Știri
Știri din categoria Externe
Iranul amenință să blocheze rute maritime-cheie, cu risc direct pentru comerțul regional, dacă SUA își mențin „blocada” asupra porturilor iraniene, potrivit Adevărul. Teheranul avertizează că o astfel de evoluție ar putea duce la încălcarea armistițiului aflat în vigoare din 8 aprilie.
Mesajul a fost transmis miercuri de generalul Ali Abdollahi, șeful comandamentului forțelor armate iraniene, care a legat direct restricțiile maritime de o posibilă escaladare. În formularea sa, menținerea blocadei și „crearea de insecuritate” pentru navele comerciale și petroliere ale Iranului ar reprezenta „preludiul” unei încălcări a încetării focului.
Într-un comunicat difuzat de televiziunea de stat, generalul a susținut că Iranul ar putea recurge la măsuri ferme în regiune, inclusiv prin împiedicarea fluxurilor comerciale pe mai multe rute:
Adevărul notează, totodată, că Iranul nu are ieșire directă la Marea Roșie, însă avertismentul vizează traficul din zonă.
Amenințarea, chiar și la nivel declarativ, ridică miza pentru transportul maritim din regiune, într-un moment în care Teheranul condiționează securitatea rutelor de accesul său la exporturi și importuri. În același timp, oficialii iranieni susțin că actualele măsuri americane pot împinge situația spre o încălcare a armistițiului din 8 aprilie, ceea ce ar amplifica incertitudinea pentru operatorii comerciali care tranzitează zona.
Publicația arată că avertismentul vine pe fondul tensiunilor dintre Iran și SUA, fără a oferi detalii suplimentare despre natura „blocadei” invocate sau despre pașii concreți care ar urma să fie luați.
Recomandate
Turcia încearcă să joace rol de mediator pentru prelungirea armistițiului dintre SUA și Iran , într-un moment în care Ankara își înăsprește simultan retorica față de Israel, ceea ce complică perspectivele de detensionare regională, potrivit The Jerusalem Post . Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri, în fața parlamentarilor, că Ankara lucrează pentru extinderea armistițiului dintre Statele Unite și Iran, pentru reducerea tensiunilor și pentru continuarea discuțiilor. Erdogan a spus că Turcia rămâne „plină de speranță” în privința negocierilor, în pofida problemelor existente între părți, și a susținut că acestea ar putea fi rezolvate dacă se pune accent pe beneficiile păcii. În același discurs, liderul turc a criticat atacurile Israelului asupra Libanului, afirmând că acestea afectează șansele de pace și că „fereastra de oportunitate” creată de armistițiu trebuie valorificată. Retorica Ankarei față de Israel, în contrast cu mesajul de detensionare Publicația notează că apelul lui Erdogan pentru menținerea armistițiului vine după o declarație recentă în care a sugerat că Ankara ar putea lua în calcul o acțiune militară împotriva Israelului. La o conferință desfășurată la începutul săptămânii la Istanbul, Erdogan a acuzat Israelul de atrocități împotriva palestinienilor și a Libanului și a sugerat posibilitatea unei invazii. „Trebuie să fim puternici pentru a împiedica Israelul să facă asta Palestinei. Așa cum am intrat în Karabah, așa cum am intrat în Libia, vom face la fel și cu ei.” Mesajul diplomației turce: Israelul „caută un nou inamic” În aceeași linie, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a declarat luni că Israelul ar căuta „un nou inamic” și că, după Iran, și-ar putea îndrepta atenția către Turcia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu amplu acordat agenției de stat Anadolu, la o zi după ce Erdogan își escaladase retorica privind o posibilă acțiune militară. „După Iran, Israelul nu poate trăi fără ostilitate”, a spus Fidan. Din informațiile prezentate, Turcia încearcă să mențină deschis canalul de negociere pe axa SUA–Iran, însă mesajele dure la adresa Israelului riscă să reducă spațiul diplomatic și să alimenteze tensiunile într-o regiune deja volatilă. [...]
Donald Trump spune că a condiționat relația comercială de dosarul Iran , după ce i-ar fi cerut printr-o scrisoare lui Xi Jinping să nu furnizeze arme Teheranului, iar liderul chinez l-ar fi asigurat că Beijingul nu livrează armament, potrivit Agerpres . Trump a declarat, într-un interviu difuzat miercuri de Fox Business Network , că a existat un schimb de scrisori cu Xi, fără să precizeze când a avut loc. În același context, președintele american a reiterat amenințarea formulată săptămâna trecută: impunerea unor taxe vamale de 50% oricărei țări care furnizează arme Iranului. „I-am scris (președintelui chinez n.red) o scrisoare în care i-am cerut să nu facă asta (să nu furnizeze arme Iranului n.red), iar el mi-a scris o scrisoare în care, în esență, spune că nu face asta”, a afirmat Trump. Strâmtoarea Ormuz și riscul pentru fluxurile de petrol Ulterior, Trump a susținut, într-o postare pe Truth Social, că „deschide permanent” Strâmtoarea Ormuz și că Beijingul ar fi „foarte mulțumit”, întrucât China „are nevoie de petrol”, în timp ce SUA „nu au nevoie”, invocând resursele proprii și pe cele ale Venezuelei, despre care a afirmat că au ajuns sub control american după capturarea președintelui Nicolas Maduro. Trump a legat mesajul despre Ormuz de decizia sa de a anunța, începând de luni, o blocadă navală împotriva porturilor iraniene, după eșecul negocierilor cu Iranul desfășurate în weekend în Pakistan. El a menționat și o viitoare vizită oficială în China „în câteva săptămâni”. Ce rămâne neclar Nu este clar ce a vrut să spună Trump prin afirmația că „deschide permanent” Strâmtoarea Ormuz, notează Agerpres, în condițiile în care transportul maritim prin acest culoar rămâne restricționat atât din cauza amenințărilor iraniene cu represalii după bombardamentele americano-israeliene, cât și din cauza blocadei navale americane împotriva porturilor iraniene. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de clarificare a declarațiilor președintelui american. [...]
Ambasada Israelului cere autorităților să identifice rapid vinovații după profanarea Cimitirului Evreiesc din Reghin , un incident pe care îl leagă de „escaladarea alarmantă” a antisemitismului la nivel global, potrivit Digi24 . Reprezentanții ambasadei spun că sunt „îngrijorați” de actul de vandalism și îl consideră cu atât mai grav cu cât a avut loc în proximitatea Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului în Israel, descrisă drept un moment solemn de omagiere a victimelor și de reafirmare a angajamentului de a combate antisemitismul, xenofobia și ura. „Condamnăm cu fermitate acest act de vandalism şi pe cei responsabili pentru comiterea acestuia. Asemenea fapte contravin valorilor democratice fundamentale şi nu pot fi tolerate sub nicio formă.” Ce solicită Ambasada Israelului Ambasada afirmă că se așteaptă ca autoritățile române să acționeze „prompt” pe două direcții: identificarea și tragerea la răspundere a celor vinovați; restaurarea monumentelor funerare afectate și prevenirea unor incidente similare. În mesajul public, ambasada mai arată că respectul față de memorie și combaterea antisemitismului și a oricărei forme de intoleranță reprezintă „o responsabilitate morală și umană”. Ancheta poliției: 14 monumente funerare dislocate Polițiștii din județul Mureș au deschis o anchetă după ce, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 14 monumente funerare din Cimitirul Evreiesc din municipiul Reghin au fost dislocate, fiind vizată infracțiunea de profanare de morminte. Din verificările făcute, monumentele nu ar fi suferit distrugeri, mai notează Digi24. [...]
Vizita de stat a regelui Charles în SUA este gândită ca un semnal de continuitate pentru parteneriatul transatlantic , într-un moment în care relația dintre Washington și Londra este descrisă ca „neobișnuit de delicată”, potrivit news.ro . Palatul Buckingham a anunțat că monarhul britanic se va adresa unei reuniuni comune a Congresului și va avea o întâlnire privată cu președintele american Donald Trump, în cadrul vizitei programate între 27 și 30 aprilie. Charles al III-lea și regina Camilla vor vizita Washington, DC, New York și Virginia, participând la evenimente publice organizate pentru a marca 250 de ani de la independența SUA. Programul, planificat de mai mult timp, vine după săptămâni în care Trump l-a atacat în mod repetat pe premierul britanic Keir Starmer și guvernul său, pe fondul lipsei unui sprijin „deplin” al Londrei pentru ofensiva americană împotriva Iranului. Miza: „relația specială” sub presiune, dar monarhul rămâne deasupra politicii În Regatul Unit au existat întrebări dacă regele ar trebui să meargă în SUA în aceste condiții, înainte ca Palatul să confirme vizita luna trecută. Totuși, Palatul subliniază că, în calitate de monarh, Charles este obligat prin Constituție să rămână deasupra politicii și să reprezinte Marea Britanie, nu să vorbească în numele guvernului. În acest context, agenda vizitei evită explicit să intre în disputele recente și urmărește să întărească legăturile istorice dintre cele două țări. Palatul arată că vizita își propune să evidențieze „amploarea relației economice, de securitate și culturale” dezvoltate între SUA și Regatul Unit. Ce include programul vizitei La sosirea în SUA, Charles și Camilla urmează să se întâlnească în privat cu Donald Trump și prima doamnă Melania Trump, înaintea unei petreceri în grădină și a unei ceremonii oficiale de bun venit, care va include o trecere în revistă militară. Ulterior, regele se va adresa unei reuniuni comune a Congresului SUA, devenind al doilea monarh britanic care face acest lucru, după regina Elisabeta a II-a, care a vorbit la Capitoliu în 1991. Programul mai include: o cină de stat; o ceremonie în onoarea soldaților căzuți la datorie, menită să „marcheze parteneriatul militar” dintre Marea Britanie și SUA, despre care Palatul spune că a fost supus unor presiuni în ultimele săptămâni din cauza refuzului Marii Britanii de a fi implicată în continuare în războiul din Iran; la New York, comemorarea victimelor atentatelor de la 11 septembrie și o întâlnire cu o organizație care lucrează cu tineri afectați de insecuritatea alimentară, printr-o inițiativă de agricultură urbană durabilă după școală; în Virginia, întâlniri cu comunități indigene și grupuri de conservare. După etapa din SUA, cuplul regal se va îndrepta spre Bermuda, teritoriu britanic de peste mări din nordul Oceanului Atlantic, pentru o vizită de două zile. [...]
Donald Trump amenință cu renegocierea sau anularea acordului comercial SUA–Marea Britanie , o mișcare care poate amplifica incertitudinea pentru relațiile economice bilaterale, la mai puțin de un an de la semnarea înțelegerii, potrivit Mediafax . Într-un interviu acordat miercuri, Trump a spus că Statele Unite au oferit Marii Britanii „un acord comercial bun”, „mai bun decât era nevoie”, adăugând că acesta „poate fi schimbat oricând”, potrivit Politico. Declarațiile au fost făcute pentru Sky News. De ce contează: risc politic asupra unui acord recent Amenințarea președintelui american este prezentată ca un motiv de îngrijorare la Westminster, la 11 luni după ce Marea Britanie a devenit prima țară care a semnat un acord comercial cu SUA. În același timp, contextul este unul de tensiuni în creștere la Washington, pe fondul poziției Londrei față de conflictul din Iran, iar Trump și-a îndreptat criticile și spre premierul britanic Keir Starmer . Critici la adresa Londrei și a politicilor energetice Întrebat despre relația dintre SUA și Marea Britanie, Trump a afirmat că britanicii nu au fost alături de SUA atunci când Washingtonul a cerut sprijin: „Este genul de relație în care, când le-am cerut ajutorul, nu au fost acolo. Când am avut nevoie de ei, nu au fost acolo. Când nu am avut nevoie de ei, tot nu au fost acolo. Și nici acum nu sunt”. Trump a criticat și decizia Marii Britanii de a reduce activitățile de explorare a petrolului și gazelor naturale în Marea Nordului , spunând că Starmer „a comis o greșeală tragică” prin „închiderea exploatării petroliere” din zonă. Ce urmează: moment sensibil înaintea vizitei de stat Declarațiile vin înaintea vizitei de stat pe care regele Charles al III-lea urmează să o efectueze în SUA la finalul lunii aprilie, când este programată și o întâlnire cu Donald Trump. În același context, Trump a avut aprecieri la adresa monarhului, pe care l-a descris drept „un mare gentleman” și „un prieten”. [...]
Blocarea internetului în Rusia erodează sprijinul intern pentru Kremlin , iar costul politic al măsurilor de control crește pe măsură ce afectează direct viața de zi cu zi a populației, susține opozantul Boris Nadejdin într-un interviu citat de Digi24 . Nadejdin, fost candidat la președinție, afirmă că sistemul autoritar construit de Vladimir Putin „își pierde stabilitatea” și că, odată cu această degradare, „probabilitatea de a face greșeli crește”. Declarațiile au fost făcute miercuri pentru EFE și sunt preluate de Agerpres, potrivit articolului. De ce contează: controlul digital lovește „aproape pe toată lumea” În evaluarea opozantului, cea mai gravă eroare recentă a lui Putin ar fi fost blocarea internetului, despre care spune că a dus la „cea mai mare scădere a popularității” liderului rus din ultimul deceniu. Spre deosebire de război, care ar afecta direct „1%” dintre ruși, întreruperea sau încetinirea conexiunii la internet are efecte „practic asupra tuturor”, de la angajați la studenți. Nadejdin mai susține că măsura a produs o reacție rară în politica rusă: toate grupurile parlamentare, cu excepția partidului pro-Kremlin „ Rusia Unită ”, s-ar fi pronunțat împotriva blocării internetului. În plus, potrivit lui, până și „patrioții Z” – susținători fără rezerve ai războiului – ar fi fost indignați. Semne de tensiune în aparat: represiune extinsă și arestări frecvente O altă dovadă a „degradării” sistemului, în versiunea lui Nadejdin, este extinderea represiunii către nivelul local și regional. El afirmă că represiunea „vizează acum tot mai mult primarii și figuri din guvernele regionale și ministerele federale” și susține că arestările de viceguvernatori sau primari ar avea loc zilnic. Totodată, el spune că deplasările sale în regiuni ar confirma o deteriorare a situației din țară și o scădere a încrederii în guvern. Războiul din Ucraina, sursă majoră de iritare și presiune socială Nadejdin indică drept principal motiv de nemulțumire „interminabila operațiune militară specială” din Ucraina, despre care afirmă că a depășit 1.500 de zile de lupte. El susține că „două treimi” din populație își dorește încheierea conflictului „într-un fel sau altul”, în timp ce continuarea acțiunilor militare ar fi susținută de „25%”. În acest context, el pledează pentru înghețarea ostilităților pe actuala linie a frontului și amânarea discuției privind statutul juridic al Donbasului. Ce urmează: miza alegerilor și scenariul unei tranziții pașnice Opozantul spune că speră să participe la alegerile parlamentare din septembrie, după ce comisia electorală i-a interzis să candideze împotriva lui Putin la prezidențialele din 2024, deși afirmă că strânsese semnăturile necesare și că intenția de vot în favoarea sa ajunsese la 15%. Nadejdin susține că o schimbare în Rusia ar fi posibilă și cu Putin președinte, dar adaugă că, pe un orizont de „cinci sau zece ani”, nu vede șanse ca sistemul să rămână neschimbat. În același timp, el spune că urmărește o tranziție pașnică, prin „alegeri corecte”, și respinge ideea unei prăbușiri de tip 1917 sau 1991. [...]
