Știri
Știri din categoria Externe
Israelul își consolidează relația cu Argentina prin acordarea celei mai înalte distincții civile a președintelui Isaac Herzog omologului său argentinian, Javier Milei, într-un gest cu miză diplomatică și de securitate, potrivit The Jerusalem Post. Medalia de Onoare Prezidențială urmează să fie înmânată în timpul viitoarei vizite a lui Milei în Israel, a anunțat luni Biroul Președintelui.
Distincția este acordată persoanelor care au adus „o contribuție excepțională” Israelului sau umanității, prin talent, serviciu sau alte mijloace, conform explicațiilor din comunicatul citat. În cazul lui Milei, motivarea oficială invocă „angajamentul consecvent și vocal” față de Israel de la preluarea mandatului în 2023, inclusiv sprijinul exprimat pe scena internațională și apropierea de familiile ostaticilor din Gaza.
Biroul Președintelui leagă explicit premierea de orientarea politică externă a administrației Milei, descrisă drept una care a poziționat Argentina ca „aliat-cheie” al Israelului, inclusiv prin „măsuri diplomatice și de securitate” și prin decizia de a reloca ambasada Argentinei la Ierusalim. În plan practic, în timpul vizitei, Milei ar urma să inaugureze Ambasada Argentinei la Ierusalim și să aprindă o torță la ceremonia de stat de Ziua Independenței, potrivit aceleiași surse.
În declarațiile citate, Herzog amintește că Milei a ales, la începutul lui 2024, să facă prima sa vizită de stat în Israel „în timp ce un război era încă în desfășurare”, la câteva luni după atacul din 7 octombrie. Președintele israelian a descris gestul drept unul de „prietenie curajoasă” și „parteneriat autentic” într-un moment dificil pentru societatea israeliană.
„Într-un moment în care (...) întoarcerea spatelui Israelului a devenit mai răspândită ca niciodată, președintele Milei reprezintă un leadership îndrăzneț și urmează o politică clară și neechivocă de a sta alături de Statul Israel”, a spus Herzog.
Medalia va fi acordată în timpul vizitei lui Milei în Israel, iar agenda menționată de Biroul Președintelui include participarea la ceremonia de Ziua Independenței și inaugurarea ambasadei Argentinei la Ierusalim. Materialul nu precizează data exactă a vizitei.
Recomandate
O posibilă plecare anticipată a Christinei Lagarde de la conducerea BCE ar deschide o succesiune accelerată la Frankfurt , cu efecte directe asupra echilibrului de putere din zona euro și asupra calendarului numirilor în instituție, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Conform unor surse citate de Reuters, Forumul Economic Mondial (WEF) ar putea să o numească pe Lagarde în funcția de președinte chiar din luna noiembrie, după o reuniune a consiliului director programată pe 2 noiembrie. Decizia nu este însă finală, iar sursele vorbesc despre posibilitatea ca Lagarde să fie prezentată drept „președinte desemnat” la reuniunea anuală de la Davos. Miza pentru Uniunea Europeană ar fi una de calendar și influență: dacă Lagarde ar pleca înainte de finalul mandatului de opt ani, care expiră în octombrie 2027, liderii UE ar putea numi un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din primăvara anului viitor din Franța. În același timp, sursele indică faptul că numirea din noiembrie ar fi legată și de dorința de a-i oferi președintelui Emmanuel Macron un cuvânt de spus în privința succesorului. Reorganizare mai amplă la BCE: trei numiri în discuție O eventuală plecare a lui Lagarde ar veni într-un moment în care BCE se confruntă deja cu schimbări la vârf. În material se arată că: Isabel Schnabel , reprezentanta Germaniei în Comitetul Executiv al BCE, va demisiona pentru a prelua o funcție la FMI începând cu 4 ianuarie 2027; economistul-șef al BCE, Philip Lane, urmează să se retragă în mai; oficiali ai UE au spus că trei numiri ar putea fi convenite în urma unui acord între statele membre. Reprezentanții BCE și ai WEF nu au comentat informațiile, potrivit sursei. Cine este menționat pentru șefia BCE În discuțiile privind succesiunea, Reuters notează că favoriți pentru funcția de președinte al BCE sunt foștii guvernatori ai băncilor centrale din Țările de Jos și Spania, Klaas Knot și Pablo Hernandez de Cos. În paralel, Franța ar viza postul de economist-șef, iar Germania ar dori să promoveze un candidat în locul lui Schnabel, potrivit surselor citate. WEF are sediul la Geneva, iar consiliul său director este condus în prezent de Larry Fink (BlackRock) și Andre Hoffmann (Roche). Lagarde este membră a consiliului, iar sursele susțin că ar avea sprijinul celor 27 de membri ai acestuia. [...]
Atacurile ucrainene asupra centrelor de date din Rusia riscă să lovească direct economia digitală , prin întreruperi ale serviciilor de tip cloud (infrastructură de calcul și stocare la distanță) folosite de companii și populație, arată Antena 3 , care citează o analiză Politico. Dincolo de efectul militar urmărit de Kiev, miza devine una operațională și economică: serverele ajung ținte de război, iar blocajele se propagă rapid în servicii esențiale. Potrivit materialului, drone ucrainene au lovit trei centre de date Yandex din Sasovo, Kaluga și Vladimir, ceea ce a generat întârzieri și întreruperi pentru „mii de companii și civili” care depind de infrastructura cloud a grupului. Sunt menționate explicit platforme de comerț electronic, servicii de plăți digitale și aplicații de livrare de mâncare și transport. În paralel, un centru de date al Sberbank din regiunea Saratov a fost, de asemenea, țintit, însă un director al băncii a susținut că atacul nu a afectat funcționarea serviciilor. Costuri și vulnerabilități: de ce e greu de reparat Analiza citată de Antena 3 notează că refacerea centrelor de date ar putea fi deosebit de costisitoare, pentru că presupune echipamente greu de procurat și, în mare parte, de import. Oleg Șakirov, cercetător în politici de securitate cibernetică și securitate internațională, spune că înlocuirea echipamentelor distruse ar fi complicată atât de cererea globală ridicată, cât și de sancțiunile impuse Rusiei. Tot el avertizează că amploarea pagubelor rămâne neclară, dar indică faptul că două centre de date sunt încă nefuncționale, ceea ce sugerează avarii „considerabile”. Un precedent cu efect dincolo de Rusia Politico, citat de Antena 3, plasează aceste atacuri într-un trend mai larg: centrele de date au fost lovite și în alte conflicte recente. Este dat exemplul atacurilor cu drone care ar fi vizat trei centre Amazon Web Services (AWS) din Emiratele Arabe Unite și Bahrain, în timpul conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran de la începutul anului. Consecința practică, subliniată în material, este că pe măsură ce centrele de date devin infrastructură critică pentru economiile naționale, atacurile asupra lor pot produce efecte tot mai grave, inclusiv asupra populației civile și a companiilor care depind de servicii digitale. Zona gri juridică și riscul de escaladare Un alt element cu impact pentru mediul economic este incertitudinea juridică: pentru că multe centre de date deservesc simultan utilizări civile și militare, stabilirea legalității unui atac este „departe de a fi simplă”, potrivit expertului în drept internațional umanitar Kubo Macak, citat în articol. Joseph Jarnecki, cercetător principal la Royal United Services Institute, avertizează că normalizarea atacurilor asupra centrelor de date ar putea avea consecințe periculoase și că astfel de lovituri „încalcă probabil dreptul internațional umanitar”, într-un moment în care dependența de servicii digitale crește la nivel global. Ce înseamnă pentru NATO și pentru economiile conectate Un oficial NATO de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, afirmă că centrele de date sunt deja luate în calcul ca posibile ținte militare, iar Alianța include vulnerabilitatea lor în planificarea operațiunilor. În același timp, oficialul admite riscul de reciprocitate: „Într-un război, și noi ne-am confrunta cu asemenea atacuri”. În esență, mesajul economic al analizei este că lovirea infrastructurii digitale poate produce efecte comparabile cu atacarea infrastructurii energetice: slăbește capacitatea de funcționare a statului și a economiei, dar poate paraliza și activități cotidiene, de la plăți la livrări și transport. [...]
Groenlanda pregătește o interdicție a mineritului și explorării în ape adânci până în 2029 , după ce parlamentul local a cerut guvernului să elaboreze o lege în acest sens, potrivit Agerpres . Decizia conturează un posibil cadru de reglementare mai strict pentru activitățile extractive offshore, cu efect direct asupra perspectivelor de investiții în astfel de proiecte în teritoriu. Propunerea a fost adoptată joi, în unanimitate, iar mandatul dat executivului este să pregătească legislația care să interzică atât mineritul, cât și explorarea în ape adânci până la sfârșitul anului 2029. Informația este relatată de AFP, citată de Agerpres. În materialul disponibil public nu apar detalii suplimentare despre conținutul viitoarei legi, calendarul intermediar sau eventuale excepții, astfel că rămâne de văzut cum va fi definită concret interdicția și ce activități va acoperi. [...]
Un ordin venit din interiorul Casei Albe ar fi dus la limitarea temporară a Starshield pentru Ucraina , un serviciu prin satelit folosit pe front pentru comunicații și operațiuni cu drone, potrivit News , care citează Reuters. Miza este una operațională: restricțiile au afectat funcționarea receptoarelor montate pe platforme care se deplasează cu viteză mare, cu impact direct asupra performanței dronelor ucrainene. Potrivit a doi oficiali americani și unui oficial occidental, liderii de la Departamentul Apărării au primit un mesaj că serviciul Starshield al SpaceX destinat armatei ucrainene „trebuia încetinit”. Sursele au vorbit sub protecția anonimatului și nu au precizat cine anume din Casa Albă a luat decizia sau cine a fost responsabil de implementare. Starshield este versiunea de nivel militar a Starlink, iar Pentagonul este cel mai mare client al acestui serviciu. În Ucraina, oficiali ucraineni au spus în această săptămână că receptoarele Starlink de nivel militar au încetat să funcționeze atunci când erau montate pe obiecte care se deplasează cu viteză mare, ceea ce a afectat dronele care se bazează pe ele pentru ghidaj la bord. O persoană din Ministerul Apărării din Ucraina a declarat joi că receptoarele funcționează din nou în timpul mișcării, însă doar până la viteze de 100 de mile pe oră (aprox. 160 km/h). Contextul politic invocat: presiuni legate de atacurile asupra rafinăriilor Materialul plasează măsura în contextul în care președintele Donald Trump ar fi pus presiune pe Kiev să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe care le-a învinuit pentru creșterea accentuată a prețurilor la energie, cu efecte asupra perspectivelor Partidului Republican înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. În același timp, experți citați de Reuters susțin că scumpirea energiei este în principal rezultatul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, care a dus la atacuri iraniene asupra infrastructurii energetice și a blocat în mare măsură Strâmtoarea Ormuz . Reacții și ce rămâne neclar Întrebat despre ordinul de limitare a Starshield, un înalt oficial american a declarat: „Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare”. Casa Albă nu a răspuns întrebărilor privind posibilitatea ca alți oficiali ai administrației să fi formulat solicitarea. SpaceX nu a răspuns unei cereri de comentarii, iar nici Departamentul Apărării și nici ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Pentru Ucraina, oficialii ucraineni au afirmat că restricțiile au complicat misiunile de atac împotriva forțelor ruse și a logisticii din teritoriile ocupate și au încetinit dronele de interceptare folosite pentru a doborî dronele rusești Shahed care se apropiau. [...]
Donald Trump a criticat reluarea atacurilor Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea țin sus prețurile globale la energie , potrivit HotNews . Președintele SUA a numit acțiunile „o rușine” într-un interviu pentru Newsmax, preluat de Reuters, argumentând că lovirea rafinăriilor afectează producția de motorină, de care „lumea are nevoie”. Atacul menționat a vizat o rafinărie Rosneft situată la sud-est de Moscova, care contribuie la aprovizionarea capitalei ruse. Reluarea loviturilor vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Kievul renunță la armistițiul privind obiectivele energetice anunțat de Trump și a criticat disponibilitatea acestuia de a încheia acorduri cu Moscova. Miza economică: presiune pe piața energiei și pe carburanți Trump a legat direct atacurile asupra infrastructurii de rafinare de evoluția prețurilor internaționale la petrol, afirmând că astfel de lovituri „cresc prețul mondial al petrolului”. În aceeași intervenție, el a susținut că există „o mulțime de ținte” care pot fi lovite, dar că rafinăriile sunt sensibile tocmai pentru că produc combustibili esențiali, inclusiv motorină. Contextul militar și diplomatic: armistițiul energetic se rupe, iar Washingtonul apasă pe Kiev În paralel, Rusia a continuat atacurile cu rachete și drone asupra instalațiilor energetice din Ucraina, inclusiv centrale electrice, ceea ce a dus la întreruperi de curent pentru sute de mii de oameni. Zelenski a declarat pentru Financial Times că „răbdarea Ucrainei s-a epuizat”, pe fondul acestor lovituri. Administrația Trump încearcă să medieze o încetare a focului în războiul început odată cu invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, însă Trump a reluat criticile la adresa liderului ucrainean. „Nu sunt un mare admirator al lui Zelenski.” Trump a mai spus că, deși crede că ambele părți ar dori încheierea conflictului, Zelenski i se pare „mai dificil de gestionat decât Putin”. Un element operațional: restricții asupra unui sistem de sateliți folosit de Ucraina În timp ce Trump făcea presiuni asupra Kievului să oprească atacurile asupra rafinăriilor, Ucraina s-a confruntat cu o reducere a capacității de utilizare a unui sistem de sateliți de care depinde pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și operațiunile cu drone. Potrivit informațiilor citate, ordinul ar fi venit din interiorul Casei Albe, însă nu este precizat cine a luat decizia sau cine a implementat-o. [...]
Atacul cu dronă asupra rafinăriei din Riazan pune sub semnul întrebării armistițiul energetic anunțat de Trump , iar Moscova îl folosește ca argument că Kievul „nu se angajează pe calea păcii”, potrivit HotNews , care citează Reuters. Kremlinul a reacționat joi după ce, în noaptea de miercuri spre joi, o dronă ucraineană a lovit o rafinărie din regiunea Riazan. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut că astfel de atacuri „intră într-o contradicție serioasă” cu eforturile de pace ale Statelor Unite și ale negociatorilor americani. „Regimul ucrainean de la Kiev continuă să lovească aceste obiective ajungând astfel, desigur, într-o contradicţie serioasă cu eforturile de pace ale Statelor Unite şi ale negociatorilor americani (...). Dar, până acum, aceste încercări energice au fost împiedicate de refuzul regimului de la Kiev şi al preşedintelui Zelenski de a se angaja pe calea păcii”, a spus Peskov. Ce se știe despre armistițiul energetic și de ce contează Președintele american Donald Trump a anunțat duminică o încetare a focului în domeniul energetic, însă Ucraina a spus că a aflat despre aceasta mai întâi din relatări din presă, iar Rusia nu s-a angajat public, conform informațiilor prezentate. Moscova a invocat și lipsa unor parametri clari ai armistițiului: Kremlinul a transmis că „nu a fost specificat nimic în termeni concreți”, motiv pentru care „activitatea în acest domeniu continuă”. În acest context, Rusia a declarat miercuri că a atacat șapte facilități din infrastructura energetică ucraineană. De ce a reluat Kievul loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Atacul din Riazan a fost prezentat drept primul asupra unei instalații energetice rusești după anunțul lui Trump privind un armistițiu energetic. Guvernatorul regional a spus că loviturile cu drone au declanșat un incendiu la rafinărie. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Financial Times , într-un interviu publicat joi, că Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a se conforma dorințelor SUA, dar le reia deoarece Rusia continuă să lovească infrastructura energetică ucraineană. În lipsa unor detalii publice acceptate de ambele părți despre „armistițiul energetic”, schimbul de atacuri asupra infrastructurii rămâne un test imediat al credibilității oricărui demers de dezescaladare și al capacității Washingtonului de a impune, măcar parțial, o limitare a țintelor. [...]
