Știri
Știri din categoria Externe

Armistițiul de 10 zile dintre Israel și Hezbollah începe sub presiune operațională, cu avertismente de reluare a luptelor și blocaje pe rutele-cheie din sudul Libanului, pe fondul revenirii populației în zone avariate de război, potrivit news.ro.
Hezbollah a transmis vineri că luptătorii săi își țin „degetul pe trăgaci” dacă Israelul încalcă armistițiul valabil zece zile, intrat în vigoare în noaptea de joi spre vineri. Mesajul apare într-un comunicat în care mișcarea susține că a desfășurat, în ultimele 45 de zile, „2.184 de operațiuni militare” împotriva Israelului și a armatei israeliene care ocupă sudul Libanului.
„Combatanţii (Hezbollah) îşi vor ţine degetul pe trăgaci, pentru că ei suspctează trădarea din partea inamicului.”
În paralel cu intrarea în vigoare a armistițiului anunțat joi de președintele american Donald Trump, locuitori din sudul Libanului și din periferia de sud a Beirutului au început să se întoarcă în gospodăriile devastate.
Imediat după miezul nopții (ora României), în periferia de sud a Beirutului s-au auzit focuri de armă de sărbătorire, potrivit unor jurnaliști AFP. Vineri dimineață, pe autostrada din sudul Libanului s-a format o coloană lungă de mașini, unele având plăpumi pe capote.
Un ambuteiaj major s-a înregistrat în fața Podului Qasmiyeh, care leagă regiunea Tir de restul țării. Podul fusese avariat joi în atacuri ale Israelului, însă armata libaneză l-a reparat și l-a făcut practicabil.
Potrivit informațiilor citate, populația ignoră avertismentele armatei israeliene, care a cerut oamenilor să nu revină pe malul de sud al fluviului Litani și a anunțat că își menține ocupația în sudul Libanului.
În acest context, armistițiul pornește cu o vulnerabilitate evidentă: revenirea rapidă a civililor în zone afectate și tensionate, în timp ce una dintre părți vorbește deschis despre posibilitatea reluării confruntărilor dacă acordul este încălcat.
Recomandate

Blocada economică a SUA asupra exporturilor Iranului ridică miza negocierilor și crește riscul de noi perturbări pe rutele maritime , într-un moment în care Israelul încearcă să gestioneze simultan dosarele Iran, Liban și Gaza, potrivit NPR . Măsura americană vizează Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru comerțul energetic, iar Teheranul amenință cu represalii care ar putea extinde tensiunile către alte coridoare de transport. Israelul se află, în paralel, într-o fază „de diplomație” pe trei fronturi, cu Washingtonul în rol central: un armistițiu anunțat în Liban, perspectiva reluării discuțiilor cu Iranul înainte de expirarea unui armistițiu de două săptămâni și negocieri în Cairo privind un plan de dezarmare în Gaza. Iran: armistițiu fragil și presiune economică pe exporturi În cazul Iranului, președintele Donald Trump spune că discuțiile de pace ar putea reîncepe curând, cu șase zile rămase până la expirarea armistițiului actual. În același timp, SUA afirmă că au finalizat o blocadă a exporturilor iraniene prin Strâmtoarea Hormuz, cu obiectivul de a „sufoca” economia Iranului prin tăierea principalei rute de comerț internațional și de a forța concesii la masa negocierilor. Iranul, la rândul său, a amenințat cu blocade pe alte rute maritime și a avertizat că ar putea scufunda nave americane dacă SUA încearcă să „policeze” această cale navigabilă. Un fost strateg militar și guvernamental israelian, Shay Har-Zvi, citat de NPR, apreciază că Iranul nu va reveni imediat la negocieri și că este posibilă o reluare a războiului, în condițiile în care ambele părți consideră că au ieșit „învingătoare” din confruntare. Liban: armistițiu de 10 zile, dar cu riscuri structurale Pe frontul libanez, Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban, care urmează să intre în vigoare vineri la miezul nopții, ora locală. Înaintea anunțului, SUA au cerut Israelului să reducă ofensiva, iar Washingtonul a mediat discuții rare între Israel și Liban, desfășurate marți. NPR notează că armistițiul este așteptat să fie fragil, în condițiile în care Israelul cere Libanului măsuri concrete pentru dezarmarea Hezbollah . Analiza citează o evaluare potrivit căreia armata libaneză nu are capacitatea de a lua cu forța armele Hezbollah fără riscul unui conflict direct cu o parte semnificativă a comunității șiite. Gaza: planul de dezarmare rămâne blocat În Gaza, negocieri la nivel înalt au loc la Cairo între Hamas și reprezentanți ai „Board of Peace” al administrației Trump. Documentul obținut de NPR cere ca Hamas să își „dezafecteze” (decomisioneze) mai întâi armele, într-un proces etapizat pe zone ale Gazei, în schimbul reconstrucției teritoriului distrus. Un oficial militar Hamas, citat sub protecția anonimatului, spune că gruparea nu se opune în principiu dezarmării dacă există garanții. Hamas condiționează însă discuția despre dezarmare de respectarea de către Israel a angajamentelor din prima fază a armistițiului, inclusiv creșterea ajutorului umanitar și a fluxului de persoane care intră și ies din Gaza. Un alt oficial Hamas afirmă că gruparea așteaptă și rezultatul negocierilor cu Iranul. Ce urmează: status quo militar și risc de prelungire a ocupațiilor În timp ce negocierile continuă, NPR descrie consolidarea unui status quo: prezența militară israeliană pe suprafețe extinse din Gaza și din zone de frontieră din Liban, pe care Israelul le prezintă drept „zone tampon” pentru a îndepărta amenințările de comunitățile de la graniță. O persoană informată asupra subiectului, citată de NPR fără a fi identificată, susține că, până când Israelul nu vede progrese privind dezarmarea Hezbollah, nu intenționează să se retragă din Liban în lunile următoare și, posibil, nici în anii următori. În această logică, blocada economică asupra exporturilor Iranului devine un instrument de presiune cu efecte care depășesc strict dosarul iranian, pentru că poate influența atât dinamica negocierilor, cât și riscurile de securitate pe rutele maritime regionale. [...]

Donald Trump spune că SUA au interzis Israelului să mai bombardeze Libanul , o poziționare care, dacă se confirmă în plan operațional, ar însemna o schimbare de linie în gestionarea unui aliat-cheie și ar putea influența direct riscul de escaladare în regiune, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută vineri de președintele american, care a folosit „un ton neobișnuit de dur” la adresa Israelului, notează materialul, ce preia o relatare Reuters. De ce contează: semnal de constrângere politică asupra unui aliat În termeni de impact, mesajul indică o posibilă condiționare a acțiunilor militare ale Israelului de către Washington, într-un moment în care evoluțiile din Orientul Mijlociu au efecte în lanț asupra securității regionale și asupra stabilității rutelor comerciale și energetice. Articolul Agerpres este însă disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publicate detalii despre cadrul exact al „interdicției” invocate de Trump, mecanismul prin care ar fi impusă sau reacția oficială a Israelului. [...]

Kremlinul mizează pe armistițiul Israel–Liban ca să prevină reluarea războiului , potrivit news.ro , care relatează declarațiile Moscovei după intrarea în vigoare a încetării focului în noaptea de joi spre vineri. Rusia a transmis vineri că susține armistițiul convenit între Israel și Liban și și-a exprimat speranța că acesta va crea spațiu pentru „acorduri durabile”, menite să evite reluarea confruntărilor armate. În briefingul zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului , Dmitri Peskov , a spus că Moscova salută „decizia încheierii unui armistițiu” și speră ca „în aceste câteva zile” să fie posibilă negocierea unor înțelegeri care să prevină o nouă escaladare. Declarația a fost făcută ca răspuns la o întrebare adresată de AFP, conform aceleiași surse. [...]

Donald Trump neagă că un eventual acord SUA–Iran ar implica bani , în condițiile în care în spațiul public a apărut scenariul deblocării unor fonduri iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei), o mișcare cu potențial impact financiar și de sancțiuni, potrivit news.ro . Președintele american a scris pe platforma sa, Truth Social , că „nicio sumă de bani «nu va fi schimbată în vreun fel» între Statele Unite și Iran”, în eventualitatea încheierii unui acord în dosarul nuclear iranian, relatează AFP. Declarația vine după ce site-ul american Axios a dezvăluit că SUA ar lua în calcul deblocarea unor fonduri iraniene în valoare de 20 de miliarde de dolari, în schimbul predării stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului. În materialul citat de news.ro nu sunt oferite detalii suplimentare despre mecanismul deblocării sau despre stadiul discuțiilor. Mesaj separat despre Israel și Liban Tot pe Truth Social, Trump a afirmat că Statele Unite au interzis Israelului să bombardeze Libanul după intrarea în vigoare a unui armistițiu de zece zile între cele două țări vecine. „Israelul nu va mai bombarda Libanul. Ei au INTERDICȚIA să o facă din partea Statelor Unite, Ajunge!” [...]

Eliberarea a 46 de angajați din petrol arată cum presiunea SUA începe să rescrie regulile în Venezuela , dar efectul rămâne limitat cât timp aproximativ 500 de persoane considerate de apropiați drept deținuți politici sunt încă în închisoare, potrivit Digi24 . Venezuela a eliberat 46 de deținuți politici din închisoarea Yare, situată la sud de Caracas, în dosarul „ PDVSA Obrero”. Conform relatărilor familiilor, eliberările au avut loc în grupuri și îi vizează în principal muncitori din sectorul petrolier. Mișcarea se înscrie într-un nou val de excarcerări, pe fondul presiunilor internaționale asupra autorităților de la Caracas. Informațiile sunt transmise de AFP, preluate de News.ro, conform materialului Digi24. Miza: sectorul petrolier, între anchete și semnale politice Majoritatea celor eliberați se aflau printre cei 173 de angajați ai companiei petroliere de stat PDVSA arestați în 2025, acuzați de infracțiuni precum contrabandă, sabotaj și corupție. În fața închisorii Yare, aproximativ 50 de familii s-au adunat în seara de 16 aprilie, pe măsură ce prizonierii ieșeau pe rând. O rudă a unuia dintre deținuți a descris așteptarea eliberărilor ca fiind încă deschisă pentru mai mulți angajați PDVSA. „Așteptăm eliberarea multor angajați ai PDVSA. Fratele meu este unul dintre ei.” Context: amnistie și presiune externă, dar sute rămân în detenție Digi24 notează că Venezuela a eliberat sute de prizonieri politici după ce forțele americane l-au capturat pe Nicolas Maduro într-un raid la Caracas, pe 3 ianuarie. Totodată, o lege de amnistie adoptată în februarie este prezentată drept una dintre cele mai importante reforme ale succesoarei lui Maduro, Delcy Rodriguez , în contextul presiunii Washingtonului. Chiar și așa, aproximativ 500 de deținuți politici rămân în spatele gratiilor, ceea ce indică faptul că relaxarea este, deocamdată, parțială și reversibilă. [...]

Telegramele diplomatice ale SUA avertizează că războiul cu Iranul începe să erodeze influența Washingtonului în state-cheie, pe fondul unei competiții tot mai dure în spațiul informațional online , potrivit Adevărul . Documente ale Departamentului de Stat , obținute de Politico și datate miercuri, 15 aprilie, descriu cum mesajele pro-iraniene câștigă teren, în special în mediul digital, iar percepția publică despre SUA se deteriorează. Telegramele indică efecte asupra poziției SUA în trei țări din regiuni diferite — Bahrain, Azerbaidjan și Indonezia — unde diplomații americani descriu presiuni crescânde asupra imaginii Washingtonului, mai ales în rândul populațiilor musulmane. Unele notează efecte imediate, precum creșterea sentimentului antiamerican, iar altele avertizează asupra unor consecințe pe termen lung asupra relațiilor bilaterale dacă conflictul continuă. Războiul se mută și în online: ambasadele cer mai multă flexibilitate Un fir comun al documentelor este dificultatea misiunilor americane de a reacționa rapid în spațiul digital. Telegramele includ apeluri indirecte către administrația SUA pentru a permite ambasadelor să comunice mai „rapid și proactiv” pe rețelele sociale, în condițiile în care, în prezent, acestea ar fi limitate în principal la redistribuirea mesajelor oficiale aprobate de Casa Albă sau de Departamentul de Stat. Trimiterea acestor telegrame este prezentată ca un semnal de alarmă și în contextul în care, potrivit unor diplomați citați, ar exista reticență în a formula astfel de îngrijorări în climatul politic actual. În paralel, Iranul ar folosi intens instrumente digitale — de la rețele sociale și meme-uri până la rețele de influență în mediul religios și cultural — pentru a-și promova mesajele și a submina imaginea SUA. Trei cazuri punctuale: Bahrain, Azerbaidjan, Indonezia Bahrain. Diplomații americani notează că, în percepția publică, Washingtonul ar fi prioritizat protejarea Israelului în detrimentul securității regatului. Mesaje distribuite pe rețelele sociale sugerează că prezența militară americană ar transforma Bahrainul într-o țintă și cer retragerea trupelor SUA. În plus, presa locală ar fi pus accent pe acțiunile armatei din Bahrain în interceptarea atacurilor, fără a evidenția sprijinul american, ceea ce ar fi redus vizibilitatea rolului SUA. Azerbaidjan. Telegramele arată că relațiile care păreau să se îmbunătățească au stagnat sau chiar se deteriorează, iar conflictul riscă să submineze progresele obținute după summitul de pace dintre Azerbaidjan și Armenia din 2025. După o perioadă inițială de neutralitate, presa locală ar fi devenit mai critică față de SUA și Israel, acuzându-le de declanșarea conflictului și de lipsa unei strategii clare. Deși un armistițiu recent a temperat parțial tonul, opinia publică ar rămâne predominant critică, pe fondul creșterii prețurilor și al perturbărilor regionale, fără ca această critică să se fi transformat, totuși, într-o creștere semnificativă a simpatiei față de Iran. Indonezia. În cea mai mare democrație cu majoritate musulmană, telegramele semnalează o campanie de influență amplă a Iranului, care ar miza pe solidaritatea musulmană și teme anti-coloniale, prezentând SUA și Israelul drept puteri imperialiste. Activitatea ambasadei iraniene ar fi crescut semnificativ, inclusiv prin interacțiuni directe cu elite politice și religioase. Diplomații americani avertizează că, dacă tendințele continuă, cooperarea de securitate dintre Washington și Jakarta ar putea fi afectată, prin îngustarea marjei de manevră politice a liderilor indonezieni pe fondul amplificării sentimentului antiamerican. De ce contează: costul de influență și riscul de „blocaj” diplomatic Din perspectiva documentelor, miza nu este doar imaginea SUA, ci capacitatea Washingtonului de a menține cooperări de securitate și relații funcționale în regiuni unde opinia publică poate împinge guvernele spre distanțare. Telegramele conturează o competiție intensă în spațiul informațional global, în care SUA ar pierde teren în fața unei strategii iraniene mai agile, iar evoluția conflictului și adaptarea comunicării americane sunt prezentate drept esențiale pentru menținerea influenței în aceste zone. [...]