Știri
Știri din categoria Externe
Pierderea lui Viktor Orbán este tratată în Rusia ca un posibil risc de aliniere mai strictă a Ungariei la politica UE față de Ucraina, iar presa și agenția de stat TASS au mutat rapid discuția de la rezultatul electoral la întrebarea „ce se schimbă pentru Moscova”, potrivit Mediafax. Scrutinul parlamentar din 12 aprilie a pus capăt celor 16 ani de guvernare Orbán, care era considerat un lider apropiat Kremlinului.
În presa rusă, relatările au fost descrise ca „sobre” și mai degrabă defensive. „Kommersant” a consemnat că Orbán a numit rezultatul „dureros și clar” și a prezentat procentele și noua majoritate parlamentară. „Vedomosti” a caracterizat tabăra lui Péter Magyar (liderul partidului Tisza) drept „euro-optimiști” și a notat ținta de majoritate constituțională, în timp ce „Gazeta.ru” a orientat rapid subiectul spre consecințele pentru Rusia, citându-l pe analistul Fiodor Lukianov, care a spus că pentru Moscova „nimic major” nu se va modifica.
Agenția rusă de stat TASS a publicat o analiză bazată pe declarațiile politologului german Aleksandr Rahr. În lectura atribuită lui Rahr, după eșecul partidului lui Orbán, Europa „se vede din nou în șa” și ar putea continua sprijinul pentru Ucraina și confruntarea cu Rusia.
Analiza mai susține că varianta unei soluții „pașnice și diplomatice” pentru criza ucraineană, asociată cu poziția lui Orbán, „trece în trecut”, iar Ungaria ar putea deveni un susținător deplin al liniei de politică externă a UE, fără să mai blocheze prin veto deciziile Bruxelles-ului privind ajutorul și armamentul pentru Ucraina. TASS a mai preluat ideea că premierul slovac Robert Fico ar rămâne practic singurul lider european care se opune actualei linii a Uniunii Europene în dosarul ucrainean.
Până la momentul relatării, nu exista o reacție publică nouă, separată, a Kremlinului la rezultatul final al alegerilor.
Cu patru zile înainte de vot, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov acuza „multe forțe din Europa” și „din Bruxelles” că nu doresc realegerea lui Orbán și că îi ajută pe adversarii acestuia, descriindu-l totodată pe premierul ungar drept „un politician foarte eficient”, care apără interesele propriei țări. În aceeași linie, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, susținea înaintea scrutinului că Occidentul intervine în alegerile din Ungaria.
Recomandate
Poziția Ungariei de a nu trimite arme Ucrainei complică linia comună NATO-UE , iar Kremlinul încearcă să o folosească drept argument pentru oprirea livrărilor occidentale, potrivit Digi24 . Kremlinul a salutat public faptul că noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , menține poziția predecesorului său, Viktor Orbán, de a refuza trimiterea de arme către Kiev. Mesajul Moscovei este că pacea ar veni „mai repede” dacă livrările de armament către Ucraina ar înceta. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax, și vin după întâlnirea de joi dintre Peter Magyar și secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Bruxelles, relatează Agerpres. „Apreciem aceasta pozitiv. Dacă una dintre părţi afirmă că nu consideră necesar să alimenteze conflictul, nu putem decât să ne bucurăm.” Ce a transmis Budapesta după discuția cu NATO Peter Magyar a indicat, într-o postare pe X, că Ungaria nu își schimbă poziția privind sprijinul militar direct pentru Ucraina: „I-am comunicat secretarului general că Ungaria nu va trimite arme sau echipament militar pentru conflictul ruso-ucrainean.” Cum își construiește Kremlinul mesajul către Europa Peskov a folosit reacția la poziția Ungariei pentru a susține două idei principale: Rusia ar prefera ca „toate țările” să decidă oprirea livrărilor de armament către Kiev, susținând că astfel „pacea ar veni mai repede”. Europa, în viziunea Moscovei, nu ar putea juca rol de mediator, deoarece „participă la conflict de partea Ucrainei”. „Nu uitaţi că armele europene trag asupra noastră şi nu putem ignora aceasta. În consecinţă, Europa nu poate pretinde în niciun fel că ar putea juca rolul de mediator.” În același timp, Peskov a spus că discuțiile din Uniunea Europeană despre posibilitatea unor negocieri cu Rusia și căutarea unor parteneri pentru dialog reprezintă „un lucru pozitiv”, pe care Moscova îl salută. [...]
Incidentul cu drona din Galați urcă la nivel de reacție diplomatică, după ce Kremlinul confirmă că Vladimir Putin a fost informat , în timp ce România trece la măsuri de retorsiune împotriva Rusiei, potrivit G4Media . Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că liderul de la Moscova a fost informat despre incident, fiind citat de Bloomberg. În același timp, o dronă rusă a lovit vineri un bloc din Galați, rănind doi locatari, conform informațiilor publicate. Pe plan intern, președintele Nicușor Dan a anunțat că România îl expulzează pe consulul rus din Constanța și închide consulatul, ca măsură de retorsiune. Publicația notează că va reveni cu detalii. [...]
Amenințarea lui Medvedev indică un risc de securitate care poate crește costurile de apărare pe flancul estic. Într-o reacție după incidentul în care o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, Dmitri Medvedev a susținut că astfel de episoade „se vor întâmpla în continuare”, invocând sprijinul statelor europene pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Medvedev, fost președinte al Rusiei, a afirmat că „statele europene sunt participante directe la războiul cu Rusia” și a avertizat că cetățenii din UE „nu vor putea dormi liniștiți”, mai ales în zonele unde sunt amplasate fabrici de drone. Declarațiile vin în contextul în care incidentul de la Galați a fost tratat la nivel înalt în România. „Așadar, să se pregătească: acest lucru se va întâmpla în continuare. Este un război!” Incidentul din Galați și reacția instituțională din România Conform informațiilor prezentate, o dronă rusească s-a prăbușit vineri dimineața pe un bloc din Galați, impactul fiind urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite ușor și transportate la spital, iar „alte zeci” de locatari au fost evacuate. Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru a discuta implicațiile a ceea ce a numit „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național” de la începutul războiului din Ucraina. De ce contează: presiune pe securitate și pe bugetele de apărare Dincolo de dimensiunea politică, mesajul transmis de Medvedev și faptul că un incident de acest tip a produs victime și evacuări pe teritoriul României ridică miza operațională pentru autorități: protecția infrastructurii civile și gestionarea riscurilor la granița estică a NATO. În plan practic, astfel de episoade pot accelera decizii privind întărirea apărării aeriene și a capacităților de supraveghere, cu efect direct asupra priorităților bugetare și a planificării de securitate în regiune. Digi24 nu oferă, în acest material, detalii despre măsuri concrete sau costuri estimate. [...]
România închide Consulatul Rusiei la Constanța și îl expulzează pe consulul general după incidentul în care o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, o decizie cu impact direct asupra canalelor diplomatice și consulare din regiune, potrivit HotNews . Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri că diplomatul rus de la Constanța a fost declarat „persona non-grata” (adică indezirabil, cu obligația de a părăsi țara), iar reprezentanța diplomatică urmează să fie închisă. Șeful statului a spus că „întreaga responsabilitate” pentru incident „aparține Rusiei”. Cine este diplomatul vizat de decizie Deși președintele nu l-a numit, lista publicată de Ministerul Afacerilor Externe indică faptul că este vorba despre Andrey Kosilin, numit consul al Rusiei la Constanța în ianuarie 2023, conform documentului MAE citat de publicație. Potrivit presei ruse, Kosilin a absolvit în 1991 Universitatea de Stat din Moscova, specializarea Relații Internaționale, și a intrat în corpul diplomatic în același an. Din 2012 are rangul diplomatic de consilier de clasa I, iar din 2015 a fost consilier superior în cadrul celui de-al Patrulea Departament European al Ministerului rus de Externe. Înainte de Constanța, a ocupat funcții în aparatul central al MAE rus și în cadrul Ambasadei Rusiei în România. Ultimul eveniment public menționat: ceremonia de 9 mai HotNews notează că, la începutul lunii, consulul a participat la un eveniment public la Constanța, organizat de Consulatul General, cu ocazia „Zilei Victoriei” (victoria în Al Doilea Război Mondial, în narativul oficial rus). Conform postării de pe pagina de Facebook a consulatului, ceremonia a avut loc la cimitirul militar sovietic din Constanța, redeschis după lucrări de amenajare, cu participarea unor „compatrioți”, reprezentanți ai unor ONG-uri, membri ai filialelor regionale ale motoclubului „Lupii de Noapte” și localnici. Ce urmează: măsuri de apărare și reacția autorităților În aceeași declarație, președintele a spus că România se va întări pe zona de apărare antiaeriană prin programul SAFE , menționând că „contractele se semnează zilele astea” și că livrarea ar urma să aibă loc „într-un an sau doi”. Totodată, Nicușor Dan a apreciat reacția autorităților după incidentul din Galați, indicând că au fost luate măsuri pentru zona potențial afectată, inclusiv suplimentarea personalului. [...]
Ucraina își intensifică de câteva săptămâni loviturile cu drone asupra infrastructurii logistice ruse din teritoriile ocupate , într-o încercare de a perturba rutele de aprovizionare care susțin operațiunile Moscovei în estul și sudul țării, potrivit unei analize citate de Agerpres . Țintele ar include, conform experților, militarilor și localnicilor citați de AFP, infrastructura de transport din zonele ocupate, cu accent pe drumurile care leagă orașe mari, între care este menționat Mariupol . Ce se știe din informațiile publice disponibile Articolul Agerpres indică faptul că intensificarea atacurilor durează „de mai multe săptămâni” și că vizează „în special drumurile” folosite pentru legături între centre urbane importante din teritoriile ocupate. Materialul integral este însă disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detaliile suplimentare din analiza AFP (de exemplu, amploarea exactă a atacurilor, tipurile de obiective lovite sau evaluări cantitative ale efectelor) nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
SUA ridică tonul la ONU față de Rusia , într-un semnal de înăsprire diplomatică ce poate complica orice încercare de detensionare pe canal multilateral, după un nou atac asupra Kievului, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , convocată la solicitarea Ucrainei, ca reacție la bombardamentul lansat „duminica trecută” de Rusia cu sute de drone și zeci de rachete asupra Kievului și a zonelor învecinate, relatează Reuters. În acest context, Tammy Bruce, adjuncta ambasadorului SUA la ONU, a condamnat folosirea de către Rusia a unei rachete balistice hipersonice de tip „Oreșnik ”, descriind-o drept o escaladare „inexplicabilă, periculoasă și barbară” a războiului început odată cu invazia la scară largă din februarie 2022. Digi24 notează că ar fi cel puțin a treia oară când Moscova lansează o astfel de rachetă strategică avansată asupra Ucrainei din noiembrie 2024, fără focos nuclear, deși este capabilă să transporte încărcătură nucleară. „Atenţionăm Rusia să nu lanseze aşa-numitele atacuri sistematice împotriva Kievului, care riscă să provoace şi mai multe victime în rândul civililor şi să îndepărteze perspectiva păcii”, a declarat Bruce. De ce contează: semnal de repoziționare în politica SUA față de Rusia Potrivit Digi24, acestea sunt cele mai dure critici formulate de administrația Trump la adresa Rusiei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în condițiile în care Washingtonul ar fi avut, în general, o atitudine mai conciliantă decât majoritatea aliaților SUA. Totuși, oficialul american nu a precizat cum ar reacționa Statele Unite dacă Moscova își pune în aplicare amenințarea cu „lovituri sistematice” asupra Kievului, ceea ce lasă neclară componenta de descurajare (ce costuri ar urma pentru Rusia). Poziția Rusiei și avertismentul pentru diplomați Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat versiunea Moscovei potrivit căreia bombardamentele au vizat obiective militare și legate de serviciile de informații ucrainene. El a reluat și avertismentul autorităților ruse către cetățenii străini, inclusiv personal diplomatic și al organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”, invocând riscul unor noi atacuri asupra „centrelor de decizie și a posturilor de comandă”. ONU: îngrijorare privind „atacuri constante și sistematice” Secretarul general adjunct al ONU, Khaled Khiari, a spus că Națiunile Unite sunt „profund îngrijorate” de promisiunea Rusiei de a lansa „atacuri constante și sistematice” împotriva unor ținte din Kiev. Separat, autoritățile de la Kiev au avertizat că Rusia ar pregăti un nou atac masiv combinat în noaptea de 29 spre 30 mai asupra Ucrainei, în care ar plănui să folosească racheta de croazieră hipersonică Zircon, potrivit Unian și Ukrinform (menționate de Digi24). [...]
