Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria a revocat statutul de refugiat pentru doi foști demnitari polonezi, o decizie care poate debloca demersurile Varșoviei de a-i aduce în țară pentru a răspunde în fața justiției, potrivit HotNews.
Măsura a fost luată de noul guvern ungar condus de Peter Magyar și îi vizează pe fostul ministru polonez al justiției Zbigniew Ziobro și pe adjunctul său, Marcin Romanowski, precum și pe soția lui Ziobro, Patrycja Kotecka-Ziobro. Varșovia a anunțat că a primit confirmare scrisă privind revocarea statutului de refugiat și invalidarea documentelor de călătorie.
Consecința imediată este că Ziobro și Romanowski „nu vor mai putea folosi documentele de călătorie pentru refugiați” care i-au ajutat să părăsească Ungaria chiar în momentul schimbării de putere de la Budapesta. Ziobro a plecat din Ungaria în Statele Unite pe 9 mai, în ziua în care Peter Magyar și-a preluat mandatul, iar locația lui Romanowski este, deocamdată, necunoscută.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a comentat decizia într-o postare pe X:
„Am primit confirmare scrisă că Ungaria le-a revocat statutul de refugiat lui Marcin Romanowski, Zbigniew Ziobro și Patrycja Kotecka-Ziobro. De asemenea, le-a invalidat documentele de călătorie. Roțile justiției se învârt încet, dar se învârt.”
Fostul premier ungar Viktor Orban, care a pierdut alegerile din aprilie în fața lui Peter Magyar, le acordase azil lui Romanowski, Ziobro și soției lui Ziobro.
În Polonia, cei doi foști oficiali, care au făcut parte din guvernul naționalist al partidului Lege și Justiție (ieșit de la putere în 2023), sunt vizați de acuzații legate în principal de folosirea abuzivă a banilor dintr-un fond destinat victimelor infracționalității, în scopuri politice. Ei resping acuzațiile și susțin că dosarele ar fi motivate politic.
Avocatul lor, Bartosz Lewandowski, acuză guvernul polonez că ar fi făcut presiuni asupra noii puteri de la Budapesta pentru a-i priva de „protecție internațională” și vorbește despre „persecuție” a opoziției.
În paralel, ministrul polonez al justiției, Waldemar Zurek, a anunțat că Polonia va contacta instituțiile americane pentru a verifica „dacă persoane cărora le lipsesc documente de călătorie valabile pot continua să locuiască în Statele Unite”.
În același context, Reuters a relatat anterior că secretarul american de stat adjunct Christopher Landau ar fi cerut unor oficiali ai Departamentului de Stat să faciliteze și să aprobe o viză pentru Romanowski, informații pe care Landau și instituția au refuzat să le comenteze.
Recomandate
Reluarea treptată a producției la centrala nucleară Paks reduce riscul unui șoc de ofertă pe piața de electricitate din Ungaria , după ce unitatea a fost forțată să-și oprească majoritatea turbinelor din cauza nivelului scăzut al Dunării, potrivit Antena 3 . Centrala de la Paks, singura din Ungaria, acoperă la capacitate maximă 40% din generarea de energie electrică a țării. În prezent, funcționează la jumătate din puterea nominală, după reconectarea a șapte dintre cele opt turbine, iar producția a ajuns la 1.000 MW. Premierul Peter Magyar a declarat, la Paks (la sud de Budapesta), că reconectarea avansează „conform programului” și că se așteaptă ca miercuri centrala să revină la producția maximă, de 2.000 MW. De ce a fost afectată centrala și ce s-a făcut pe Dunăre În primele zile din august, Dunărea a coborât la minime istorice, pe fondul secetei și al valurilor de căldură, ceea ce a dus la deconectarea a șapte din cele opt turbine ale centralei (două pentru fiecare reactor), conform informațiilor citate de Antena 3 din EFE, preluată de Agerpres. Pentru a evita o oprire totală – care ar fi îngreunat reluarea producției – guvernul ungar a decis, în urmă cu zece zile, realizarea unor lucrări pentru creșterea nivelului apei. Pe 13 august au început intervențiile la un „prag de fund” (un fel de dig), iar două barje au fost scufundate pentru a devia un debit mai mare spre canalul care asigură apa necesară centralei. Context operațional: o centrală veche, dar esențială Paks a fost construită în urmă cu 44 de ani, cu tehnologie sovietică, și, până acum, nu a fost niciodată deconectată integral. Peter Magyar a anunțat și „noi programe de stat” pentru a preveni repetarea situației din ultimele săptămâni, fără a oferi, deocamdată, detalii. [...]
Vicepreședintele SUA JD Vance a alimentat tensiunile comerciale cu Canada după ce, la un miting în Maine, a numit Canada „un stat” și a spus ulterior că a fost o „scăpare freudiană”, pe fondul reaprinderii războiului tarifar dintre cele două țări, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la câteva ore după ce președintele Donald Trump a anunțat că va dubla tarifele la autovehiculele și piesele auto importate din Canada, până la 50%, într-o nouă escaladare a conflictului comercial. „Trebuie să ne amintim că Canada este un stat — scuze, alunecare freudiană”, a spus Vance, stârnind râsete în rândul mulțimii. „A fost de fapt o greşeală.” Tarifele, miza imediată: 50% pentru unele produse canadiene În același discurs, Vance a acuzat Canada că aplică „tarife ridicole” și „alte taxe netarifare” asupra produselor din Maine care intră în Canada și a spus că SUA vor riposta împotriva „practicilor comerciale neloiale”, fie că vin din China, fie din Canada. Potrivit informațiilor prezentate, tarife de 50% asupra unor produse canadiene au intrat în vigoare imediat după miezul nopții din 22 august, după un decret prezidențial emis la 20 iulie. Măsura trebuia inițial să intre în vigoare pe 19 august, însă Trump a decis o amânare de trei zile, motivând că cele două țări erau aproape de un acord. Mesaj politic cu efecte economice Dincolo de „gafa” verbală, intervenția vicepreședintelui vine într-un moment în care relația comercială SUA–Canada este din nou sub presiune, iar deciziile privind tarifele vizează direct lanțuri de aprovizionare sensibile, precum industria auto. În acest context, retorica publică a liderilor americani riscă să complice și mai mult negocierile și să prelungească incertitudinea pentru companiile expuse schimburilor transfrontaliere. [...]
Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]
O delegație transpartinică de parlamentari japonezi a ajuns la Beijing pentru a reporni canalele de comunicare cu China, pe fondul unor tensiuni care au început să afecteze relațiile economice , relatează Al Jazeera . Vizita are loc după ce comentariile premierului japonez Sanae Takaichi despre Taiwan au declanșat un conflict diplomatic, urmat de măsuri chineze care au înăsprit și schimburile comerciale. Delegația a aterizat luni și urmează să rămână până joi, în cadrul unor discuții menite să restabilească comunicarea. Este primul astfel de demers de consultări cu oficiali de rang înalt ai Partidului Comunist Chinez de când relațiile s-au deteriorat la finalul anului trecut. Tensiunile au escaladat după ce Takaichi a sugerat, în noiembrie, că Japonia ar putea răspunde militar dacă China ar ataca Taiwanul, insulă autoguvernată pe care Beijingul o revendică drept teritoriu propriu. Potrivit sursei, China consideră orice punere sub semnul întrebării a pretențiilor sale asupra Taiwanului o „linie roșie”. Miza economică: restricții comerciale și perturbări în aprovizionare Ca reacție la declarațiile premierului japonez, Beijingul a avertizat cetățenii chinezi să evite călătoriile în Japonia și a înăsprit restricțiile comerciale. Al Jazeera notează că aceste măsuri au inclus acțiuni care „ar fi perturbat” fluxul de minerale din pământuri rare către companii japoneze, adăugând o dimensiune economică disputei diplomatice. Cine face parte din delegație și ce spune Tokyo Printre participanți se află Gaku Hashimoto, membru al Camerei Reprezentanților din Partidul Liberal Democrat (formațiunea de guvernământ), alături de parlamentari din opoziție, inclusiv Komeito și Centrist Reform Alliance. Un oficial din biroul lui Hashimoto a confirmat doar că acesta a „plecat la Beijing pentru a sta două zile”. Înainte de plecarea din Tokyo, Shinichi Isa, purtător de cuvânt al Centrist Reform Alliance și fost diplomat la ambasada Japoniei din China, a declarat: „Comunicarea a fost întreruptă în toate domeniile, iar începem să vedem impactul lor în multe zone. Sper să putem găsi cumva un indiciu pentru a reporni un dialog.” Isa a susținut, inclusiv într-o postare pe X citată de sursă, că în trecut oficialii au reușit să păstreze contactul chiar și în perioade dificile, însă acum „toate canalele dintre oficiali și ministere au fost tăiate”. El a descris situația drept cea mai gravă de la normalizarea relațiilor diplomatice în 1972. Poziția Beijingului și ce urmează Ministerul chinez de Externe a transmis vineri că „unele persoane cu viziune” din partidele japoneze de guvernământ și de opoziție sunt îngrijorate de starea relațiilor și încearcă să le readucă „pe drumul cel bun”, cerând totodată Tokyo-ului să acționeze pentru reluarea schimburilor normale. În același timp, Takaichi nu și-a retras comentariile despre Taiwan și, potrivit sursei, nu a răspuns încă îngrijorărilor exprimate. Sunt planificate și alte contacte: fostul ministru japonez de Externe Takeshi Iwaya ar urma să conducă o nouă delegație în China la final de septembrie, iar ulterior este așteptat un grup de reprezentanți ai mediului de afaceri japonez, potrivit agenției Kyodo News, citată de Al Jazeera. [...]
Eliminarea Siriei de pe lista SUA a statelor susținătoare ale terorismului deschide calea pentru relaxarea restricțiilor la investiții și tranzacții financiare , într-o nouă etapă a ridicării treptate a sancțiunilor americane împotriva Damascului, potrivit Agerpres . Decizia anunțată de Statele Unite vizează o listă pe care Siria se afla de 47 de ani. În practică, includerea pe lista Washingtonului a „sponsorilor terorismului” atrage restricții asupra asistenței și investițiilor americane în țara respectivă, asupra exporturilor militare și asupra unor tranzacții financiare. Administrația președintelui american Donald Trump își exprimase la începutul lunii iulie intenția de a elimina Siria de pe această listă. Măsura vine după schimbarea de putere de la sfârșitul anului 2024, când președintele sirian Bashar al-Assad a fost înlăturat în urma unei ofensive a rebelilor dintr-o coaliție islamistă condusă de actualul președinte sirian Ahmed al-Sharaa, care ulterior a strâns relațiile cu SUA și a fost primit la Casa Albă de Donald Trump. Ce se schimbă din perspectiva reglementărilor și a mediului economic Prin scoaterea Siriei de pe listă, se reduce un set de bariere care afectau direct relațiile economice cu SUA, în special în zona investițiilor și a fluxurilor financiare. Agerpres notează că aceste restricții vizau: asistența și investițiile americane în Siria; exporturile militare; anumite tranzacții financiare. Context: HTS, delistare și limitele rămase În perioada luptei împotriva armatei lui Bashar al-Assad, Ahmed al-Sharaa a condus gruparea jihadistă Frontul al-Nusra, redenumită ulterior Hayat Tahrir al-Sham (HTS). În decizia anunțată luni de SUA, și această grupare a fost eliminată de pe lista Washingtonului cu „organizațiile teroriste globale”. Totuși, Agerpres precizează că Ahmed al-Sharaa rămâne sub sancțiunile ONU, care includ interdicții de călătorie. În consecință, pentru fiecare deplasare externă are nevoie de o derogare din partea țării pe care o vizitează. [...]
Kremlinul susține că loviturile Ucrainei nu schimbă războiul, dar atacurile pe infrastructură și logistică cresc presiunea operațională în Rusia , inclusiv asupra aprovizionării cu carburanți și a lanțurilor de distribuție, potrivit Euronews . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că atacurile Ucrainei asupra depozitelor marilor magazine online din Rusia „nu au niciun impact asupra liniei frontului” și nu pot influența „dinamica” de pe front. În aceeași linie, el a afirmat că Moscova răspunde „de fiecare dată de câteva ori mai puternic” și a descris efectele loviturilor ucrainene drept „ca o înțepătură de țânțar pentru un elefant”. Retorica Moscovei și efectele din economie și viața de zi cu zi Materialul notează însă că această nonșalanță este în contradicție cu realitatea din Rusia, unde atacurile ucrainene „dau peste cap viața de zi cu zi a milioane de ruși”. În ultimul timp, Ucraina a lovit „fără oprire”: rafinării; stocuri de carburanți; infrastructură; depozite ale marilor retaileri online, care vând și materiale cu utilizare militară. Peskov a insistat că Rusia este „mai degrabă interesată” de ce se întâmplă pe frontul din estul Ucrainei, minimalizând impactul loviturilor asupra teritoriului rus. Ucraina spune că va continua atacurile Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a transmis de Ziua Independenței că Ucraina va continua, iar mesajul său a inclus o evaluare dură a costurilor suportate de Rusia, inclusiv în zona energetică și economică. „Ați vrut să luați toată Ucraina noastră, tot pământul nostru. În schimb, ați pierdut rafinăriile de petrol, flota, profiturile, întreaga generație pe care ați trimis-o în mașina de tocat carne.” În același mesaj, Zelenski a susținut că Rusia „stă la cozi pentru benzină”, ca exemplu al efectelor interne ale războiului. De ce contează Dincolo de disputa de comunicare, intensificarea loviturilor asupra rafinăriilor, stocurilor de carburanți și depozitelor logistice indică o presiune operațională cu efecte economice: perturbarea aprovizionării și a distribuției interne, inclusiv prin afectarea unor mari retaileri online care, potrivit materialului, comercializează și produse cu utilizare militară. În paralel, Moscova încearcă să mențină mesajul că evoluțiile decisive rămân pe front, nu în spatele lui. [...]
