Știri
Știri din categoria Externe
Reținerea bloggerului Ilya Remeslo ridică din nou riscul penal pentru criticile la adresa armatei ruse, într-un context în care autoritățile folosesc acuzația de „informații false” ca instrument de descurajare a vocilor publice care contestă războiul din Ucraina, potrivit HotNews, care citează Reuters.
Remeslo a fost reținut sub suspiciunea de a fi răspândit informații false despre forțele armate, a relatat agenția de stat TASS, conform Reuters. Surse din cadrul forțelor de ordine au declarat pentru Reuters că acesta riscă până la 10 ani de închisoare.
Cazul este relevant prin prisma aplicării legislației ruse privind „dezinformarea” despre armată, folosită pentru a sancționa criticile legate de război și pentru a limita libertatea de exprimare. Reținerea vine după ce Remeslo, anterior perceput ca o figură pro-Kremlin, a publicat în martie un manifest viral intitulat „Cinci motive pentru care am încetat să-l mai susțin pe Vladimir Putin”.
Potrivit informațiilor citate, manifestul lui Remeslo:
La câteva zile după publicarea textului, Remeslo a fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Circumstanțele internării rămân neclare, nefiind stabilit dacă a fost voluntară sau involuntară. El a fost eliberat aproximativ o lună mai târziu.
Informațiile despre reținerea bloggerului apar după arestarea opozantului Boris Nadejdin, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, care strânge semnături pentru alegerile parlamentare din 20 septembrie. HotNews a relatat anterior despre acest caz în articolul „Încă un opozant al lui Putin a fost arestat: Boris Nadejdin, tocmai fusese declarat agent străin”, disponibil aici.
În aprilie, Nadejdin declara într-un interviu pentru agenția EFE că sistemul autoritar al lui Putin „se deteriorează” și devine „din ce în ce mai predispus la greșeli”, potrivit informațiilor citate în material.
Recomandate
Elita economică a Rusiei scoate zeci de miliarde de dolari din țară pe fondul temerilor că statul ar putea intensifica confiscările de active și al deteriorării perspectivelor economice, potrivit HotNews , care citează o analiză Bloomberg și discuții cu persoane familiarizate cu mișcările miliardarilor ruși. Miza este una de impact economic și de stabilitate financiară: ieșirile de capital, făcute în afara statisticilor oficiale, indică o scădere a încrederii în protecția proprietății private în Rusia și o presiune suplimentară asupra economiei, într-un moment în care cheltuielile pentru războiul din Ucraina cresc. De ce își mută banii: frica de confiscări și presiunea bugetară Temerile s-ar fi amplificat după o întâlnire cu ușile închise la Kremlin între Vladimir Putin și oameni de afaceri, în care miliardarul Suleiman Kerimov ar fi sugerat o contribuție „semnificativă” la bugetul de stat, ca recunoaștere a modului în care au fost construite afacerile în anii 1990. Conform relatării, Putin ar fi salutat ideea, însă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că președintele le-ar fi cerut magnaților să contribuie. În paralel, presiunea pe finanțele publice este legată de creșterea cheltuielilor pentru război, descrise în material ca ajungând la niveluri „nesustenabile”, în timp ce autoritățile caută să crească veniturile și să conserve cheltuielile de apărare prin reducerea altor capitole bugetare. „Fuga” miliardelor: ieșiri de capital peste datele oficiale Bloomberg estimează că, în afara cifrelor oficiale, „zeci de miliarde de dolari” au ieșit din Rusia în acest an, o creștere semnificativă față de anul precedent. Publicația leagă această tendință și de îngrijorări privind sectorul bancar, care s-au intensificat din vara trecută, când directori de bănci au avertizat asupra nivelurilor de îndatorare și a unor perspective mai slabe decât cele recunoscute public. Unde se duc banii: aur, criptomonede, imobiliare și Golful Schimbările de portofoliu menționate includ orientarea către: criptomonede și aur; proprietăți imobiliare în străinătate; capital privat, în special în regiunea Golfului. Sunt indicate destinații precum Cipru și Emiratele Arabe Unite, dar și Turcia, Arabia Saudită, Monaco, iar un om de afaceri a spus că a început să direcționeze investiții către Africa. Materialul notează și noi achiziții de proprietăți de mare valoare în Dubai, pe fondul interesului tot mai mare al rușilor pentru imobiliare în Turcia și Monaco. Rute de transfer și ocolirea controalelor: rolul Dubaiului și al unor canale informale Metodele de transfer ar fi evoluat pe măsură ce rușii caută să evite atât sancțiunile occidentale, cât și controlul Kremlinului. Dubai este descris ca un hub pentru criptomonede, ceea ce ar facilita transferuri între jurisdicții. În același timp, sunt menționate rute informale cu puncte centrale în Armenia, Kazahstan și Kârgâzstan, țară asociată în material cu moneda stabilă A7A5 (un „stablecoin”, adică un token digital conceput să își mențină o valoare relativ stabilă). Tokenul ar fi fost creat de A7, o companie de plăți transfrontaliere deținută de Ilan Shor, împreună cu banca de stat rusă Promsvyazbank , aflată sub sancțiuni. Context: de la „repatriere” după 2022 la risc intern crescut după 2024 După invazia Ucrainei și sancțiunile occidentale, elita rusă și-ar fi „repatriat” o parte din avere, fiind forțată să transfere active înapoi în Rusia și să reînregistreze companii în țară, în timp ce active din străinătate au fost înghețate. Riscul intern a crescut ulterior: din 2024, autoritățile ar fi intensificat confiscările, iar încetinirea economiei din 2025 ar fi limitat profiturile și oportunitățile de creștere. Procurorul general Alexander Gutschan a declarat în martie că anul trecut statul a recuperat active de peste 4 trilioane de ruble (51,5 miliarde de dolari, aprox. 231,8 miliarde lei). Printre exemplele de oameni de afaceri care au pierdut active sunt menționați Vadim Moskovich (Ros Agro Plc), Konstantin Strukov (sectorul minier de aur) și Dmitry Kamenchik, care a pierdut controlul asupra aeroportului Domodedovo din Moscova. Pentru detalii, analiza citată de HotNews este atribuită Bloomberg . [...]
Rusia avertizează că ar trata o forță occidentală post-pace în Ucraina drept „țintă militară legitimă” , o poziționare care ridică miza de securitate pentru statele europene ce discută trimiterea de trupe și complică orice arhitectură de garanții după un eventual acord, potrivit HotNews . Moscova a transmis miercuri că orice forță multinațională desfășurată în Ucraina de aliații Kievului, în cazul unui acord de pace, ar fi „inacceptabilă” și ar fi considerată o amenințare directă la adresa Rusiei, relatează Reuters, citată de publicație. Mesajul vizează explicit statele din așa-numita „Coaliție a Voinței”, care s-au reunit la Paris și și-au reafirmat intenția de a pregăti o astfel de desfășurare după încetarea ostilităților. Linia roșie trasată de Moscova: intervenție străină și escaladare Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a spus că trimiterea de contingente militare ale „Coaliției a Voinței” ar echivala, „de facto”, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. „Repet: acest lucru ar echivala, de facto, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. Am considera astfel de unități drept ținte militare legitime.” În paralel, aliații occidentali au anunțat că în lunile următoare ar urma să aibă loc exerciții pentru a demonstra capacitatea de acțiune a forței planificate, denumită Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U). Presiune și pe alte fronturi: Armenia și statele baltice Materialul trece în revistă și alte episoade recente în care Rusia a ridicat tonul față de state din vecinătate sau din spațiul euro-atlantic. În cazul Armeniei, Moscova a acuzat Erevanul că i-a oferit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali. Contextul include tensiunile crescute după recucerirea Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii. Totodată, este menționat un avertisment al ambasadorului Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, care a susținut că Moscova ar avea informații despre intenția Ucrainei de a lansa drone militare din Letonia și din alte state baltice, afirmând că apartenența la NATO nu ar proteja aceste țări de represalii. Letonia a respins acuzațiile ca „pură ficțiune” și a convocat șeful interimar al misiunii ruse, formulând un „protest categoric”. SUA, prin ambasadorul adjunct la ONU, Tammy Bruce, au avertizat că ONU „nu este un loc pentru amenințări” împotriva unui membru al Consiliului și au reiterat angajamentele NATO, în condițiile în care articolul 5 prevede apărarea colectivă. De ce contează Prin calificarea explicită a unei eventuale forțe occidentale în Ucraina drept „țintă militară legitimă”, Rusia încearcă să descurajeze din start opțiunile de garantare a securității Ucrainei după un acord și să crească riscul perceput pentru statele europene care ar participa. În același timp, episoadele invocate în articol sugerează o extindere a presiunii politice și diplomatice și către alte capitale, de la Erevan la state membre NATO din regiunea baltică. [...]
Dronele ieftine, cu elemente de inteligență artificială, au schimbat radical dinamica de pe front , iar o analiză citată de Mediafax indică faptul că militarii ruși ajunși în prima linie ar trăi, în medie, doar 20-30 de minute — o estimare atribuită șefului CIA, John Ratcliffe . Potrivit materialului, analiza a fost preluată de Nexta, care notează că rușii din prima linie „trăiesc mai puțin decât muștele”. Ce spune CIA despre cauza principală John Ratcliffe afirmă că principalul pericol pentru militarii ruși din prima linie vine de la drone „ieftine și eficiente”, dotate cu elemente de inteligență artificială, care „s-au transformat în mașini de ucis”. În aceeași logică, Ratcliffe susține că dezvoltarea tehnologiei ucrainene a oferit Kievului un avantaj și a încetinit avansul armatei ruse. Context: estimări privind pierderile în 2026 Anterior, analiștii de la CSIS au declarat că, în 2026, pierderile Rusiei pe front ar urma să fie semnificativ mai mari decât cele ale Ucrainei. Conform estimărilor lor, raportul pierderilor „ar putea ajunge la 8:1”, iar cea mai mare parte a pierderilor rusești ar fi legate de atacurile cu drone. Datele sunt prezentate ca evaluări și estimări ale unor instituții și analiști, fără detalii metodologice în materialul citat de Mediafax. [...]
Amenințarea Iranului de a bloca exporturile prin Strâmtoarea Hormuz revine în prim-plan, după ce Gardienii Revoluției (IRGC) au legat public controlul asupra rutei de energie de continuarea atacurilor americane, potrivit The Jerusalem Post , care citează media de stat iraniană. IRGC susține că a atacat un centru de comandă al forțelor speciale americane la al-Tanf , în Siria, ca represalii pentru uciderea unor soldați iranieni în Iranshahr. Reuters notează că nu a putut verifica independent afirmația, iar până la momentul relatării nu exista un comentariu imediat nici din partea guvernului sirian, nici a armatei SUA. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz, folosită ca pârghie Conform relatării din media de stat, IRGC a transmis că Iranul „păstrează controlul deplin” asupra Strâmtorii Hormuz și că nu vor fi exportate petrol sau gaze prin această cale maritimă atât timp cât atacurile SUA continuă . Mesajul are implicații directe pentru piețele energetice, întrucât Hormuz este un punct critic pentru transporturile de hidrocarburi din regiune. Context operațional: al-Tanf și poziția Siriei Armata SUA a anunțat în februarie că a finalizat o retragere din baza al-Tanf, situată în zona de graniță dintre Siria, Iordania și Irak. În paralel, Siria a încercat să evite atragerea în conflictul regional, iar președintele sirian Ahmed al-Sharaa a declarat în martie, la un eveniment organizat de think tank-ul Chatham House la Londra: „Dacă Siria nu este vizată de vreo parte, Siria va rămâne în afara oricărui conflict.” Extinderea acuzațiilor: Iordania și Qatar Mai târziu în aceeași zi, agenția Tasnim, afiliată IRGC, a relatat că regimul iranian a vizat baza aeriană Muwaffaq Salti din Al-Azraq, Iordania. Declarația IRGC susține că atacul ar fi implicat „mai multe rachete balistice și numeroase drone” și că ar fi dus la distrugerea unor „tancuri americane și avioane de vânătoare”, plus avarii serioase la altele. Nu exista, potrivit materialului, o poziție oficială a US Central Command (CENTCOM) privind un atac asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu. Au fost raportate și atacuri asupra bazei americane Al-Udeid din Qatar, în timp ce IRGC a avertizat că orice atacuri împotriva Iranului ar declanșa represalii suplimentare împotriva țărilor care găzduiesc forțe americane. [...]
Finala Spania–Argentina devine și un test de relații transatlantice , după ce premierul spaniol Pedro Sánchez va fi prezent pe stadion, în același timp cu Donald Trump, care urmează să înmâneze trofeul, potrivit HotNews . Pedro Sánchez, descris drept un critic al lui Trump, va asista duminică la finala Cupei Mondiale FIFA 2026 dintre Spania și Argentina, pe MetLife Stadium, lângă New York, conform informațiilor transmise de cabinetul său către AFP. După meci, premierul spaniol urmează să plece în Algeria, unde are programată o vizită oficială. Pe stadion este așteptat și regele Spaniei, Felipe al VI-lea. În schimb, președintele argentinian Javier Milei nu va fi prezent, acesta explicând că va urmări finala la televizor, „din superstiție”. Contextul politic: tensiuni pe Iran și cheltuieli de apărare Miza diplomatică a întâlnirii informale dintre Sánchez și Trump vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre cei doi lideri, după ce premierul spaniol s-a opus războiului purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. În plus, Trump reproșează Spaniei nivelul insuficient al contribuțiilor la cheltuielile de apărare în NATO și faptul că ar fi împiedicat utilizarea bazelor militare din Andaluzia pentru atacuri aeriene împotriva Iranului. La summitul NATO din Turcia , Trump a reluat criticile la adresa Madridului și a afirmat că Statele Unite vor „înceta orice schimb comercial” cu Spania. Ulterior, Sánchez a încercat să reducă tensiunile, descriind relațiile cu SUA drept „foarte pozitive” și spunând că, într-un schimb informal, a discutat cu Trump despre fotbal, Cupa Mondială și golf. Trump, prezent la finală și implicat în protocolul FIFA Casa Albă a confirmat că Donald Trump va participa la finală, după ce purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a precizat că președintele american urma să fie vineri la New York, la o recepție FIFA organizată la Trump Tower, iar duminică la meciul de la MetLife Stadium din East Rutherford, New Jersey. Președintele FIFA, Gianni Infantino, anunțase anterior că Trump va înmâna trofeul, iar declarația sa a fost citată în material: „Vom fi alături de președinte, ne vom bucura de finală și, bineînțeles, vom înmâna trofeul câștigătorului”. Potrivit aceleiași surse, nici Trump, nici vicepreședintele JD Vance nu au asistat până acum la vreunul dintre cele 102 meciuri ale turneului, deși membri ai cabinetului au fost prezenți la partide ale naționalei masculine a SUA în California și Seattle. De ce contează Prezența simultană a lui Sánchez și Trump la un eveniment cu audiență globală mută o relație bilaterală tensionată într-un cadru de vizibilitate maximă, în condițiile în care disputele recente au inclus atât dosare de securitate (Iran, baze militare), cât și amenințări cu impact economic (comerț). În lipsa unor anunțuri oficiale despre întâlniri bilaterale la finală, rămâne de urmărit dacă momentul va fi folosit pentru o detensionare publică sau va accentua diferențele dintre Washington și Madrid. [...]
Limitarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , în a cincea zi de ostilități SUA–Iran, amplifică riscurile pentru piețele financiare globale , pe fondul atacurilor americane asupra unor ținte iraniene și al ripostei Teheranului în state din Golf, potrivit TVR Info . În acest context, publicația notează că îngrijorările investitorilor cresc pe măsură ce traficul prin strâmtoare rămâne restrâns. Armata americană a anunțat că a lovit un petrolier fără încărcătură care se îndrepta spre insula Kharg, după ce echipajul ar fi ignorat avertismentele privind încălcarea blocadei din Ormuz. Alte trei nave care ar fi încercat să treacă în condiții similare au fost oprite și redirecționate. Țintele SUA: apărare de coastă și capacități de lansare Potrivit informațiilor prezentate, SUA au vizat ulterior sisteme de apărare de pe coasta iraniană, precum și baze de depozitare și lansare a rachetelor de pe o insulă descrisă drept „cheie”. A urmat un al doilea val de atacuri, îndreptat împotriva capacităților militare care ar permite Iranului să amenințe libera circulație prin Strâmtoarea Ormuz. Într-o declarație citată de TVR Info, președintele SUA, Donald Trump , a susținut că Iranul ar dori un acord: „Republica Islamică Iran nu este fericită în acest moment. Vor atât de mult să ajungă la un acord. Nu le place ce facem şi vor să ajungă la un acord. Vom afla dacă vom ajunge la un acord cu ei sau dacă sfârşim totul.” Răspunsul Iranului și escaladarea regională Armata Iranului a calificat intervenția SUA în Strâmtoarea Ormuz drept „inacceptabilă” și a avertizat că orice atac asupra infrastructurii iraniene va fi contracarat. Ebrahim Zolfaghari, purtător de cuvânt al IRGC, a transmis: „În niciun caz, America, în calitate de țară străină și extraregională, nu va avea voie să se amestece în Strâmtoarea Ormuz. Aceasta este linia roșie de netrecut pentru Iran.” Iranul a răspuns cu atacuri asupra bazelor americane din Bahrain, Kuwait și Iordania. Armata iordaniană a anunțat interceptarea a opt rachete și a precizat că nu au existat victime. De asemenea, au fost semnalate explozii în apropierea Consulatului SUA din Erbil, Irak. Ce urmează: opțiuni de extindere și blocaj diplomatic TVR Info relatează că, potrivit unor surse citate de CNN, Donald Trump ar analiza opțiuni pentru extinderea operațiunii militare. În paralel, Ministerul de Externe iranian a transmis că nu are planuri de negociere cu Washingtonul. Separat, Teheranul a permis unei femei, cetățean american, reținută „pe nedrept” în urmă cu doi ani, să părăsească Iranul, gest pe care liderul de la Casa Albă l-a descris ca fiind unul de bunăvoință. [...]
