Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria a revocat statutul de refugiat pentru doi foști demnitari polonezi, o decizie care poate debloca demersurile Varșoviei de a-i aduce în țară pentru a răspunde în fața justiției, potrivit HotNews.
Măsura a fost luată de noul guvern ungar condus de Peter Magyar și îi vizează pe fostul ministru polonez al justiției Zbigniew Ziobro și pe adjunctul său, Marcin Romanowski, precum și pe soția lui Ziobro, Patrycja Kotecka-Ziobro. Varșovia a anunțat că a primit confirmare scrisă privind revocarea statutului de refugiat și invalidarea documentelor de călătorie.
Consecința imediată este că Ziobro și Romanowski „nu vor mai putea folosi documentele de călătorie pentru refugiați” care i-au ajutat să părăsească Ungaria chiar în momentul schimbării de putere de la Budapesta. Ziobro a plecat din Ungaria în Statele Unite pe 9 mai, în ziua în care Peter Magyar și-a preluat mandatul, iar locația lui Romanowski este, deocamdată, necunoscută.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a comentat decizia într-o postare pe X:
„Am primit confirmare scrisă că Ungaria le-a revocat statutul de refugiat lui Marcin Romanowski, Zbigniew Ziobro și Patrycja Kotecka-Ziobro. De asemenea, le-a invalidat documentele de călătorie. Roțile justiției se învârt încet, dar se învârt.”
Fostul premier ungar Viktor Orban, care a pierdut alegerile din aprilie în fața lui Peter Magyar, le acordase azil lui Romanowski, Ziobro și soției lui Ziobro.
În Polonia, cei doi foști oficiali, care au făcut parte din guvernul naționalist al partidului Lege și Justiție (ieșit de la putere în 2023), sunt vizați de acuzații legate în principal de folosirea abuzivă a banilor dintr-un fond destinat victimelor infracționalității, în scopuri politice. Ei resping acuzațiile și susțin că dosarele ar fi motivate politic.
Avocatul lor, Bartosz Lewandowski, acuză guvernul polonez că ar fi făcut presiuni asupra noii puteri de la Budapesta pentru a-i priva de „protecție internațională” și vorbește despre „persecuție” a opoziției.
În paralel, ministrul polonez al justiției, Waldemar Zurek, a anunțat că Polonia va contacta instituțiile americane pentru a verifica „dacă persoane cărora le lipsesc documente de călătorie valabile pot continua să locuiască în Statele Unite”.
În același context, Reuters a relatat anterior că secretarul american de stat adjunct Christopher Landau ar fi cerut unor oficiali ai Departamentului de Stat să faciliteze și să aprobe o viză pentru Romanowski, informații pe care Landau și instituția au refuzat să le comenteze.
Recomandate
O anchetă internă a Comisiei Europene confirmă existența unei rețele de spionaj care ar fi operat din reprezentanța Ungariei la Bruxelles și ar fi vizat funcționari ai instituțiilor UE , potrivit G4Media , care citează POLITICO. Documentul ridică o problemă de guvernanță și control instituțional la nivelul UE: Comisia spune că nu a identificat o „încălcare gravă” a securității, dar invocă și „instrumente limitate” care au împiedicat atribuirea responsabilității. Ancheta, datată aprilie, sintetizează concluziile unei investigații conduse de Piotr Serafin, comisarul pentru combaterea fraudei, desemnat să verifice acuzațiile potrivit cărora ofițeri ai serviciilor secrete maghiare detașați la reprezentanța permanentă a Ungariei ar fi încercat să recruteze funcționari UE la mijlocul anilor 2010. Ce spune documentul Comisiei: perioadă, ținte, intensificare Conform documentului, între 2013 și 2016 serviciile secrete maghiare ar fi trimis mai mulți funcționari să lucreze la reprezentanța permanentă de la Bruxelles, iar activitatea lor „a devenit treptat mult mai vizibilă” începând cu 2015. Raportul mai notează că existența rețelei ar fi devenit „cunoscută în cercurile oficialilor maghiari din Europa”, ceea ce „se pare că a afectat eficacitatea” acestor eforturi. În document apare și concluzia: „Din câte știm, aceste activități au încetat în 2016.” În privința modului de operare, documentul arată că ofițerii „și-au folosit funcția oficială” pentru o misiune care „pare să fi depășit” atribuțiile obișnuite ale diplomaților, inclusiv prin contactarea unor funcționari ai Comisiei de naționalitate maghiară pentru a obține informații despre activitatea executivului european pe subiecte de interes pentru guvernul de la Budapesta. Limitările anchetei și implicația de reglementare: fără responsabili identificați Ancheta nu a identificat un responsabil individual și susține că, în condițiile actuale, Comisia nu poate atribui o implicare „care să depășească” pe cea a ofițerilor de informații înșiși, invocând explicit instrumentele limitate de care dispune. În același timp, documentul transmis eurodeputaților menționează că executivul european „nu avea cunoștință” de vreo încălcare „gravă” a securității, iar purtătorul de cuvânt Balazs Ujvari este citat cu poziția exprimată la închiderea anchetei, în aprilie: „Comisia a concluzionat că nu s-a putut identifica nicio încălcare gravă a securității în legătură cu acuzațiile apărute în mass-media.” Context: rolul lui Olivér Várhelyi și reacțiile instituționale În 2015, Olivér Várhelyi a devenit ambasador al Ungariei pe lângă UE și a preluat conducerea reprezentanței permanente; în prezent, el este comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, potrivit articolului. Publicația notează că, după apariția în presă a acuzațiilor anul trecut, Várhelyi i-a spus președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, că „nu avea cunoștință” de presupusele acțiuni. În ianuarie, interogat de eurodeputați, Várhelyi a negat că ar fi fost abordat pentru a transmite informații secrete. Potrivit articolului, el nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar reprezentanța permanentă a Ungariei nu a răspuns nici ea unei cereri de poziție. [...]
Atacul masiv asupra Kievului ridică presiunea pe logistica umanitară , după ce un depozit al Crucii Roșii cu ajutor pentru populație a fost distrus, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va riposta „cu siguranță”, potrivit Agerpres . Zelenski a mers la locul bombardamentelor și a susținut că Rusia lovește ținte civile pentru a forța Ucraina „să renunțe la statul său” și pentru a crea o ruptură între societate și armată. Pierderi pentru ajutorul umanitar: depozit distrus și 320.000 de materiale pierdute Organizația Crucea Roșie a anunțat că un depozit din Kiev care conținea ajutor umanitar a fost „distrus” în urma loviturilor rusești. Potrivit organizației, au fost pierdute 320.000 de materiale și echipamente umanitare , ceea ce a fost descris drept „o lovitură grea” pentru activitățile sale. Bilanț în creștere și persoane posibil prinse sub dărâmături Atacul din noaptea de miercuri spre joi a fost soldat cu cel puțin 21 de morți și 85 de răniți , iar bilanțul a continuat să crească pe parcursul zilei de joi. Autoritățile municipale din Kiev au declarat că sub dărâmături s-ar putea afla încă cel puțin nouă persoane , potrivit agenției de presă Unian. Moscova: presiunea va fi intensificată De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia va continua să-și intensifice presiunea asupra Ucrainei pentru a-și „atinge obiectivele” în cadrul „operațiunii militare speciale”, termenul folosit oficial de Moscova pentru războiul din Ucraina. Peskov a mai afirmat că șeful Statului Major General rus, Valeri Gherasimov, i-a raportat președintelui Vladimir Putin rezultatele atacului. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Rusia a lansat 74 de rachete de diferite tipuri și aproape 500 de drone asupra mai multor regiuni ale Ucrainei, în special asupra Kievului. Apărarea antiaeriană ar fi distrus o parte semnificativă dintre acestea, însă unele lovituri și-au atins țintele, conform media ucrainene. [...]
Casa Albă încearcă să mențină agenda unui acord de pace în Ucraina , după atacul masiv al Rusiei asupra Kievului soldat cu 21 de morți, potrivit HotNews . Un oficial american a spus, într-o declarație pentru AFP, că președintele Donald Trump „își dorește un acord de pace” pentru „a se încheia crimele fără sens”. Oficialul a descris poziția lui Trump în termeni umanitari și a insistat că echipa președintelui „a muncit din greu” pentru a pune capăt războiului și „rămâne optimistă” că, în cele din urmă, va fi încheiat un acord. „Președintele Trump are o inimă umanitară și vrea soluționat acest război, astfel încât crimele fără sens să se încheie.” Context: promisiuni vechi, rezultate limitate HotNews amintește că, înainte de revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump susținea că ar putea încheia războiul din Ucraina „în 24 de ore”, însă eforturile americane de mediere „nu au avut deocamdată efectul scontat”. Atacul asupra Kievului și escaladarea reciprocă Atacul rusesc asupra capitalei ucrainene a avut loc „noaptea trecută” și a fost descris drept „o noapte de coșmar” de ministrul ucrainean de externe, în condițiile în care Rusia a lansat „sute de drone și zeci de rachete” asupra orașului. Bombardamentul a distrus blocuri de locuințe și a trimis zeci de mii de oameni în adăposturi, bilanțul fiind de 21 de morți. În paralel, Ucraina și Rusia s-au amenințat cu noi atacuri. Publicația notează și că, în ultimele luni, forțele ucrainene și-au intensificat atacurile cu drone asupra Rusiei, cu obiectivul de a slăbi economia rusă și de a forța o încheiere a războiului. [...]
Șeful Sberbank cere oprirea războiului pe fondul presiunii economice din Rusia , într-un mesaj public rar pentru un lider al unei companii de stat, potrivit Adevărul . Gherman Gref , președintele celei mai mari bănci din Rusia, i-a transmis indirect lui Vladimir Putin că „toți” își doresc încetarea rapidă a luptelor, avertizând totodată că economia se confruntă cu dificultăți tot mai mari. Gref a făcut declarațiile într-un interviu difuzat de televiziunea de stat, susținând că principala preocupare a rușilor este oprirea ostilităților. „Cred că ceea ce îi preocupă pe fiecare dintre noi este același lucru. Nu cred că există cineva care să nu-și dorească în primul rând o încheiere rapidă a luptelor.” De ce contează: semnal din vârful sistemului financiar de stat Mesajul este neobișnuit în contextul în care, de regulă, oficialii și șefii marilor companii de stat evită orice critică publică la adresa liniei Kremlinului. În acest caz, apelul vine din partea unei figuri centrale a sistemului financiar rus, ceea ce îl transformă într-un indicator al tensiunilor economice acumulate pe fondul războiului. Costurile războiului, în lectura lui Gref Bancherul a avertizat și anterior că economia Rusiei resimte tot mai puternic costurile conflictului. În material sunt menționate, ca factori care amplifică problemele economice: cheltuieli militare ridicate; sancțiuni occidentale; atacuri ucrainene asupra infrastructurii petroliere. În paralel, populația ar resimți inflație ridicată, dobânzi record, scăderea veniturilor și disponibilizări, potrivit aceleiași surse. Gref a rezumat riscul macroeconomic printr-o formulare directă: „Am răcit deja prea mult economia.” Presiune militară și energetică: atacuri în adâncimea teritoriului rus Articolul plasează apelul lui Gref în contextul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii militare și energetice din Rusia. Autoritățile de la Kiev au anunțat atacuri asupra unei instalații petroliere din Ufa (la peste 1.300 km de front) și asupra unui obiectiv militar-industrial din regiunea Penza. Președintele Volodimir Zelenski a descris aceste acțiuni ca parte a unei strategii de lovire a obiectivelor strategice ruse. „În fiecare zi este pus în aplicare planul nostru de sancțiuni cu rază lungă de acțiune. Este un răspuns pe deplin justificat la tot ceea ce Rusia face împotriva noastră.” Ministerul ucrainean al Apărării susține că, în luna iunie, forțele ucrainene au atacat 11 rafinării de petrol, alături de depozite de combustibil și alte obiective militare. Separat, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat lovirea unor hangare cu avioane de luptă pe un aerodrom din Crimeea anexată. Ce urmează și ce rămâne neconfirmat În plan militar, comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a spus că există indicii privind o posibilă ofensivă rusă din regiunea Briansk, cu scopul de a deschide un nou sector de front în regiunea Cernihiv. El a adăugat că este puțin probabil ca Belarus să permită din nou folosirea teritoriului său pentru o invazie, deși scenariul este luat în calcul. Materialul notează că afirmațiile oficialilor ucraineni despre situația de pe front și impactul loviturilor asupra economiei ruse nu au putut fi verificate independent, iar Kremlinul nu a comentat declarațiile lui Gherman Gref. În plus, un sondaj citat de Institutul pentru Studiul și Analiza Conflictelor din Kiev indică faptul că 81% dintre ruși și-ar dori încheierea războiului, însă publicația precizează implicit limita: „dacă cifra este confirmată”. [...]
Temerile Washingtonului privind posibile asasinate israeliene asupra negociatorilor iranieni arată cât de fragil era canalul diplomatic cu Teheranul , în condițiile în care o astfel de operațiune ar fi putut deraia un acord provizoriu și ar fi relansat ostilitățile, potrivit news.ro , care citează declarații ale unor oficiali americani actuali și foști, preluate de The New York Times. Îngrijorările administrației americane s-ar fi concentrat pe doi oficiali iranieni implicați în discuțiile diplomatice: ministrul de externe Abbas Araghchi și președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf . În evaluarea Washingtonului, un atac împotriva lor ar fi riscat să compromită negocierile purtate în primăvară și să reactiveze conflictul. În acest context, sursele citate susțin că administrația Trump ar fi cerut mai multor țări din regiune să transmită discret autorităților iraniene avertismente privind riscul unei operațiuni israeliene care i-ar viza pe principalii negociatori. Contextul: ținte anterioare și „interlocutori” eliminați Materialul menționează că, în primele luni ale războiului, Israelul a vizat mai mulți înalți responsabili iranieni, inclusiv persoane considerate la Washington drept potențiali interlocutori. Sunt indicate numele lui Ali Larijani (responsabil cu securitatea națională) și al fostului ministru de externe Kamal Kharazi, despre care se afirmă că au fost uciși în atacuri israeliene în timp ce participau la discuții cu Statele Unite. Episodul din aprilie: solicitări de garanții și măsuri de securitate Potrivit surselor citate, în aprilie, cu ocazia unei vizite a lui Mohammad Bagher Ghalibaf la Islamabad pentru o întâlnire cu vicepreședintele american JD Vance, partea iraniană ar fi cerut, prin Pakistan și Qatar, garanții de securitate, invocând temeri legate de o tentativă de asasinat care ar fi urmărit sabotarea negocierilor. În același episod, avioane de vânătoare pakistaneze ar fi escortat aeronava delegației iraniene, iar o alertă privind o amenințare israeliană ar fi dus la o aterizare de urgență la Mashhad, înainte ca delegația să revină la Teheran pe cale rutieră. În pofida acestor riscuri, Araghchi și Ghalibaf ar fi continuat discuțiile cu SUA, participând la întâlniri ulterioare în Qatar (mai) și Elveția (iunie), conform relatării atribuite The New York Times, citată de AFP. [...]
Declarațiile lui Donald Trump pun din nou sub presiune împărțirea costurilor în NATO , cu potențiale efecte directe asupra bugetelor de apărare ale statelor membre și asupra planificării investițiilor militare, potrivit Mediafax . Președintele american a spus că este „ridicol” ca Washingtonul să continue o relație „unilaterală” cu Alianța și a susținut că „relația nu este reciprocă”. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social , unde Trump a inclus și un grafic despre cheltuielile NATO, din care ar rezulta că SUA investesc semnificativ mai mult decât ceilalți membri. Criticile vin cu mai puțin de o săptămână înaintea summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie), care va reuni 32 de state membre. De ce contează: presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare În contextul în care Trump a criticat în repetate rânduri aliații europeni pentru nivelul cheltuielilor militare și pentru reacția lor la războiul din Iran, mesajul reia ideea că Europa ar trebui să preia rolul principal în propria apărare. Mediafax notează că Washingtonul a luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele pe continent. Context: ținta de 5% din PIB, deja pe masă La summitul NATO de anul trecut, aliații au convenit să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB, pe fondul solicitărilor repetate ale lui Trump. Tot la reuniunea de la Ankara, Canada ar urma să anunțe aproximativ zece state fondatoare pentru o bancă globală dedicată apărării, inițiativă care ar urma să mobilizeze finanțări de până la 100 de miliarde de lire sterline pentru consolidarea capacităților militare ale aliaților. [...]
