Știri
Știri din categoria Externe
Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a criticat aliații europeni ai Americii pentru refuzul de a sprijini SUA în conflictul cu Iranul, potrivit Daily Mail. Hegseth a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe de presă la Pentagon, după anunțarea unui armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran.
În discursul său, Hegseth a lăudat Israelul drept un aliat „curajos, dispus și capabil” al SUA, menționând că alți „așa-numiți aliați” ar trebui să ia notițe despre ce înseamnă adevărata capacitate militară. Această tensiune vine după săptămâni de critici vocale din partea fostului președinte Donald Trump, care și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de sprijin din partea Marii Britanii și Franței în războiul cu Iranul.
Trump a fost deosebit de critic la adresa premierului britanic Keir Starmer pentru refuzul de a permite avioanelor americane să folosească bazele britanice pentru misiuni deasupra Iranului. Deși Starmer și-a schimbat ulterior poziția, el a refuzat să trimită trupe și nave britanice în Strâmtoarea Hormuz.
Trump a descris portavioanele britanice ca fiind „jucării” în comparație cu cele ale SUA și a ironizat intenția britanicilor de a trimite portavioane doar după încheierea conflictului. În plus, Trump a cerut națiunilor NATO să ajute la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, dar a fost refuzat de capitalele europene, care au declarat că acest lucru ar fi imposibil în timp ce luptele continuă.
Președintele francez Emmanuel Macron a răspuns criticilor lui Trump, spunând că comentariile acestuia „nu sunt nici elegante, nici la standard”, adăugând că nu merită un răspuns.
Hegseth a afirmat că Iranul a cerut armistițiul, iar programul său de rachete a fost „distrus funcțional”, în timp ce marina iraniană a fost „scufundată”. El a subliniat că acordul SUA-Iran înseamnă că Iranul „nu va deține niciodată o armă nucleară”.
„Regimul iranian a înțeles că un acord este mult mai bun decât soarta care îi aștepta. Acest nou regim nu mai avea opțiuni și timp, așa că au încheiat un acord”, a declarat Hegseth.
Generalul Dan Caine, președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de Stat Major, a precizat că armistițiul este doar o pauză temporară în conflict, iar forțele comune sunt pregătite să reia operațiunile de luptă.
Piețele globale și liderii mondiali au reacționat pozitiv la vestea armistițiului. În Europa, bursa de la Frankfurt a crescut cu 5% la deschiderea pieței, iar FTSE 100 a urcat cu 2,55%. În Asia, indicele Nikkei din Japonia a închis cu o creștere de peste 5%, iar Kospi din Coreea de Sud a urcat aproape 7%.
Macron a declarat că acordul este un „lucru foarte bun”, însă Trump a avertizat că, dacă armistițiul nu este satisfăcător, SUA ar putea reveni rapid la conflict.
Recomandate
Tensiunile dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski riscă să afecteze direct sprijinul militar și de informații al SUA pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul se pregătește pentru o nouă iarnă de atacuri rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit HotNews , care citează o analiză Reuters. Ruptura s-a adâncit pe fondul nemulțumirii lui Trump legate de costurile ridicate ale energiei, pe care le pune parțial pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. În paralel, o întrerupere a serviciilor de internet prin satelit furnizate de SUA a alimentat temeri că Ucraina ar putea deveni mai vulnerabilă în fața loviturilor rusești. Zelenski a răspuns cu critici publice neobișnuit de dure la adresa lui Trump, sugerând că Washingtonul ar favoriza acum Rusia. Totodată, liderul ucrainean a spus că Ucraina va ignora cererea lui Trump de a opri atacurile asupra țintelor energetice rusești, invocând loviturile continue ale Rusiei. Decizii și semnale de la Washington care cresc presiunea pe Kiev Un punct major de fricțiune îl reprezintă blocarea de către Trump a sancțiunilor împotriva Rusiei chiar înainte ca acestea să intre în vigoare. The New York Times notează că decretul nu explică de ce renunțarea la sancțiuni ar fi în interesul SUA și nici nu prezintă argumente în fața Congresului pentru derogări. Zelenski a avertizat că această decizie ar putea încuraja Rusia să continue atacurile, în timp ce, la Moscova, un consilier al lui Vladimir Putin a numit momentul „istoric”. În acest context, Reuters enumeră câteva direcții în care Trump ar putea merge mai departe, cu efecte directe asupra capacității de apărare a Ucrainei: restricționarea livrărilor de arme către Ucraina; punerea în aplicare a amenințărilor privind oprirea schimbului de informații de pe câmpul de luptă; încheierea unor acorduri economice suplimentare cu Moscova. Vulnerabilitatea operațională: informațiile și sateliții Miza imediată pentru Kiev este accesul la informații și la infrastructură tehnologică esențială. Fără informațiile serviciilor secrete americane, Ucraina ar putea avea dificultăți mai mari în detectarea și contracararea atacurilor cu rachete și drone, mai ales împotriva rețelelor energetice vizate frecvent iarna. Trump susține că SUA continuă să împărtășească informații cu Ucraina, însă Zelenski a declarat pentru NPR că oficiali americani i-ar fi avertizat pe comandanții ucraineni că fluxul de informații ar putea fi redus sau întrerupt. Separat, Reuters relatează că sistemul ucrainean Starshield (varianta militară a Starlink, operată de SpaceX) a fost întrerupt în urma unui ordin descris de oficiali drept provenind de la Casa Albă. Serviciul a fost parțial restabilit, dar episodul a scos în evidență dependența Ucrainei de tehnologie controlată de companii americane și, implicit, de decizii politice la Washington. De ce contează și ce ar putea urma Analiza indică faptul că deteriorarea relației nu e doar un conflict de stil între lideri, ci poate produce consecințe concrete pe front și în apărarea infrastructurii critice. Daniel Fried, fost înalt oficial al Departamentului de Stat, spune că nu este clar dacă Washingtonul se îndepărtează definitiv de Ucraina, dar avertizează că efectele se văd deja în perspectivele de încheiere a războiului început odată cu invazia pe scară largă din 2022. În același timp, Kievul încearcă să mențină canalele deschise: doi oficiali ucraineni au declarat pentru Reuters că Ucraina vrea să continue dialogul cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Trump a afirmat, la rândul său, că va continua să lucreze atât cu Zelenski, cât și cu Putin. Un potențial factor de frânare rămâne Congresul: Trump s-ar putea lovi de rezistență dacă republicanii consideră că abordarea sa slăbește Ucraina și avantajează Rusia. În interiorul Partidului Republican există încă voci care susțin că Washingtonul nu ar trebui să împingă Kievul spre o înțelegere în condiții favorabile Moscovei, iar calculele politice legate de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie pot influența direcția administrației americane. [...]
Escaladarea atacurilor asupra navelor în Strâmtoarea Hormuz împinge prețul petrolului în sus și amplifică riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, în condițiile în care SUA și Iranul își dispută public controlul zonei, potrivit unei analize Al Jazeera . În octombrie, zeci de nave au fost atacate în sau lângă Strâmtoarea Hormuz. Doar în săptămâna încheiată la 16 octombrie, United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) a raportat cel puțin 12 nave atacate, cu mențiunea că organizația „se chinuie să raporteze cu acuratețe numărul real”, deoarece majoritatea navelor lovite refuză să raporteze incidentele. Publicația notează că luna octombrie a înregistrat cel mai mare număr de atacuri asupra navelor de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, declanșat pe 28 februarie. Din cele 12 atacuri confirmate de UKMTO, jumătate dintre nave au continuat către destinație sau au ajuns în port; una s-a scufundat, două au fost avariate grav (imobilizate), iar trei au fost fie avariate, fie au avut un rezultat neconfirmat. UKMTO a raportat și un tip nou de atac: un petrolier ar fi fost lovit de o grenadă propulsată de rachetă (RPG) trasă de pe o ambarcațiune mică, la 78 mile marine (aprox. 144 km) nord-est de orașul saudit Jubail, provocând avarii. Efectul economic: petrol mai scump și fluxuri încă sub nivelul de dinainte de război Pe fondul atacurilor, cotația Brent a atins 110 dolari/baril pentru prima dată din mai, potrivit materialului. În paralel, fluxurile de petrol prin Hormuz au rămas sub nivelul de referință de dinaintea războiului: 11,6 milioane barili/zi în cele șapte zile până la 13 octombrie, adică aproximativ 68% din baza de 17,1 milioane barili/zi, conform datelor Kpler citate. Analiza leagă presiunea pe preț și de atacurile houthiților aliniați Iranului asupra infrastructurii energetice saudite și de capturarea strâmtorii Bab al-Mandeb, pe lângă așteptările pieței că escaladarea dintre SUA și Iran continuă. Două narațiuni opuse despre „control” și siguranță Comandantul CENTCOM, Brad Cooper, a susținut într-un mesaj video că, în pofida atacurilor iraniene, în ultima săptămână au tranzitat Hormuz 400 de nave și 100 de milioane de barili de petrol. El a afirmat explicit: „Să fie clar: Strâmtoarea Hormuz este controlată de Statele Unite și partenerii noștri regionali, nu de Iran.” Armata americană mai susține că menține o blocadă navală „de neclintit” asupra porturilor sudice ale Iranului, care ar fi costat Iranul 25 miliarde dolari (aprox. 115 miliarde lei) în venituri din exporturi de petrol, și că SUA ar fi confiscat recent 350 milioane dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) din finanțări iraniene în criptomonede. De cealaltă parte, Teheranul nu a publicat cifre privind navele atacate sau traficul prin Hormuz și acuză Washingtonul că exagerează pentru a proiecta succesul campaniei navale. În același timp, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a intensificat raportările privind mine navale în zonă și susține că ruta rămâne nesigură pentru navele care nu se coordonează cu „Autoritatea Strâmtorii Golfului Persic”, o structură creată în timpul războiului pentru gestionarea trecerii. Incidente cu mine și proiectile, plus risc de escaladare după alegeri În această săptămână, două nave ar fi fost lovite de mine în strâmtoare, însă SUA și Iranul oferă versiuni contradictorii. IRGC a afirmat sâmbătă că un superpetrolier care transporta peste două milioane de barili de țiței a luat foc după ce ar fi lovit o mină pe o rută „neautorizată;” Press TV a difuzat imagini despre care spune că arată petrolierul în flăcări. CENTCOM a contrazis, afirmând că a curățat strâmtoarea de mine și că navele sunt lovite de proiectile. Un alt caz menționat: armata americană spune că o navă civilă de containere, M/V GFS Pride, a fost lovită de un proiectil al IRGC, nu de o mină, cum ar fi susținut iranienii; nava s-a scufundat în timp ce era remorcată spre țărm. SUA nu au răspuns militar direct la atacurile recente asupra navelor, dar există temeri că Washingtonul ar putea escalada războiul după alegerile de la 3 noiembrie. Canalele diplomatice nu sunt complet blocate, cu mesaje transmise prin mediatori regionali precum Pakistan și Qatar, însă analiza notează că nu este așteptat un progres în negocieri în viitorul apropiat. În paralel, ministrul interimar al Apărării din Iran, Majid Ibn Reza, a transmis că Teheranul intenționează să continue atacurile, avertizând că „viitorul războiului” va fi decis de rachete iraniene, nu de bombele americane. [...]
Posibila întâlnire Zelenski–Putin–Trump deschide o fereastră de negociere, dar este legată direct de relaxarea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei , într-un moment în care Washingtonul și Kievul traversează tensiuni politice. Potrivit Adevărul , Volodimir Zelenski spune că administrația americană analizează organizarea unei întâlniri trilaterale cu Vladimir Putin și Donald Trump. Zelenski a declarat, într-o conferință online cu jurnaliștii, că SUA iau în calcul mai multe variante de locație pentru o eventuală întrevedere. Printre opțiuni se află Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar o altă posibilitate ar fi o țară europeană, potrivit presei ucrainene citate în material. G20 Miami, scenariul de calendar – dar fără confirmarea lui Putin O întâlnire trilaterală ar putea fi plasată în marja summitului G20 programat pe 14–15 decembrie 2026, la Miami (SUA). Participarea lui Vladimir Putin nu este însă confirmată: Kremlinul a transmis anterior că nu există o decizie privind prezența liderului rus la reuniune. În paralel, alegerea locului rămâne un obstacol major. Moscova a respins ideea unei întâlniri Putin–Zelenski în afara capitalei Rusiei, în timp ce Zelenski refuză să meargă la Moscova. În aceste condiții, o întrevedere ar depinde de găsirea unei locații acceptabile pentru toate părțile și de disponibilitatea celor trei lideri. Contextul care apasă negocierile: suspendarea sancțiunilor și disputa pe energie Anunțul despre posibile negocieri vine după decizia lui Donald Trump de a suspenda aplicarea unui pachet amplu de sancțiuni care viza economia rusă, deși legislația fusese adoptată de ambele camere ale Congresului SUA. Într-un ordin executiv emis vineri, 16 octombrie, Trump a renunțat la aplicarea mai multor sancțiuni, restricții și taxe, invocând interesul național al Statelor Unite. Pachetul legislativ, susținut în Congres de senatorul Lindsey Graham, urmărea să limiteze resursele financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei și includea, între altele: măsuri împotriva unor oficiali și bănci rusești; măsuri privind nave folosite la transportul petrolului și al altor produse energetice rusești; posibilitatea unor taxe vamale de până la 100% pentru principalii importatori de petrol și gaze din Rusia, în anumite condiții. Decizia a fost luată pe fondul criticilor publice ale lui Trump la adresa lui Zelenski, inclusiv sugestii că Ucraina ar avea nevoie de un nou lider. Totodată, suspendarea sancțiunilor a venit la scurt timp după ce Trump a anunțat un acord privind livrările de motorină din Rusia, prezentat ca măsură pentru reducerea prețurilor la energie, dar care a generat reacții critice în SUA: mai mulți senatori, inclusiv republicani, i-au cerut președintelui să aplice sancțiunile votate de Congres. Zelenski a avertizat, la rândul său, că acordul privind motorina ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei în timp ce războiul continuă. [...]
România ridică la nivel politic riscul pentru transportul comercial din Marea Neagră , după ce președintele Nicușor Dan a discutat cu Emmanuel Macron despre siguranța navigației în regiune, pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, potrivit G4Media . Într-un mesaj publicat sâmbătă pe rețelele de socializare, Nicușor Dan a spus că discuția cu președintele Franței a vizat „siguranța navigației” după „atacurile multiple cu drone ale Rusiei asupra navelor comerciale din Marea Neagră”. El a încadrat subiectul în parteneriatul strategic România–Franța, pe care l-a numit „un pilon esențial al securității noastre comune și al cooperării bilaterale”. „Am exprimat profunda îngrijorare a României cu privire la recentele atacuri cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră și, în acest context, am apreciat solidaritatea și sprijinul exprimate de Franța pentru siguranța navigației în regiune.” Tot în cadrul întâlnirii, cei doi lideri au continuat dialogul privind candidatura României pentru funcția de Secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei, conform aceleiași surse. Context: incidente maritime lângă România și Bulgaria În ultimele patru luni, „zece nave comerciale au fost lovite sau scufundate” în vestul Mării Negre, în apropierea coastelor României și Bulgariei, în incidente care au inclus atacuri cu drone și „posibile explozii provocate de mine marine”, notează G4Media. Bilanțul menționat: cel puțin trei morți și 28 de marinari dați dispăruți. Publicația amintește și un incident recent: nava comercială „Wine Trader”, care transporta substanțe chimice, ar fi fost incendiată joi dimineață în apropiere de Sulina , după ce „mai multe drone au intrat pe teritoriul României în ultimele 24 de ore”. Potrivit autorităților citate, șapte membri ai echipajului sunt dați dispăruți, iar cinci au fost transportați la Spitalul Județean din Constanța. [...]
Casa Albă respinge ideea că limitarea Starshield ar fi fost decisă politic, pe fondul riscurilor operaționale pentru Ucraina , potrivit Economica . O sursă citată de AFP, sub protecția anonimatului, a spus că „președintele nu a făcut niciodată o astfel de cerere”. Ce se știe despre încetinirea Starshield și de ce contează Potrivit Reuters, Pentagonul ar fi primit ordinul de a încetini operațiunile Starshield de la Casa Albă, fără ca decizia să fie atribuită explicit președintelui american. Starshield este versiunea militară a rețelei Starlink, operată de SpaceX (compania lui Elon Musk ), folosită de forțele ucrainene pentru comunicații pe front și pentru interceptarea dronelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că funcționalitățile de conectare la rețeaua Starlink în Ucraina nu au fost încă restabilite complet, la două zile după ce Kievul reclamase limitări în utilizarea sistemului. Ce restricții au reclamat ucrainenii Conform sursei, restricțiile semnalate de surse ucrainene ar fi însemnat că semnalul dintre satelit și antenă se întrerupe atunci când aceasta se deplasează cu peste 160 km/h, ceea ce ar complica în special: misiunile dronelor interceptoare; anumite lovituri cu rază medie. Poziția lui Elon Musk: decizia ar ține de guvernul SUA Elon Musk a afirmat miercuri că orice încetinire a Starshield în Ucraina ține de guvernul american, nu de SpaceX. „Orice limitare a debitului sau a utilizării este decisă de armata americană şi, în cele din urmă, de preşedintele american”, a scris el pe X. Context politic: tensiuni Trump–Zelenski și presiunea internă din SUA Materialul notează că relația deja tensionată dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump a intrat, în ultimele zile, într-o nouă criză. Trump a declarat într-un interviu pentru canalul Newsmax că „este mai greu să lucrezi cu Zelenski decât cu Putin”. În același context, Trump încearcă să pună creșterea prețurilor la combustibil pe seama Ucrainei și a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, pe fondul războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului. Economica mai arată că scumpirea la pompă este un subiect sensibil în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. [...]
Recunoașterea publică a lui Katie Zacharia că nu a promovat baroul ridică semne de întrebare despre verificarea credențialelor și credibilitatea comunicării oficiale la Casa Albă , în contextul în care președintele Donald Trump a descris-o anterior drept avocat, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Zacharia, numită luni în echipa Casei Albe ca secretar de presă, a confirmat într-un interviu difuzat joi seara la Fox News, în emisiunea „Hannity”, că nu a promovat examenul de admitere în barou. Întrebată direct dacă nu a trecut examenul, ea a răspuns „Corect”, iar la întrebarea dacă a mai susținut examenul a doua oară a spus că nu. Ce spune despre pregătirea ei juridică Potrivit informațiilor invocate în material, Universitatea Pepperdine arată că Zacharia a obținut o diplomă în drept în 2011. În SUA, absolvirea unei facultăți de drept nu este suficientă pentru a profesa: este necesară admiterea în baroul unui stat, condiție fără de care nu se poate practica legal avocatura. Context: debutul în briefingurile de la Casa Albă Marți, la primul său briefing de presă, Zacharia a răspuns la întrebările a doar trei jurnaliști și a încheiat evenimentul în mai puțin de 15 minute. Prestația a fost criticată de unii comentatori media și analiști politici, însă Trump le-a spus jurnaliștilor că i s-a „părut că s-a descurcat foarte bine”. Întrebată despre acel briefing, Zacharia a declarat: „Am simțit că m-am ridicat la înălțimea provocării susținând această conferință de presă, Sean, având la dispoziție foarte puțin timp pentru pregătire.” [...]
