Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria a revocat statutul de refugiat pentru doi foști demnitari polonezi, o decizie care poate debloca demersurile Varșoviei de a-i aduce în țară pentru a răspunde în fața justiției, potrivit HotNews.
Măsura a fost luată de noul guvern ungar condus de Peter Magyar și îi vizează pe fostul ministru polonez al justiției Zbigniew Ziobro și pe adjunctul său, Marcin Romanowski, precum și pe soția lui Ziobro, Patrycja Kotecka-Ziobro. Varșovia a anunțat că a primit confirmare scrisă privind revocarea statutului de refugiat și invalidarea documentelor de călătorie.
Consecința imediată este că Ziobro și Romanowski „nu vor mai putea folosi documentele de călătorie pentru refugiați” care i-au ajutat să părăsească Ungaria chiar în momentul schimbării de putere de la Budapesta. Ziobro a plecat din Ungaria în Statele Unite pe 9 mai, în ziua în care Peter Magyar și-a preluat mandatul, iar locația lui Romanowski este, deocamdată, necunoscută.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a comentat decizia într-o postare pe X:
„Am primit confirmare scrisă că Ungaria le-a revocat statutul de refugiat lui Marcin Romanowski, Zbigniew Ziobro și Patrycja Kotecka-Ziobro. De asemenea, le-a invalidat documentele de călătorie. Roțile justiției se învârt încet, dar se învârt.”
Fostul premier ungar Viktor Orban, care a pierdut alegerile din aprilie în fața lui Peter Magyar, le acordase azil lui Romanowski, Ziobro și soției lui Ziobro.
În Polonia, cei doi foști oficiali, care au făcut parte din guvernul naționalist al partidului Lege și Justiție (ieșit de la putere în 2023), sunt vizați de acuzații legate în principal de folosirea abuzivă a banilor dintr-un fond destinat victimelor infracționalității, în scopuri politice. Ei resping acuzațiile și susțin că dosarele ar fi motivate politic.
Avocatul lor, Bartosz Lewandowski, acuză guvernul polonez că ar fi făcut presiuni asupra noii puteri de la Budapesta pentru a-i priva de „protecție internațională” și vorbește despre „persecuție” a opoziției.
În paralel, ministrul polonez al justiției, Waldemar Zurek, a anunțat că Polonia va contacta instituțiile americane pentru a verifica „dacă persoane cărora le lipsesc documente de călătorie valabile pot continua să locuiască în Statele Unite”.
În același context, Reuters a relatat anterior că secretarul american de stat adjunct Christopher Landau ar fi cerut unor oficiali ai Departamentului de Stat să faciliteze și să aprobe o viză pentru Romanowski, informații pe care Landau și instituția au refuzat să le comenteze.
Recomandate
Ridicarea veto-ului Ungariei deblochează două clustere din negocierile de aderare ale Ucrainei la UE și poate accelera, prin efect de „cuplare”, și parcursul Republicii Moldova , potrivit Antena 3 . Mișcarea vine înaintea summit-ului Consiliului European de săptămâna viitoare și este condiționată de adoptarea, la Kiev, a unei noi legi privind drepturile minorităților în învățământ. Budapesta a legat deblocarea de un pachet legislativ care ar urma să acorde noi drepturi minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, în cadrul unui plan în 11 puncte convenit anterior între cele două părți. Antena 3 notează că informația este relatată de Euronews. Ce se întâmplă în următoarele zile După un acord la nivel de experți, așteptarea este ca Rada Supremă (parlamentul Ucrainei) să adopte legislația luni. Dacă legea trece, Ungaria ar urma să aprobe deschiderea clusterelor doi și trei la reuniunea Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg, programată marți. Cele două clustere vizează domenii cu impact direct asupra alinierii economice la piața europeană: piața internă; concurența. La începutul anului, Ucraina a deschis deja clustere considerate fundamentale pentru aderare, care acoperă statul de drept, sistemul judiciar și relațiile externe. De ce contează pentru Republica Moldova În actuala arhitectură de negociere, Ucraina și Republica Moldova rămân „cuplate” în procesul de aderare, astfel că eliminarea unui blocaj major pentru Kiev poate facilita și avansarea Chișinăului, în măsura în care deciziile politice din Consiliu se mișcă în tandem pentru cele două candidaturi. Efecte colaterale: fonduri pentru Ungaria și relansarea dialogului politic La aceeași reuniune din Luxemburg, statele membre ar urma să deblocheze fonduri de coeziune de 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 miliarde lei) pentru Ungaria, bani care fuseseră blocați anterior pe fondul problemelor legate de corupție, mai arată materialul. Rezolvarea disputei privind minoritățile ar putea deschide și calea pentru prima întâlnire bilaterală dintre premierul ungar Péter Magyar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe fondul încercărilor de refacere a relațiilor bilaterale după deteriorarea lor în perioada guvernării Viktor Orbán. [...]
Ungaria a ridicat blocajul care ținea pe loc deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru aderarea Ucrainei la UE , ceea ce poate accelera procedural negocierile în următoarele zile, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță de reglementare: deblocarea permite trecerea la etapa următoare în mecanismul formal de negociere, după luni de întârziere. Decizia a venit după ce grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere a aprobat rezultatele „screeningului” (evaluarea inițială a alinierii la legislația UE) pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei. Ulterior, în Coreper (formatul ambasadorilor statelor membre pe lângă UE), statele membre au convenit trimiterea unor scrisori către guvernele Ucrainei și Republicii Moldova privind prezentarea pozițiilor de negociere, conform unei surse din UE citate de Ukrainska Pravda. Clusterele vizate sunt: Clusterul 2 – Piața internă Clusterul 3 – Competitivitate și creștere incluzivă Ce urmează în calendarul procedural Proiectul poziției de negociere a UE pentru ambele clustere ar urma să fie pregătit „în zilele următoare”. Publicația notează că pașii următori ar putea avansa rapid, cu un calendar strâns legat de modificări legislative în Ucraina. Este „preconizat” ca statele membre să poată conveni asupra poziției de negociere pentru deschiderea clusterelor încă din 12 octombrie , în condițiile în care Rada Supremă ar urma să adopte modificări legislative privind educația în limbile minorităților naționale. După acest pas, ar deveni posibilă organizarea, pe 13 octombrie , a unei conferințe interguvernamentale Ucraina–UE, unde clusterele 2 și 3 ar putea fi deschise oficial. De ce a contat veto-ul Budapestei Anterior, Ungaria a blocat timp de câteva luni aprobarea rezultatelor procesului de screening pentru clusterele 2 și 3, ceea ce a împiedicat Ucraina să treacă la etapele următoare ale procedurii de deschidere. La 1 octombrie, în Rada Supremă a fost înregistrat un proiect de lege privind educația în limbile minorităților naționale, iar aprobarea acestuia a contribuit, potrivit informațiilor citate, la eliminarea blocajului impus de Ungaria. [...]
Principala vulnerabilitate de securitate a Republicii Moldova este deficitul de personal din armată , nu amenințarea dronelor, iar această realitate împinge Chișinăul spre o reformă a forțelor armate cu efecte pe termen de ani, potrivit news.ro , care relatează declarațiile atașatului militar al SUA la Chișinău, Marcel Bolboacă-Negru, făcute într-un interviu pentru NewsMaker. Oficialul american spune că, deși în spațiul public atenția se concentrează pe drone „din cauza a ceea ce se întâmplă în ultimul timp”, problema de fond este capacitatea de a asigura resursa umană necesară apărării. În evaluarea sa, eforturile de recrutare și consolidare a efectivelor există, dar „asta va dura câțiva ani”. Ce înseamnă „problema de personal” în termeni operaționali Înaintea unei ședințe a Parlamentului de la Chișinău, ministrul apărării, Anatolie Nosatîi , a indicat o scădere a efectivelor în timp, de la „peste 9.000” la 6.500 de militari și 2.000 de angajați civili. În acest context, Nosatîi a spus că armata națională ar trebui să aibă mai mulți militari, raportat la amenințările actuale. Tot joi, în prima zi a Moldova Security Forum , Legislativul a aprobat o nouă structură a Forțelor Armate într-o ședință cu ușile închise. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că documentul a fost votat de 62 de deputați din PAS, „Partidul Nostru” și de parlamentari neafiliați, iar caracterul închis a fost motivat prin existența unor informații clasificate drept secret de stat. Sprijin extern: SUA cer implicare mai mare a aliaților și organizațiilor internaționale Atașatul militar al SUA a reiterat, în același interviu, că Statele Unite rămân alături de Republica Moldova și a transmis că se așteaptă la o implicare mai mare din partea aliaților și a organizațiilor internaționale, „în special NATO și Uniunea Europeană”, pentru a sprijini Chișinăul. Context: Transnistria, mai degrabă dosar de integrare europeană decât risc militar imediat Marcel Bolboacă-Negru a afirmat că regiunea transnistreană „nu reprezintă o problemă la nivel militar”, însă rămâne o problemă pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, „care va trebui rezolvată”. În același registru, Dorin Recean, emisar special al președintei Maia Sandu pentru dezvoltare și reziliență, a spus la forum că Transnistria nu mai este văzută ca o amenințare pentru securitate, „ci ca ceva care poate să ducă la unele incidente”, adăugând că „Moldova continuă să fie în siguranță, chiar și cu Transnistria”. Separat, ministrul apărării Anatolie Nosatîi a declarat că retragerea trupelor ruse care staționează ilegal în Republica Moldova nu trebuie corelată cu negocierile de pace privind Ucraina, considerând că sunt două subiecte distincte. Ce urmează Din informațiile relatate, direcția imediată este una de reorganizare a forțelor armate și de creștere a capacității de recrutare și retenție, într-un proces descris ca fiind de durată. Detaliile noii structuri aprobate de Parlament nu sunt publice, fiind invocat caracterul clasificat al documentului. [...]
UE a scos Panama și Vietnam de pe „lista neagră” a paradisurilor fiscale , o decizie care reduce riscul de restricții și sancțiuni legate de accesul la finanțări europene pentru aceste jurisdicții, potrivit news.ro . Măsura a fost adoptată vineri, la Luxemburg, de miniștrii de Finanțe din statele membre. Decizia vine „în urma unor progrese” făcute de cele două țări, iar Consiliul UE arată că actualizarea „reflectă o tendință pozitivă” privind conformarea la normele internaționale de bună guvernanță fiscală. De ce contează: lista poate declanșa restricții, inclusiv pe fonduri UE Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în materie fiscală este un instrument creat pentru a combate evaziunea fiscală, în special în cazul multinaționalelor și al persoanelor foarte bogate. A fost înființată în decembrie 2017, după scandaluri precum „Panama Papers” și „ LuxLeaks ”. Pentru țările aflate pe listă, sancțiunile pot include blocarea accesului la fonduri europene, ceea ce face ca statutul de „listat” să aibă consecințe directe de reglementare și finanțare. Cine rămâne pe listă În prezent, pe lista UE se află opt țări sau teritorii: Insulele Samoa Americană Anguilla (teritoriu britanic) Guam (teritoriu american) Insulele Palaos Rusia Insulele Turks și Caicos Insulele Virgine Americane Vanuatu Potrivit UE, aceste jurisdicții „nu se conformează normelor fiscale internaționale convenite sau nu-și respectă angajamentele” asumate în domeniul bunei guvernanțe fiscale. Context și calendar Panama fusese inclusă pe lista UE în 2020, iar Vietnamul în februarie 2026. Lista este actualizată o dată pe an. [...]
SUA blochează pentru 180 de zile tranzacțiile financiare cu Curtea Penală Internațională , o măsură care poate afecta direct funcționarea operațională a instanței prin limitarea resurselor și a plăților, potrivit Agerpres . Curtea Penală Internațională (CPI) a reacționat acuzând un „atac la adresa statului de drept” și a cerut sprijinul statelor membre. Washingtonul își justifică sancțiunile prin „apărarea suveranității americane și a cetățenilor săi” în fața a ceea ce numește „amenințarea” reprezentată de CPI, conform unui comunicat al Departamentului de Stat. Măsura vine la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, inclusiv pentru activitatea sa în cadrul instituției, relatează AFP, citată de Agerpres. Ce înseamnă sancțiunile în termeni practici Secretarul de stat Marco Rubio a spus că SUA vor interzice „orice tranzacție” cu CPI, descriind instanța drept „necinstită” și prezentând decizia ca parte a unei campanii a administrației președintelui Donald Trump care vizează „desființarea” jurisdicției. Sancțiunile sunt prevăzute pentru 180 de zile și, potrivit lui Rubio, urmăresc „să-i blocheze resursele și să-i reducă capacitatea de a opera”. Durata ar putea fi ajustată „în funcție de succesele sau eșecurile acestor eforturi”. Totodată, sunt prevăzute excepții: sancțiunile nu se aplică serviciilor de mentenanță sau software și accesului la „cloud” (servicii informatice la distanță), nici funcționării sistemului de pensii al CPI sau anumitor activități legate de persoanele reținute de Curte. Reacția CPI: „istoria va judeca acest moment” CPI a transmis că sancțiunile reprezintă „un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale” și că subminează principiul potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”. Instanța a avertizat că „istoria va judeca acest moment” și a susținut că măsurile urmăresc intimidarea personalului și perturbarea activității. Președinta CPI, Tomoko Akane, a declarat că instituția își va continua mandatul „cu independență și imparțialitate depline”, „exclusiv pe baza legii și a probelor”, în sprijinul victimelor unor crime grave. Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa „depinde acum și de statele care au creat-o”. [...]
Premiul Nobel pentru Pace acordat juristei Navi Pillay reaprinde disputa despre legitimitatea justiției internaționale , după ce Israelul a atacat decizia Comitetului Nobel, iar lideri ai UE și ai ONU au prezentat-o ca pe un semnal de sprijin pentru „statul de drept”, potrivit news.ro . Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a susținut că premiul „legitimează ura și prejudecățile anti-israeliene” și a publicat pe X un mesaj în care afirmă că fostul șef al propagandei naziste, Joseph Goebbels, „aplaudă din iad”. Informația este relatată de AFP, citată de news.ro. În oglindă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a salutat acordarea premiului, descriind-o pe Pillay drept o „apărătoare a celor persecutați, a celor vulnerabili, a celor fără voce și a celor excluși” și apreciind că „domnia legii” a prevalat asupra „legii celui mai puternic”, într-un mesaj publicat pe X. UE și CPI: premiul, citit ca sprijin pentru ordinea juridică internațională Președintele Consiliului European, António Costa, a transmis că distincția este „extrem de oportună” într-un moment în care dreptul internațional este sub presiune și a legat pacea de respectarea demnității, responsabilității și statului de drept. Și președinta Curții Penale Internaționale (CPI), Tomoko Akane, a spus că premiul are o „semnificație deosebită” pe fondul atacurilor la adresa dreptului internațional. În același context, ea a avertizat asupra riscurilor operaționale pentru CPI, după ce SUA au vorbit despre intenția de a desființa instituția „cărămidă cu cărămidă” și au impus sancțiuni unor responsabili ai Curții, în urma mandatelor de arestare emise pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime comise în Gaza. ONU și Africa de Sud: recunoaștere pentru apărarea drepturilor omului Secretarul general al ONU, António Guterres, a numit premiul un omagiu pentru cei care apără dreptul internațional, statul de drept și drepturile omului. Volker Türk, șeful Departamentului pentru Drepturile Omului al ONU, a spus că distincția este „deosebit de emoționantă” într-un moment în care drepturile omului sunt atacate „pe atât de multe fronturi”. Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a prezentat premiul ca pe o recunoaștere a contribuțiilor lui Pillay la consolidarea păcii și a demnității umane și a amintit că laureata se alătură altor sud-africani distinși cu Nobelul pentru Pace, între care Albert Luthuli, Desmond Tutu, Nelson Mandela și F.W. de Klerk. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a salutat la rândul său premiul, afirmând că Pillay și-a dedicat viața combaterii impunității și apărării celor slabi în fața celor puternici, inclusiv în cadrul ONU și al CPI. [...]
