Știri
Știri din categoria Externe
Mesajul premierului Ilie Bolojan indică o miză de securitate și infrastructură la granița sudică, prin accentul pus pe conectivitate regională și pe întărirea flancului estic, după victoria lui Rumen Radev în alegerile din Bulgaria, potrivit news.ro.
Premierul l-a felicitat luni pe Radev pentru „victoria sa clară” și a transmis că așteaptă „consolidarea în continuare a parteneriatului strategic dintre România și Bulgaria”, precum și promovarea „priorităților noastre comune” în cadrul UE și NATO. Mesajul a fost publicat pe platforma X.
În aceeași postare, șeful Executivului a legat explicit cooperarea bilaterală de două direcții cu impact direct asupra regiunii: îmbunătățirea conectivității și securitatea. Bolojan a spus că România și Bulgaria trebuie să își continue eforturile pentru „îmbunătățirea conectivității regionale” și pentru „consolidarea securității flancului estic și a regiunii Mării Negre”.
Contextul politic de la Sofia este descris în material printr-o notă transmisă de AFP: Rumen Radev, fost președinte al Bulgariei, s-a angajat să pună capăt „corupției endemice” și instabilității politice și ar fi obținut o majoritate absolută în alegerile legislative de duminică, potrivit unor rezultate oficiale publicate luni.
Recomandate
UE ridică miza pe securitate după intensificarea atacurilor hibride atribuite Rusiei , cu efecte directe asupra infrastructurii și riscuri de escaladare în statele din vecinătatea estică, potrivit Știrile Pro TV . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a avertizat la Bruxelles că astfel de acțiuni „pun în pericol vieți în toată Europa”. În conferința de presă susținută alături de premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, Kallas a descris o creștere recentă a „atacurilor hibride”, a tentativelor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian pe care le atribuie Rusiei. În acest context, ea a invocat inclusiv incidente din weekend, când rachete și drone rusești ar fi încălcat din nou spațiul aerian al Republicii Moldova, calificând situația drept „complet inacceptabilă”. Ce înseamnă „ atacuri hibride ” și de ce contează economic În limbajul de securitate, „atacuri hibride” înseamnă o combinație de metode – de la acțiuni cibernetice și sabotaj până la presiune militară limitată sau operațiuni cu drone – care pot perturba funcționarea normală a statelor fără o confruntare militară clasică. Miza pentru economiile europene este legată în special de vulnerabilitatea infrastructurii critice (energie, transport, comunicații), unde orice incident poate genera costuri operaționale și riscuri suplimentare pentru companii și autorități. Contextul imediat: energie și incidente la granița UE Materialul amintește că, pe 30 septembrie, Rusia a lansat o campanie aeriană masivă împotriva rețelei energetice a Ucrainei, lovind instalații electrice și infrastructură în zona Kievului și în alte regiuni, în ceea ce este descris drept cel mai amplu atac asupra obiectivelor energetice din ultimele luni. În aceeași zi, Ministerul Apărării din Republica Moldova a anunțat că trei drone au pătruns în spațiul aerian al țării. Republica Moldova se află la granița de vest a Ucrainei, iar astfel de episoade ridică presiunea pe capacitatea de monitorizare și răspuns a autorităților. Germania: avertismente despre o „campanie hibridă” Și în Germania, cancelarul Friedrich Merz a avertizat, potrivit articolului, asupra unui număr tot mai mare de atacuri hibride din partea Rusiei și a promis continuarea sprijinului pentru Ucraina, într-o iarnă anticipată drept „cea mai grea” de la începutul invaziei ruse din 2022. Autoritățile germane au susținut în repetate rânduri că Rusia desfășoară o campanie hibridă ce include atacuri cu drone și atacuri cibernetice, acuzând Moscova inclusiv în legătură cu o tentativă de atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig, în luna august. Moscova a respins acuzațiile formulate de guvernele și serviciile de informații occidentale, mai notează materialul. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea exporta tehnologie militară avansată către Coreea de Nord , un scenariu care ar complica atât războiul din Ucraina, cât și echilibrul de securitate din Asia de Nord-Est, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Moscova ar fi împărtășit Phenianului tehnologia dronelor cu motor cu reacție, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu astfel de aparate. În ultimele săptămâni, Rusia și-a crescut „considerabil” utilizarea dronelor cu reacție împotriva Ucrainei. Conform relatării, Kievul nu are încă mijloace eficiente de contracarare, în afară de folosirea avioanelor de luptă, ceea ce sugerează o presiune operațională suplimentară asupra apărării aeriene ucrainene. Ce spune Zelenski despre transferul de tehnologie Întrebat direct dacă Rusia a împărtășit Coreei de Nord tehnologia care stă la baza unei drone cu motor cu reacție de ultimă generație, Zelenski a răspuns: „Da, desigur.” El a adăugat că Rusia „împărtășește Coreei de Nord toate tehnologiile”, precizând că nu știe sigur în privința tehnologiilor balistice, dar „crede că da”, invocând sprijinul nord-coreean pentru Rusia cu rachete. Context: schimbul de armament și îngrijorările Seulului și ale Occidentului Materialul reamintește că, la începutul războiului, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze de artilerie și, ulterior, rachete balistice folosite „în mod regulat” de Moscova în atacuri asupra orașelor ucrainene. Coreea de Sud și țările occidentale și-au exprimat anterior îngrijorarea că Phenianul ar putea primi ajutor din partea Moscovei pentru dezvoltarea armamentului, în schimbul sprijinului acordat Rusiei în Ucraina. Totodată, mii de soldați nord-coreeni ar fi fost trimiși în Rusia pentru a dobândi experiență de luptă. Tensiuni diplomatice între Kiev și Seul În paralel, Seulul și Kievul se află într-un conflict diplomatic după ce Zelenski a anunțat, luna trecută, la Adunarea Generală a ONU , că Ucraina a transferat către Coreea de Sud doi prizonieri de război nord-coreeni capturați în timp ce luptau pentru Rusia. Potrivit sursei, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a amenințat vineri cu măsuri nespecificate împotriva Ucrainei dacă Kievul nu recunoaște un acord de confidențialitate care, conform Seulului, acoperea transferul și nu își prezintă scuzele. Zelenski a declarat că Coreea de Sud a cerut predarea soldaților, invocând faptul că, potrivit constituției sud-coreene, aceștia sunt cetățeni ai Coreei de Sud, și a confirmat predarea celor doi bărbați, fără a face referire la comentariile lui Lee. [...]
Demisia anunțată a vicecancelarului Andreas Babler riscă să fragilizeze coaliția de la Viena , într-un moment în care extrema dreaptă FPÖ conduce detașat în sondaje, potrivit Mediafax . Andreas Babler a transmis că va renunța atât la funcția de vicecancelar, cât și la conducerea Partidului Social-Democrat (SPÖ) , după o serie de reuniuni interne, pe fondul presiunilor din partid și al scăderii puternice în preferințele electoratului. Plecarea nu este imediată: retragerea este prevăzută pentru începutul anului 2027, fără o dată exactă. Locul lui Babler în Guvern ar urma să fie preluat de ministrul de Finanțe Markus Marterbauer, care, conform informațiilor citate, urmează un tratament pentru cancer. De ce contează: coaliția rămâne în picioare, dar intră într-o zonă de risc Demisia anunțată nu declanșează automat căderea Guvernului și nici alegeri anticipate. Coaliția tripartită condusă de cancelarul conservator Christian Stocker (ÖVP) poate continua dacă își păstrează majoritatea și gestionează tranziția de leadership din SPÖ. Riscul politic major, însă, este ca schimbarea de la vârful social-democraților să alimenteze disputele interne și să slăbească disciplina de coaliție, într-o perioadă în care Executivul a fost construit tocmai pentru a ține FPÖ în afara guvernării. Context: FPÖ domină sondajele, SPÖ coboară la circa 15% Guvernul actual a fost format după negocieri complicate, în urma alegerilor parlamentare din septembrie 2024. Atunci, FPÖ a obținut pentru prima dată cele mai multe mandate, dar nu a reușit să formeze o coaliție. Potrivit Reuters, citată de Mediafax, FPÖ a continuat să crească și este plasată în sondaje în jurul pragului de 38%. În același timp, SPÖ ar fi coborât la aproximativ 15%, cu circa șase puncte procentuale sub rezultatul din 2024. În sondajele menționate, FPÖ ar avea o susținere mai mare decât SPÖ și ÖVP la un loc. Ce urmează și miza pentru România O criză guvernamentală „în sens instituțional” nu este indicată ca iminentă, însă testul pentru coaliție va fi dacă tranziția din SPÖ provoacă o contestare a participării la guvernare sau dacă tensiunile dintre parteneri fac imposibilă menținerea majorității. Mediafax notează și relevanța pentru România: Austria este un partener important în UE, iar FPÖ a avut în timp poziții dure pe migrație și integrare europeană, pe fondul unei relații București–Viena tensionate în ultimii ani de disputa privind aderarea României la spațiul Schengen. [...]
SUA au retras toate bombardierele de la RAF Fairford , o mutare cu impact operațional imediat asupra prezenței aeriene americane din Marea Britanie, după ce baza a intrat în vizorul unei anchete privind un presupus atac terorist, potrivit Mediafax . Bombardierele au fost redistribuite înapoi la bazele lor din Statele Unite, conform unui oficial al Pentagonului care a vorbit sub condiția anonimatului, nefiind autorizat să discute public despre mișcări militare sensibile. Informația este relatată de AP, citată de Mediafax. Observatori ai aviației, inclusiv Military Air Tracking Alliance, au semnalat că zeci de bombardiere B-52 și B-1 au operat de la RAF Fairford încă de la începutul războiului din Iran și au urmărit decolarea unor bombardiere B-1 din bază duminică. Contextul de securitate: anchetă antiteroristă și arestări Retragerea are loc după un incident de securitate la baza RAF Fairford, administrată de SUA în Anglia, pe fondul unei anchete privind un atac terorist planificat. Potrivit informațiilor prezentate, poliția a arestat joi un cetățean cu dublă cetățenie britanică și iraniană, suspectat că ar fi plănuit un atac terorist. Autoritățile britanice au legat cazul de Teheran. Separat, poliția britanică antiteroristă a anunțat sâmbătă că bărbatul cu dublă cetățenie britanică și iraniană, arestat în acest dosar, a fost eliberat pe cauțiune. Ce s-a întâmplat în zona bazei Duminica trecută, cinci bărbați, toți cetățeni britanici din Londra, au fost arestați sub suspiciunea de deținere de explozibili și infracțiuni teroriste în apropierea bazei RAF Fairford. Poliția a declarat un „incident major”, iar mai multe locuințe din satul Whelford, aflat în apropiere, au fost evacuate. Baza RAF Fairford este menționată ca fiind folosită de bombardierele americane pentru a ataca Iranul. [...]
Yemenul a anunțat începerea unei ofensive pentru recucerirea teritoriilor controlate de rebelii Houthi, într-un context care ridică din nou riscuri pentru infrastructura petrolieră saudită și pentru rutele maritime din zona Bab el-Mandeb , potrivit Mediafax . Președintele Consiliului Prezidențial yemenit, Rashad al-Alimi, a declarat într-un discurs televizat că operațiunile militare vizează „recucerirea teritoriului rămas al republicii” și extinderea autorității statului pe întreg teritoriul. El a ordonat forțelor armate și structurilor de securitate să înceapă punerea în aplicare a planurilor aprobate pentru ofensivă, susținând că „toate oportunitățile” de detensionare au fost epuizate și acuzând Houthi de mobilizare și noi acțiuni militare. Sprijinul saudit și escaladarea asupra țintelor Aramco Arabia Saudită, care susține guvernul yemenit, este așteptată să joace un rol important în noua ofensivă. Potrivit unor oficiali regionali și occidentali citați anterior de Reuters, planurile ar presupune sprijin aerian saudit, în timp ce trupele yemenite ar urma să desfășoare operațiunile terestre. În paralel, rebelii Houthi au afirmat că au lansat rachete balistice și drone asupra unor obiective ale companiei Saudi Aramco din Riad și din zona Khurais, susținând că atacurile au provocat incendii de amploare. Ei au prezentat acțiunea drept răspuns la ceea ce au descris ca fiind 50 de lovituri aeriene și cu rachete efectuate de forțele conduse de Arabia Saudită asupra Yemenului în ultimele 12 ore. Arabia Saudită nu a confirmat imediat aceste informații. Miza Bab el-Mandeb și presiunea pe Taiz Pe teren, Houthi ar fi păstrat inițiativa în ultimele săptămâni, după ce au ocupat strategic strâmtoarea Bab el-Mandeb, într-o ofensivă rapidă de-a lungul coastei, care ar fi dus la prăbușirea unor forțe guvernamentale. Bab el-Mandeb este una dintre principalele rute maritime între Marea Roșie, Mediterana și Asia, iar importanța sa este amplificată de tensiunile regionale și de „blocarea efectivă” a strâmtorii Hormuz, potrivit relatării. În ultimele 48 de ore, rebelii ar fi obținut noi poziții strategice în apropiere de Taiz și ar fi avansat spre ultima rută care leagă Taiz de Aden, unde se află guvernul susținut de Arabia Saudită. Preluarea controlului asupra drumului Taiz–Aden ar putea izola Taiz, al treilea oraș ca mărime din Yemen, unde trăiesc sute de mii de civili și sunt staționate mii de forțe guvernamentale. Context umanitar: avertismentul Programului Alimentar Mondial Intensificarea conflictului agravează o situație umanitară deja critică. Programul Alimentar Mondial a avertizat săptămâna trecută că, în anumite zone ale Yemenului, trei din patru familii se confruntă cu lipsa alimentelor, pe fondul luptelor, strămutării populației și perturbării aprovizionării. [...]
Rusia anunță intensificarea loviturilor asupra infrastructurii militare și industriale din Ucraina , într-o escaladare care crește riscul de noi întreruperi energetice și de presiune suplimentară asupra economiei ucrainene, în condițiile în care Kievul amenință că va lovi rafinăriile rusești. Informațiile sunt prezentate de Politico . Ministerul rus al Apărării a transmis pe Telegram că atacurile „împotriva obiectivelor militare și militar-industriale, precum și a infrastructurii aferente din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei, vor fi intensificate”. Mesajul vine după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina va răspunde atacurilor rusești vizând rafinăriile de petrol din Rusia. Într-un interviu pentru Reuters, Zelenski a afirmat sâmbătă că forțele ucrainene „trebuie să răspundă în orice fel putem” la atacurile rusești, care, potrivit lui, vizează tot mai mult podurile peste fluviul Nipru din capitală. El a adăugat că, pe fondul loviturilor asupra energiei Ucrainei, răspunsul ar urma să fie pe „energia” Rusiei, indicând în primul rând rafinăriile „care le aduc bani pentru acest război”, dar a precizat că Ucraina nu va riposta prin țintirea deliberată a infrastructurii civile. Miza economică: energie și infrastructură, sub presiune Accentul pus de Moscova pe „infrastructura aferentă” obiectivelor militare și industriale, coroborat cu discuția despre lovituri asupra rafinăriilor, indică o extindere a confruntării către active cu relevanță economică și energetică. În același timp, Rusia a acuzat Kievul că ar încerca „să perturbe votul” la alegeri prin „lovituri teroriste asupra țintelor civile” pe teritoriul rus; partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin a dominat rezultatele alegerilor legislative desfășurate între 18 și 20 septembrie. Sprijin german: pachet militar și echipamente pentru rețeaua electrică Escaladarea anunțată de Rusia a fost relatată în aceeași zi în care cancelarul german Friedrich Merz a făcut o vizită surpriză de o zi la Kiev, ca semnal de susținere pentru Ucraina. În timpul vizitei, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a raportat că Rusia a lovit carosabilul Podului de Nord din oraș. Merz ar urma să reconfirme sprijinul Germaniei cu: un nou pachet de ajutor militar de circa 1 miliard de euro; generatoare, stații și kituri de reparații în valoare de 350 de milioane de euro, pentru întărirea rețelei electrice ucrainene aflate sub atac. Zelenski și Merz au vizitat și Academia Națională de Științe a Ucrainei, despre care președintele ucrainean a spus că a fost lovită recent de drone rusești într-un atac soldat cu doi morți și șapte răniți, pe care l-a descris drept „deliberat”. [...]
