Știri
Știri din categoria Externe
Moartea inginerului-șef al centralei Zaporojie, atribuită de Rusia unui atac cu dronă, reaprinde riscul operațional la cea mai mare instalație nucleară din Europa, într-un context în care zona a fost deja afectată de întreruperi de curent și deconectări repetate de la alimentarea externă, esențiale pentru răcirea reactoarelor, potrivit Agerpres.
Agenția nucleară de stat rusă Rosatom a anunțat că Aleksandr Iakovlev, inginerul-șef al centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, a murit într-un atac pe care partea rusă îl atribuie Ucrainei; în același incident ar fi fost ucis și șoferul vehiculului centralei, relatează Reuters și EFE, citate de Agerpres.
„În această după-amiază, Aleksandr Iakovlev, inginerul-șef al centralei nucleare Zaporojie, a murit într-un atac terorist selectiv comis de regimul de la Kiev”, a declarat presei ruse directorul general al Rosatom, Alexei Lihacev.
Potrivit lui Lihacev, „o dronă inamică” ar fi lovit vehiculul în care se aflau cei doi. Același oficial a susținut că, „în ultimele două luni și jumătate”, 13 persoane au fost ucise și 48 rănite în urma atacurilor atribuite Kievului în zona centralei.
Separat, autoritățile instalate de Rusia în Energodar (orașul ucrainean din apropierea centralei) au semnalat, miercuri dimineață, întreruperea furnizării energiei electrice în localitate, pe fondul „atacurilor ucrainene continue”, conform relatării.
Centrala nucleară Zaporojie a fost ocupată de trupele ruse în martie 2022 și este descrisă drept cea mai mare din Europa, fiind amplasată aproape de linia frontului din sud-estul Ucrainei. Instalația funcționează cu personal ucrainean, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are permanent o echipă de experți la fața locului.
În ultimii ani, zona centralei a fost lovită de obuze și drone, iar Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc pentru aceste atacuri. Agerpres notează că centrala a fost deconectată în mod repetat de la sursele externe de alimentare cu energie electrică, necesare răcirii reactoarelor, situații rezolvate punctual prin pornirea generatoarelor diesel.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra regiunii Belgorod cresc presiunea pe infrastructura locală , după ce un atac aerian ucrainean a lovit în noaptea de sâmbătă spre duminică orașul Belgorod, cu victime și pagube raportate de autoritățile ruse, potrivit Agerpres . Doi bărbați au fost uciși și 13 persoane au fost rănite în atacul descris drept „masiv”, desfășurat cu drone. În același interval de 24 de ore, în întreaga regiune de frontieră ar fi avut loc 154 de atacuri, iar Belgorod ar fi fost „deosebit de afectat”, potrivit guvernatorului interimar al regiunii, Aleksandr Șuvaiev. Primarul orașului Belgorod, Valentin Demidov, a transmis pe rețelele de socializare că orașul a fost ținta unui atac masiv cu drone și a precizat că mai multe locuințe au suferit „pagube semnificative”. El a mai spus că au fost avariate și unele „facilități sociale și comerciale” și a publicat imagini din centrul orașului care arată clădiri de apartamente și vehicule în flăcări. Șuvaiev a adăugat că atacurile au vizat și alte zone din regiunea Belgorod în ultimele 24 de ore. Potrivit acestuia, alți doi bărbați au fost uciși în districtele Șebekino și Graivoron, iar alte cinci persoane au fost rănite în regiune, inclusiv un adolescent de 17 ani. Pe partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski a declarat că atacurile aeriene rusești au ucis patru persoane în noaptea de sâmbătă în regiunea Dnipro și au rănit alte 22, inclusiv o fetiță de 11 ani. Duminică dimineață, la Viniția, șase persoane au fost rănite după ce o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială cu cinci etaje, distrugând patru apartamente, iar un azil privat de bătrâni a fost avariat, potrivit guvernatorului regional Natalia Zabolotna. Forțele aeriene ucrainene au mai anunțat că Rusia a lansat 153 de drone din mai multe regiuni, dintre care cel puțin 119 ar fi fost „doborâte sau neutralizate”. Informațiile privind victimele și pagubele provin din declarațiile autorităților părților implicate și nu pot fi verificate independent din datele prezentate. [...]
Incidentele violente și acuzațiile de nereguli riscă să afecteze credibilitatea alegerilor parlamentare din Serbia , desfășurate duminică pe fondul unei tensiuni sociale și politice ridicate, potrivit Antena 3 . Cele mai grave episoade au inclus un atac în fața unei secții de votare din Panciova, unde persoane mascate au lovit cu bare metalice și au folosit torțe, în timp ce în alte zone au fost semnalate intervenții ale poliției și suspiciuni de cumpărare a voturilor. Într-o actualizare publicată la ora 17:30, Antena 3 relatează și despre un presupus incident la Belgrad în care ar fi fost agresată Angelina Vucici, mama fostului președinte sârb Aleksandar Vucici , informație atribuită TodayPress TV și semnalată de Partidul Progresist Sârb (SNS) , aflat la guvernare. Publicația precizează că relatarea nu a fost confirmată din surse independente. Violențe la Panciova și intervenții ale poliției în Novi Sad Cel mai grav incident menționat a avut loc la Panciova, în fața Școlii Agricole, unde funcționează o secție de votare. Potrivit relatărilor din presa sârbă citate de Antena 3, înregistrări video distribuite pe rețelele sociale arată un grup de tineri, unii cu glugi, șepci și măști, atacând un alt grup; într-una dintre filmări, un tânăr apare rănit, cu sânge pe față. Marinika Tepici a distribuit înregistrarea și a susținut că „băieții tocmai ieșiseră de la vot” când au fost atacați. Tot la Panciova, Masina.rs este citată cu informația că observatori ai „Listei Studenților” ar fi fost atacați cu dispozitive pirotehnice, iar mai multe persoane ar fi fost lovite în zona capului; poliția sârbă ar fi intervenit la fața locului. În Novi Sad, în cartierul Novo Naselje, o echipă mobilă de monitorizare a observat persoane care transportau saci și plicuri, iar poliția a fost chemată. Antena 3 notează, citând 021.rs, că la fața locului se aflau polițiști, bărbați, echipe mobile de monitorizare și studenți, iar unii cetățeni au susținut că au fost amenințați. Aceeași publicație este citată și cu informații despre intervenții ale poliției pe strada Temerinska (în jurul orei 13:00) și pe strada Lasla Gala (în jurul orei 10:00), unde existau suspiciuni de cumpărare a voturilor; în cazul din urmă, mai mulți bărbați au fost escortați afară dintr-o clădire, fără ca autoritățile să fi comunicat ce se afla în interior. Miza politică: cursă strânsă și presiune publică după proteste Scrutinul are loc într-un moment în care o mișcare politică nouă, „Lista Studenților”, este prezentată ca având șanse să pună în pericol dominația SNS și a lui Aleksandar Vucici, care a câștigat toate alegerile la care a participat din 2012 încoace. Antena 3 citează un sondaj New Serbian Political Thought, care plasează „Lista Studenților” ușor în fața SNS (44,5% față de 42,7%), dar menționează și un sondaj Ipsos din 22 octombrie, care arăta SNS în frunte (47% față de 40% pentru reformiștii conduși de studenți). Contextul este marcat de proteste ample declanșate după prăbușirea, în noiembrie 2024, a copertinei recent renovate a gării din Novi Sad, incident soldat cu 16 morți, inclusiv doi copii. Antena 3 notează că manifestațiile au fost alimentate de acuzații privind corupția și de nemulțumiri legate de derapaje autoritare. Prezență ridicată la vot și cozi la secții Pe lângă incidente, ziua votului a fost caracterizată de cozi mari și o prezență ridicată la urne. Observatori electorali locali au declarat că prezența în primele trei ore a fost de peste două ori mai mare decât la alegerile parlamentare din 2023, potrivit relatării. Vucici a stat la coadă aproape două ore la Belgrad și a spus că speră ca alegerile să se desfășoare în liniște și că partidul său va respecta rezultatul. Ilija Srdanovici, medic și primul pe lista de 250 de candidați ai mișcării de tineret, a apreciat că cozile lungi indică o posibilă prezență record. În lipsa unor confirmări independente pentru toate episoadele semnalate, combinația dintre violențe, intervenții ale poliției și suspiciuni de nereguli ridică presiunea asupra autorităților de a gestiona transparent incidentele și de a proteja procesul electoral, într-o competiție descrisă ca fiind strânsă. [...]
Irakul își întărește controlul la frontieră ca să evite escaladarea cu Iranul potrivit The Jerusalem Post , pe fondul a circa 1.000 de lovituri atribuite Teheranului asupra Kurdistanului irakian și a aproximativ 600 de atacuri ale milițiilor susținute de Iran în interiorul Irakului, majoritatea vizând facilități diplomatice americane. Bagdadul a închis în această săptămână unele puncte de trecere a frontierei cu Iranul, inclusiv Al-Sheeb (în sud), invocând nevoia de modernizare a infrastructurii de securitate și a celei tehnice. Iranul a criticat decizia, susținând că nu a fost notificat în avans și respingând acuzațiile că prin punctele de frontieră ar intra în Irak droguri și valută contrafăcută, conform unui reportaj Rudaw citat de publicație. În același timp, autoritățile din Kurdistanul irakian încearcă să reducă riscul ca regiunea să fie folosită ca pretext pentru o nouă rundă de tensiuni. Guvernul Regional al Kurdistanului (KRG) a negat că forțe ucrainene, unități militare sau drone ar opera de pe teritoriul său, iar Ministerul de Interne al KRG a descris acuzațiile drept „nefondate”, potrivit agenției irakiene INA. Publicația notează că sursa acestor informații rămâne neclară. De ce contează: frontieră, logistică și risc de întreruperi Închiderea unor puncte de trecere și accentul pus pe „upgrade-uri” de securitate indică o abordare operațională de limitare a incidentelor la graniță, într-un moment în care Irakului îi crește expunerea la presiuni simultane: lovituri asupra Kurdistanului și atacuri ale milițiilor pro-iraniene în interiorul țării. Pentru companii, transportatori și fluxuri comerciale, astfel de măsuri pot însemna timpi mai mari de tranzit și rute alternative, chiar dacă articolul nu oferă date despre volume sau impact economic direct. Publicația mai menționează că punctul Al-Sheeb ar fi în apropierea unei zone asociate cu un atac cu dronă lansat de o miliție susținută de Iran asupra conductei saudite East-West, în septembrie. Tot Rudaw a relatat că, drept reacție, omul de afaceri iranian Babak Zanjani ar fi cerut restricții pentru petrolierele irakiene care tranzitează Strâmtoarea Hormuz — un element care, dacă ar evolua în măsuri concrete, ar ridica miza pentru exporturile de petrol ale Irakului, însă materialul nu indică vreo decizie oficială în acest sens. Măsuri paralele: coordonare de securitate cu Iordania și atenție la granița cu Siria Pe lângă frontiera cu Iranul, Bagdadul își consolidează cooperarea regională. Potrivit INA, ministrul irakian de Interne, Yasser al-Maliki, a discutat telefonic cu omologul său iordanian, Mazen al-Faraya, despre extinderea coordonării între ministere, într-un context în care Irakul încearcă să gestioneze riscurile de securitate la granițe. Irakul își intensifică și supravegherea la frontiera vestică cu Siria: ministrul Apărării, Nayef Mukayif al-Shammari, a făcut o inspecție aeriană a unităților desfășurate de-a lungul graniței Irak–Siria în provincia Nineveh, pentru a evalua poziționarea și nivelul de pregătire operațională, conform aceleiași agenții. În ansamblu, măsurile descrise conturează o strategie de reducere a riscului de „antrenare” într-un conflict mai larg cu Iranul, prin control mai strict al frontierelor și prin semnale de neutralitate din partea Kurdistanului irakian, într-un climat de securitate deteriorat. [...]
Atacurile lui Barack Obama la adresa lui Donald Trump ridică miza politică pe tema integrității și a influenței intereselor private, cu potențiale efecte asupra agendei economice și a piețelor energetice , într-un moment în care controlul Congresului poate limita sau accelera deciziile administrației de la Casa Albă, potrivit Mediafax . Cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie, fostul președinte american a participat la mitinguri electorale în Cleveland și Detroit, cerând alegătorilor să voteze candidații democrați pentru a „limita puterea” administrației republicane. În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidat democrat la Senatul SUA, aflat în competiție cu republicanul Mike Rogers. „Întrerupătorul de circuit”: mesajul politic vizează controlul asupra Congresului Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea tempera ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump. „Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte. Miza este controlul asupra Congresului, care va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda în a doua parte a mandatului. Acuzații de corupție și interes personal: tema care poate alimenta presiunea publică În discursul din Michigan, Obama a reluat criticile democraților la adresa lui Trump și a republicanilor care, susține el, îi susțin acțiunile. Potrivit Reuters, Obama a afirmat: „Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor.” El l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de comentariu, mai notează sursa citată. În același context, Mediafax menționează o cercetare Reuters/Ipsos realizată în august, potrivit căreia: 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent; 69% dintre respondenți considerau că deciziile politice sunt influențate de interesele comerciale private ale lui Trump. Iran și Strâmtoarea Ormuz : implicații pentru exportatorii de petrol și piețele energetice Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind o victorie împotriva Iranului, susținând că războiul ar fi oferit Teheranului o influență economică mai mare. În material se arată că amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol. „Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama. Mediafax subliniază că Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice. Critici colaterale: priorități administrative și renovările Casei Albe În aceeași serie de apariții, Obama a ironizat prioritățile administrației republicane, inclusiv pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru accentul pus pe aspectul fizic și nivelul de testosteron al militarilor. De asemenea, a făcut remarci sarcastice despre renovările Casei Albe, criticând stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială. Alegerile din 3 noiembrie urmează să stabilească noua componență a Congresului, iar rezultatul va cântări în modul în care administrația Trump își poate continua agenda politică în perioada următoare. [...]
Iran ar fi intrat în „stadii avansate” ale unor planuri de asasinat care vizează diplomați și oficiali americani , potrivit informațiilor prezentate de The Jerusalem Post , care citează relatări din The New York Times și confirmări din partea unui oficial american. Doi oficiali iranieni, inclusiv un membru al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), au declarat pentru The New York Times că americanii ar fi considerați „ținte legitime” („fair game”), invocând faptul că Israelul și SUA ar fi atacat și ucis numeroși oficiali iranieni, precum și membri ai familiilor acestora. În același timp, aceștia ar fi confirmat rapoarte ale serviciilor de informații americane potrivit cărora Iranul își crește capacitatea de a executa efectiv astfel de comploturi, inclusiv împotriva unor civili. Ce spun evaluările americane: avertisment la nivelul conducerii SUA Publicația notează că un oficial american a confirmat vineri pentru The Jerusalem Post că secretarul de stat și consilierul pentru securitate națională Marco Rubio a primit un memorandum de informații care avertizează că Iranul „a crescut semnificativ” eforturile de a viza oficiali și cetățeni americani, iar planurile pentru atacuri letale ar fi ajuns în „stadii avansate”. Confirmarea vine după ce Axios a obținut un memorandum datat 23 octombrie, trimis de directorul comunității de informații, Jay Clayton, către Rubio, cu o copie către directorul CIA, John Ratcliffe . Potrivit materialului, șeful informațiilor ar fi avertizat că datele privind comploturile iraniene sunt relevante pentru un grup mai larg de persoane decât cele care au, în prezent, autorizare de acces. Implicația operațională: posibile rețele și risc intern în SUA Un oficial american citat în articol spune că există indicii care sugerează prezența în SUA a unor operativi iranieni care „nu sunt doar cetățeni iranieni”. Același oficial a adăugat însă o nuanță importantă: astfel de operativi ar tinde să își exagereze capacitatea reală de a desfășura atacuri atunci când comunică înapoi către Iran. În ansamblu, informațiile descriu o escaladare cu potențial direct asupra securității interne și a protecției personalului diplomatic american, în contextul în care Iranul s-ar pregăti și pentru posibilitatea unei lovituri israeliene sau americane, ceea ce ar deschide „o nouă fază” a conflictului în curs, potrivit articolului. [...]
Rusia susține că a lovit o navă de marfă spre portul ucrainean Cernomorsk , într-un atac nocturn care, dacă se confirmă, menține presiunea operațională asupra rutelor de transport din Marea Neagră și asupra lanțurilor logistice ale Ucrainei, potrivit News . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că nava ar fi fost utilizată pentru aprovizionarea armatei ucrainene. Informația este relatată de Reuters , care precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile. Pe lângă ținta din Marea Neagră, Rusia afirmă că a lovit și mai multe obiective logistice în Harkov: un centru logistic; un centru de distribuție; un terminal logistic. Potrivit aceleiași surse, aceste locații ar fi fost folosite pentru depozitarea de echipamente „cu dublă utilizare” (bunuri care pot avea atât întrebuințare civilă, cât și militară) destinate armatei ucrainene. În lipsa unei confirmări independente, amploarea pagubelor și impactul imediat asupra transportului maritim și a fluxurilor de aprovizionare rămân neclare. [...]
