Știri
Știri din categoria Externe
Pierderea lui Viktor Orbán este tratată în Rusia ca un posibil risc de aliniere mai strictă a Ungariei la politica UE față de Ucraina, iar presa și agenția de stat TASS au mutat rapid discuția de la rezultatul electoral la întrebarea „ce se schimbă pentru Moscova”, potrivit Mediafax. Scrutinul parlamentar din 12 aprilie a pus capăt celor 16 ani de guvernare Orbán, care era considerat un lider apropiat Kremlinului.
În presa rusă, relatările au fost descrise ca „sobre” și mai degrabă defensive. „Kommersant” a consemnat că Orbán a numit rezultatul „dureros și clar” și a prezentat procentele și noua majoritate parlamentară. „Vedomosti” a caracterizat tabăra lui Péter Magyar (liderul partidului Tisza) drept „euro-optimiști” și a notat ținta de majoritate constituțională, în timp ce „Gazeta.ru” a orientat rapid subiectul spre consecințele pentru Rusia, citându-l pe analistul Fiodor Lukianov, care a spus că pentru Moscova „nimic major” nu se va modifica.
Agenția rusă de stat TASS a publicat o analiză bazată pe declarațiile politologului german Aleksandr Rahr. În lectura atribuită lui Rahr, după eșecul partidului lui Orbán, Europa „se vede din nou în șa” și ar putea continua sprijinul pentru Ucraina și confruntarea cu Rusia.
Analiza mai susține că varianta unei soluții „pașnice și diplomatice” pentru criza ucraineană, asociată cu poziția lui Orbán, „trece în trecut”, iar Ungaria ar putea deveni un susținător deplin al liniei de politică externă a UE, fără să mai blocheze prin veto deciziile Bruxelles-ului privind ajutorul și armamentul pentru Ucraina. TASS a mai preluat ideea că premierul slovac Robert Fico ar rămâne practic singurul lider european care se opune actualei linii a Uniunii Europene în dosarul ucrainean.
Până la momentul relatării, nu exista o reacție publică nouă, separată, a Kremlinului la rezultatul final al alegerilor.
Cu patru zile înainte de vot, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov acuza „multe forțe din Europa” și „din Bruxelles” că nu doresc realegerea lui Orbán și că îi ajută pe adversarii acestuia, descriindu-l totodată pe premierul ungar drept „un politician foarte eficient”, care apără interesele propriei țări. În aceeași linie, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, susținea înaintea scrutinului că Occidentul intervine în alegerile din Ungaria.
Recomandate
Mesajul public al lui Alexander Soros după alegerile din Ungaria reia tema „interferențelor străine” și a corupției, într-un moment în care această narațiune a fost folosită ani la rând în politica internă de la Budapesta , potrivit Mediafax . Fiul miliardarului George Soros a descris votul drept o respingere a „corupției înrădăcinate” și a influențelor externe. În postarea citată de publicație, Alexander Soros a scris: „Poporul ungar a vorbit și și-a luat înapoi țara! O respingere vehementă a corupției înrădăcinate și a interferențelor străine”. De ce contează: o temă politică recurentă, reactivată după rezultat Mesajul vine într-un context pe care Mediafax îl descrie drept „extrem de sensibil” pentru scena politică ungară, în condițiile în care numele Soros a fost, ani la rând, un element central în discursul promovat de premierul Viktor Orbán și partidul Fidesz. În această narațiune, George Soros a fost prezentat în repetate rânduri în campaniile din Ungaria ca simbol al unei presupuse ingerințe externe, asociată cu influența Bruxelles-ului și cu „rețele globaliste” invocate de puterea de la Budapesta. Context: Alexander Soros, introdus direct în campaniile de imagine ale guvernului ungar Mediafax amintește că, în 2023, guvernul ungar a lansat panouri în care Alexander Soros apărea alături de Ursula von der Leyen , într-o campanie personalizată împotriva unor figuri prezentate publicului drept reprezentanți ai presiunii externe asupra Budapestei. Potrivit aceleiași surse, a fost pentru prima dată când Alexander Soros a devenit o țintă vizibilă a propagandei politice de stat, după ani în care rolul central îl avusese George Soros. În material este menționat și cadrul electoral: Mediafax indică rezultate parțiale în care opoziția ar fi obținut 68,84%, iar Viktor Orbán 27,64%, și notează că Orbán și-a recunoscut înfrângerea, în timp ce Péter Magyar a transmis un mesaj pro-european. [...]
Slovacia mizează pe o axă energetică cu noua conducere de la Budapesta , într-un moment în care fluxurile de petrol rusesc prin conducta Drujba sunt încă întrerupte, iar regiunea încearcă să-și securizeze aprovizionarea. Potrivit Economica , premierul slovac Robert Fico a transmis că este pregătit pentru „relaţii strânse” și „cooperare intensă” cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , subliniind că protejarea intereselor energetice rămâne un obiectiv comun. Schimbarea politică de la Budapesta vine după ce Viktor Orban a pierdut alegerile de duminică, după 16 ani la guvernare, iar partidul de centru-dreapta Tisza, nou înființat de Peter Magyar, a obținut o majoritate confortabilă în parlament, relatează Agerpres. În acest context, Fico a spus, într-un comunicat, că „ia act” de decizia alegătorilor ungari și l-a felicitat pe noul premier. Conducta Drujba, testul imediat pentru cooperarea regională Miza practică invocată de Fico este reluarea funcționării oleoductului Drujba, nefuncțional de la sfârșitul lunii ianuarie, după avarii pe tronsonul ucrainean, despre care Kievul a afirmat că au fost provocate de un atac rusesc. Slovacia și Ungaria au încercat să restabilească fluxurile de petrol rusesc, iar Fico a afirmat că Slovacia, Ungaria și Europa Centrală rămân interesate de repornirea conductei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că reparațiile vor fi finalizate în cursul primăverii, pe fondul unor relații tensionate între Zelenski și Fico, respectiv Orban, în pofida invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. Context: poziționare comună față de Rusia și sancțiunile UE Sub conducerea lui Fico, revenit la putere în 2023, Slovacia a fost un aliat apropiat al Ungariei, cele două state menținând relații cordiale cu Moscova, opunându-se sancțiunilor Uniunii Europene și continuând să cumpere petrol și gaze din Rusia, potrivit materialului. Într-o declarație separată pe Facebook, Fico a susținut că relațiile slovaco-ungare „nu au fost niciodată la un nivel atât de înalt” și l-a lăudat pe Orban pentru cooperarea „exemplară” și pentru „protejarea suveranității și a intereselor naționale”, notează Reuters. [...]
Victoria Tisza deschide o tranziție politică ce poate debloca fonduri UE înghețate , după ce liderul partidului, Péter Magyar , i-a cerut președintelui Ungariei să demisioneze imediat după numirea noului guvern și i-a transmis lui Viktor Orbán să se limiteze la un rol de „interimar”, potrivit Stirile Pro TV . Magyar, care conduce partidul Tisza, a făcut apelul după alegerile parlamentare de duminică, în care formațiunea sa a obținut o majoritate calificată. Într-un discurs citat de Euronews, el a cerut ca șeful statului să solicite „imediat” partidului câștigător să formeze guvernul, apoi să părăsească funcția. „Îi cer președintelui republicii să ceară imediat partidului câștigător (Tisza, n.r.) să formeze un guvern și apoi să părăsească funcția. Fac apel la toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru.” Miza: accesul la bani europeni și schimbarea arhitecturii anticorupție În același mesaj, liderul Tisza a indicat ca prioritate externă relansarea relației cu Uniunea Europeană, inclusiv printr-o vizită la Bruxelles pentru a încerca deblocarea „miliardelor de euro” din fonduri înghețate. Totodată, Magyar a promis că Ungaria se va alătura Parchetului European , instituția care investighează infracțiuni financiare ce implică fonduri UE. „Vom restabili sistemul de control și echilibru al puterilor. Vom adera la Parchetul European. Vom garanta funcționarea democratică a țării noastre.” Magyar a mai cerut demisiile șefilor organelor judiciare și ale procurorului-șef, avertizând că, în lipsa acestora, viitorul guvern îi va demite. Ce arată rezultatele și ce urmează Cu aproape 99% din voturi numărate, Tisza este „pe cale” să obțină o majoritate de două treimi, cu 138 de locuri în parlamentul Ungariei (199 de membri), potrivit datelor citate de la Comitetul Electoral Național. Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, ar urma să rămână cu 55 de mandate, iar Mișcarea Patria Noastră ar intra în parlament cu șase locuri. În perioada de tranziție, Magyar i-a cerut lui Orbán să evite decizii care ar putea limita puterile viitorului executiv și a sugerat un canal direct de comunicare pentru „decizii sau întrebări serioase” până la instalarea noului guvern. [...]
Schimbarea de putere de la Budapesta ar putea redesena relația Ungariei cu UE și fluxul fondurilor europene , după ce Péter Magyar și partidul de opoziție Tisza au devenit principala forță politică, punând capăt dominației Fidesz conduse de Viktor Orbán, potrivit Mediafax . La 45 de ani, avocat de profesie și europarlamentar, Magyar a intrat în alegerile parlamentare de duminică drept primul rival credibil al lui Orbán din ultimul deceniu. El a fost membru Fidesz din 2002 și, timp de peste două decenii, a ocupat funcții în instituții de stat, inclusiv posturi diplomatice la Bruxelles și poziții de conducere în agenții publice. Ruptura de Fidesz și miza anticorupție Ruptura de partidul aflat la guvernare s-a produs în 2024, pe fondul scandalului grațierii care a dus la demisia președintei Katalin Novák și a lui Judit Varga (fost ministru al Justiției și, până în 2023, soția lui Magyar). Scandalul a pornit după dezvăluiri că un bărbat condamnat pentru mușamalizarea unor abuzuri sexuale într-un centru pentru copii fusese grațiat. În acel context, Magyar a ieșit public și a început să denunțe corupția și mecanismele interne ale regimului Orbán. Campania sa s-a sprijinit pe nemulțumirea publică legată de corupție, inclusiv acuzații privind presupusa utilizare abuzivă a miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene, pe fondul încetinirii economiei ungare. Ce ar însemna pentru UE: fonduri, energie și orientare externă În 2024, Magyar a lansat Tisza, o formațiune nouă care a obținut aproximativ 30% din voturi la alegerile pentru Parlamentul European din Ungaria. Partidul a atras un electorat eterogen, de la conservatori dezamăgiți de Fidesz la tineri proeuropeni și alegători preocupați de inflație, corupție, nivelul de trai și starea sistemului sanitar. Pe linie externă și de politici publice, Magyar promite o „resetare” a relației cu Bruxelles-ul, deblocarea fondurilor europene și o repoziționare mai proeuropeană în UE și NATO. Programul Tisza include, între altele: reducerea dependenței de energia rusească; întărirea relațiilor cu partenerii occidentali; creșterea cheltuielilor pentru apărare; investiții mai mari în sănătate și reforme administrative. În același timp, liderul Tisza a evitat în campanie teme care ar putea fragmenta electoratul conservator: nu a insistat pe drepturile LGBTQ, a păstrat o linie dură pe migrație și nu a făcut din războiul din Ucraina o temă centrală. Context: de la „om al sistemului” la liderul opoziției Magyar a fost mult timp perceput ca parte a establishmentului de la Budapesta, având o carieră construită în interiorul aparatului de stat. În doar doi ani, însă, a devenit cel mai serios adversar al lui Orbán și politicianul asociat cu finalul celor 16 ani de dominație Fidesz în politica ungară, conform aceleiași surse. [...]
Mesajul lui Barack Obama validează politic schimbarea de putere din Ungaria ca semnal democratic cu ecou global , după ce opoziția a obținut o victorie categorică în alegerile legislative, potrivit Mediafax . Fostul președinte american a comparat rezultatul din Ungaria cu alegerile din Polonia din 2023 și a spus că este „o victorie pentru democrație”, „nu doar în Europa, ci în întreaga lume”. În același mesaj, Obama a pus accent pe rolul electoratului maghiar și pe ideea de continuitate a presiunii civice pentru reguli și instituții funcționale. „Mai presus de toate, este o dovadă a rezilienței și a determinării poporului maghiar – și un memento pentru noi toți să continuăm să luptăm pentru echitate, egalitate și statul de drept”. Rezultatele parțiale indică o schimbare majoră de majoritate Conform datelor prezentate de Mediafax, la 98,42% din voturi numărate, opoziția (TISZA) conduce detașat și obține majoritatea mandatelor, în timp ce FIDESZ rămâne pe locul al doilea: TISZA: 69,35% – 138 de mandate FIDESZ: 27,64% – 55 de mandate Mi Hazánk: 3,02% – 6 mandate În acest context, Viktor Orbán pierde puterea după 16 ani, iar Peter Magyar este citat cu mesajul: „Astăzi, poporul maghiar a spus da Europei, da unei Ungarii libere”, mai notează publicația. [...]
Victoria opoziției Tisza deschide o schimbare de direcție pro-UE în Ungaria , după ce alegerile de duminică au pus capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban , potrivit news.ro . În Budapesta, susținătorii opoziției au sărbătorit până luni dimineață, cu oameni dansând în fața barurilor și trafic perturbat pe unele bulevarde, pe fondul mulțimilor ieșite în stradă. Alegerile au avut o prezență record de 80%, conform datelor preliminare, iar pentru cei care au ieșit să celebreze în capitală rezultatul a însemnat „votul pentru orientarea europeană a țării” și „restabilirea democrației”, despre care materialul notează că a fost erodată de Orban și guvernul său începând din 2010. În centrul orașului, Podul cu Lanțuri a fost iluminat în culorile naționale, iar de-a lungul Dunării zeci de mii de oameni au fluturat steagul Ungariei și steaguri ale Uniunii Europene; unii au ciocnit pahare cu șampanie în pahare de hârtie. În metrou au fost scandări și cântece, inclusiv „s-a terminat”, iar în fața clădirii parlamentului unii susținători au participat la o petrecere de tip rave. Ce semnal politic transmit rezultatele În relatarea citată de news.ro, o susținătoare a partidului Tisza, Szilvia, a descris victoria ca pe un moment așteptat de mult timp, în timp ce oamenii urmăreau discursul de victorie al liderului opoziției, Peter Magyar . Un alt susținător, Sandor Zoletnik, și-a exprimat speranța ca noul prim-ministru să fie „un prim-ministru al tuturor maghiarilor”. Context: schimbarea de generație și prăbușirea sprijinului la tineri Materialul notează că partidul Fidesz a avut cel mai scăzut nivel de susținere în rândul tinerei generații. Sunt citate două măsurători: Fidesz este susținut de 8% dintre alegătorii cu vârste între 18 și 29 de ani , potrivit unui sondaj realizat de institutul Median ; Fidesz are 22% susținere în grupa 18–39 de ani , conform Zavecz Research . În noaptea de după alegeri, mulțimile au blocat pe alocuri traficul, iar sute de oameni au rămas pe podurile peste Dunăre mult după miezul nopții, pe fondul celebrării victoriei opoziției. [...]
