, afirmând că armistițiul s-ar încheia cu o zi mai târziu, miercuri seară, ora Washingtonului, și a spus într-o declarație pentru Bloomberg că este „foarte puțin probabil” să îl prelungească. Pakistanul, care mediază discuțiile, stabilise anterior un termen limită aproape identic cu cel anunțat de Iran. Ministrul pakistanez al informațiilor, Attaullah Tarar, a transmis pe X că armistițiul expiră la ora 04:50 PST pe 22 aprilie (23:50 GMT) și că Islamabadul așteaptă încă un răspuns din partea Iranului privind trimiterea unei delegații pentru o nouă rundă de negocieri cu Statele Unite. Teheranul invocă „mesaje contradictorii” și blocada porturilor Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a reiterat că „nu s-a luat încă nicio decizie finală” privind participarea la discuții. El a motivat lipsa unei decizii prin „mesaje și comportamente contradictorii” și „acțiuni inacceptabile” ale Statelor Unite, menționând în special blocada americană a porturilor iraniene. [...]
Scăderea cotațiilor petrolului a fost unul dintre primele efecte vizibile după ce SUA au anunțat o nouă rundă de discuții menită să prelungească armistițiul Israel–Liban , într-un context regional în care orice reluare a conflictului ar putea reaprinde riscul de întreruperi de aprovizionare, potrivit Libertatea . Statele Unite vor organiza joi, 23 aprilie, noi negocieri între Israel și Liban, pentru a evita reluarea ostilităților după un armistițiu descris ca fragil. Un oficial al Departamentului de Stat , citat sub protecția anonimatului, a spus că Washingtonul va continua să faciliteze discuții directe „purtate cu bună-credință” între cele două guverne. Informația este transmisă de News.ro, care citează France24. Reacția pieței: petrolul a coborât pe fondul așteptărilor legate de Iran În paralel cu efortul diplomatic Israel–Liban, piața petrolului a reacționat la așteptările că negocierile dintre SUA și Iran ar putea duce la creșterea ofertei din Orientul Mijlociu, ceea ce, în mod obișnuit, pune presiune de scădere pe prețuri. Concret, marți: petrolul Brent a scăzut cu 95 de cenți, la 94,53 dolari/baril (aprox. 435 lei); petrolul american WTI a coborât cu 1,54 dolari, la 88,07 dolari/baril (aprox. 405 lei). Tensiuni SUA–Iran și incertitudine asupra negocierilor Libertatea notează că relația SUA–Iran s-a tensionat, după ce ambele părți au avertizat că sunt pregătite inclusiv pentru un conflict, pe fondul incertitudinilor privind negocierile anunțate de președintele Donald Trump. Casa Albă a transmis că vicepreședintele J.D. Vance este pregătit să revină la Islamabad (Pakistan), unde ar urma să aibă loc o nouă rundă de negocieri, însă Iranul nu confirmă participarea. Totodată, autoritățile de la Teheran acuză Washingtonul că a încălcat armistițiul. „Prin impunerea unui blocaj şi încălcarea armistiţiului, Trump doreşte să transforme această masă de negocieri într-o masă de capitulare sau să justifice reluarea ostilităţilor”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian. Ce urmează și de ce contează economic Pentru companii și investitori, miza imediată rămâne volatilitatea prețului petrolului: o prelungire a armistițiului Israel–Liban și un progres (chiar și limitat) pe canalul SUA–Iran pot reduce prima de risc geopolitic din cotații, în timp ce un eșec al discuțiilor ar putea produce mișcări rapide în sens invers. Separat, în Europa, guvernul britanic urmează să anunțe un plan de accelerare a energiei curate: ministrul energiei Ed Miliband va prezenta măsuri pentru extinderea surselor regenerabile (panouri solare și turbine eoliene pe terenuri industriale și feroviare), cu o capacitate indicată ca suficientă pentru alimentarea a aproximativ cinci milioane de locuințe. [...]
