Știri
Știri din categoria Externe
Un nou val de lovituri iraniene a vizat duminică Israelul, potrivit HotNews.ro, care relatează că autoritățile israeliene au confirmat lovirea unei platforme industriale de „resturi de rachetă”.
Gărzile Revoluționare din Iran au anunțat atacurile și au susținut că au fost lansate în memoria a trei jurnaliști uciși sâmbătă în Liban de armata israeliană, transmite BBC.
Între timp, presa israeliană a difuzat imagini dintr-un complex industrial din deșertul Neghev, la sud de orașul Beersheba, unde se vede un incendiu de proporții. Armata israeliană a precizat că incendiul a fost provocat de impactul unor resturi de rachetă, iar serviciile de urgență au declarat în zonă un „incident cu materiale periculoase”, cerând muncitorilor să evacueze aria expusă și să se adăpostească în „structuri protejate”.
Conform Reuters, zona afectată aparține companiei ADAMA, specializată în producția de pesticide. În același timp, Iranul ar fi atacat și o bază militară din Kuweit, unde au fost răniți 10 militari; autoritățile kuweitiene au anunțat că, în ultimele 24 de ore, țara a fost vizată de 14 rachete balistice și 12 drone.
În paralel, au continuat atacurile și asupra Iranului, fiind lovit sediul din Teheran al postului de știri qatarez Al Araby. Postul a condamnat atacul, afirmând că a vizat jurnaliști și că acest lucru contravine dreptului internațional; potrivit Semilunii Roșii iraniene, zece persoane au fost rănite, iar deocamdată nu este cunoscut dacă atacul a fost american sau israelian.
Recomandate
Blocarea Strâmtorii Ormuz rămâne principalul risc pentru prețul petrolului , chiar dacă Teheranul spune că o reluare a războiului cu SUA este puțin probabilă, pe fondul unor negocieri care urmăresc un acord mai durabil, potrivit TVR Info . După aproape o lună de lovituri israeliano-americane, ostilitățile ar fi fost „aproape reduse la tăcere” din 8 aprilie, însă discuțiile diplomatice „bat pasul pe loc”. În paralel, Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , ceea ce pune presiune pe cotațiile petrolului, în timp ce amenințările reciproce persistă. Un oficial al forțelor navale ale Gardienilor Revoluției, Mohammad Akbarzadeh, a susținut că riscul unui nou război este redus, dar a indicat că forțele iraniene rămân în stare de alertă. Semnale de „revenire la normal”, dar tensiunea militară rămâne Pe plan intern, accesul la internet a fost parțial restabilit în Iran, potrivit ONG-ului NetBlocks, iar traficul aerian a fost reluat complet pe zece aeroporturi. În același timp, Teheranul a acuzat Washingtonul că ar fi încălcat armistițiul în sudul țării și a avertizat că va răspunde la orice „acțiune răuvoitoare”. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a anunțat că a lovit, în noaptea de luni spre marți, situri de lansare de rachete; Iranul nu a confirmat oficial, însă presa de stat a relatat explozii în orașul portuar Bandar Abbas. Miza economică: petrolul și fondurile înghețate TVR Info notează că miercuri prețul petrolului a scăzut din nou, iar bursele europene au deschis ușor pe plus, pe fondul unui „optimism prudent” legat de posibilitatea unui protocol de acord între SUA și Iran, potrivit unui comentariu al lui Chris Weston (Pepperstone). În plan diplomatic, agenția iraniană Isna a vorbit despre „negocieri global pozitive” după o vizită a unor oficiali iranieni în Qatar, menită să discute accesul la fonduri înghețate în străinătate din cauza sancțiunilor americane. Teheranul cere deblocarea unor active de 24 de miliarde de euro (aprox. 120 miliarde lei), cu punerea la dispoziție a jumătate din sumă imediat după anunțarea protocolului, potrivit Isna. Un alt punct major de divergență rămâne dosarul nuclear: Washingtonul suspectează Iranul că urmărește dezvoltarea armei atomice și cere distrugerea stocului de uraniu înalt îmbogățit, a cărui soartă ar fi necunoscută după lovituri anterioare din iunie 2025. În acest context, International Crisis Group apreciază că, dacă un memorandum ar fi semnat, Donald Trump ar revendica un succes diplomatic, prețul carburantului ar urma să scadă, iar Iranul ar obține un răgaz economic, înainte de eventuale concesii pe tema nucleară. Sursa materialului este Agerpres. [...]
China își repoziționează diplomația pe conflictul din Iran, cerând un armistițiu negociat și sugerând că o soluție rapidă este nerealistă , potrivit HotNews . Mesajul, transmis de ministrul chinez de externe Wang Yi la ONU, indică o linie de politică externă care pune accent pe „compromis” și pe menținerea canalelor de negociere, într-un moment în care armistițiul este contestat de una dintre părți. Wang Yi a declarat, marți, că speră ca părțile implicate „să rămână angajate” în eforturile pentru un armistițiu și „să continue pe drumul întâlnirii la mijloc”, astfel încât „pacea să se poată restabili în Orientul Mijlociu cât mai curând posibil”. Declarațiile au fost făcute la sediul Națiunilor Unite din New York, după ce oficialul chinez a prezidat o ședință a Consiliului de Securitate. Armistițiul, sub presiune după acuzații și lovituri În aceeași zi, Teheranul a susținut că Washingtonul a încălcat armistițiul, după ce SUA au efectuat ceea ce au numit „lovituri de autoapărare” în sudul Iranului. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că negocierea unui acord care să pună capăt conflictului va mai „dura câteva zile”, notează Reuters, citată de HotNews. Mesajul-cheie al Beijingului: negocieri, dar fără iluzii de termen scurt Wang Yi a folosit o formulare menită să tempereze așteptările privind o rezolvare imediată a crizei: „Așa cum am mai spus, nu este de ajuns o zi cu frig pentru a se forma un strat de gheață de un metru, iar problemele de lungă durată nu pot fi rezolvate peste noapte.” În același timp, ministrul chinez a argumentat că orice progres, chiar incremental, contează, deoarece poate reduce numărul victimelor civile: „Cu toate acestea, fiecare pas înainte în negocieri aduce mai multă speranță pentru pace, și dacă conflictul se încheie mai devreme chiar și cu o zi, atunci cu atât mai puține victime civile vor fi.” [...]
Israelul spune că a încercat să elimine noul lider militar al Hamas din Gaza, într-o mișcare care ar putea influența ritmul și intensitatea operațiunilor din enclavă , potrivit Agerpres . Ținta anunțată de autoritățile israeliene este Mohammed Odeh , descris drept noul șef al aripii armate a Hamas în Fâșia Gaza, însă nu este clar dacă acesta a fost ucis. Armata israeliană a transmis că a efectuat marți un atac în Gaza care l-a vizat pe Odeh, într-un comunicat comun al premierului Benjamin Netanyahu și al ministrului Apărării, Israel Katz. În același mesaj, Odeh este prezentat ca „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie. Potrivit comunicatului, Odeh ar fi fost numit în funcție „acum aproximativ o săptămână”, după ce predecesorul său, Ezzedine al-Haddad, a fost „eliminat într-un atac” pe 15 mai. Ce se știe despre atacul de marți O sursă din domeniul securității din Gaza a declarat pentru AFP că a avut loc un bombardament intens în vestul orașului Gaza, dar că nu are „nicio informație despre țintă”. Aceeași sursă a spus că amploarea atacului a alimentat speculații că ținta ar fi fost Mohammed Odeh. Apărarea Civilă din Gaza, organizație de prim ajutor care operează sub autoritatea Hamas, a raportat că o femeie a fost ucisă și cel puțin zece persoane au fost rănite în cartierul al-Rimal din orașul Gaza. Contextul: miza loviturilor asupra conducerii Hamas Brigăzile Ezzedine Al-Qassam, aripa armată a Hamas, au efectuat atacul din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, soldat cu 1.221 de morți, conform autorităților israeliene. Tot atunci au fost răpiți 251 de ostatici, duși în Gaza. Campania militară israeliană de represalii a provocat 72.803 de morți în Fâșia Gaza, potrivit Ministerului Sănătății controlat de Hamas, cifre considerate fiabile de ONU. Israelul a revendicat anterior moartea mai multor lideri Hamas de rang înalt, inclusiv Yahya Sinwar , liderul Hamas din Gaza, ucis pe 16 octombrie 2024 și descris drept „creierul” atacurilor din 7 octombrie. În mesajul lor, Netanyahu și Katz au afirmat: „Vom continua să-i urmărim pe toți cei care au luat parte la masacrul din 7 Octombrie. Mai devreme sau mai târziu, Israelul îi va prinde pe toți.” [...]
Negocierile SUA–Iran includ deblocarea a 24 mld. dolari (aprox. 110 mld. lei), o miză cu efect direct asupra pieței energiei , în condițiile în care un posibil acord ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și la reducerea presiunii pe prețurile petrolului, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un acord cu Iranul ar putea fi încheiat „în câteva zile”, pe fondul discuțiilor de la Doha, unde oficiali iranieni și mediatori qatarezi încearcă să avanseze către o înțelegere. În paralel, Comandamentul Central al SUA a lovit lansatoare de rachete și ambarcațiuni despre care Washingtonul afirmă că încercau să planteze mine în sudul Iranului, lovituri descrise drept „defensive”. Miza economică: Ormuz și banii blocați ai Iranului Negocierile vizează un acord-cadru care ar urma să includă trei elemente majore: programul nuclear iranian, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și deblocarea a aproximativ 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din activele Iranului. Potrivit CNN, jumătate din sumă ar putea fi eliberată imediat după anunțarea acordului. De cealaltă parte, agenția iraniană Tasnim a transmis că, fără eliberarea unei părți din active „încă din primul pas” și fără un mecanism „clar” pentru eliberarea garantată și continuă a tuturor activelor blocate, nu va exista acord. Atacuri în timpul armistițiului și negocieri la Doha Loviturile americane au avut loc în pofida armistițiului în vigoare din 8 aprilie, iar SUA susțin că acțiunea nu indică o prăbușire a armistițiului. Site-ul iranian Tabnak a relatat că patru membri ai Gărzii Revoluționare iraniene au fost uciși în atacurile asupra unor ambarcațiuni din apropierea orașului Bandar Abbas, la Strâmtoarea Ormuz. Rubio, aflat la Jaipur (India), a spus că strâmtoarea trebuie redeschisă „într-un fel sau altul” și că un acord este posibil, dar „nu este iminent”. Declarația sa a fost atribuită de Digi24 agenției Reuters. De ce contează pentru energie și ce urmează Strâmtoarea Ormuz rămâne restricționată de la începutul conflictului din 28 februarie, iar această situație a contribuit la creșterea prețurilor petrolului la nivel mondial. Digi24 notează că aproximativ 20% din petrolul mondial și gazul natural lichefiat tranzitează această rută. În perioada următoare, semnalul relevant pentru piețe rămâne dacă discuțiile de la Doha produc un acord-cadru și, mai ales, dacă redeschiderea Ormuz și deblocarea parțială a activelor Iranului sunt acceptate în termeni operaționali (calendar și mecanism), nu doar ca principiu. [...]
Polonia avertizează că riscul pentru NATO se mută spre sabotaj , nu spre o ofensivă clasică, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe de la Varșovia susține că Rusia nu are, în acest moment, capacitatea de a lansa o ofensivă de amploare împotriva Alianței, însă ar putea recurge la „provocări” sub pragul unei invazii. MAE polonez afirmă că o eventuală pregătire pentru o invazie ar fi detectabilă, invocând informații din sateliți și amintind că, înainte de invazia din Ucraina, a fost observată o concentrare de „o sută de mii de soldați” în jurul Ucrainei, acumulată de-a lungul lunilor. În același mesaj, diplomația poloneză susține că „ intențiile lui Putin sunt mai grave decât se aștepta Europa de Vest ”, motiv pentru care NATO ar trebui să fie pregătită pentru „orice scenariu”. În evaluarea Varșoviei, Rusia rămâne capabilă de acțiuni de sabotaj sau provocări care nu ating pragul unei invazii propriu-zise. Ce răspuns operațional pregătește NATO pe flancul estic În acest context, NATO urmează să își consolideze apărarea flancului estic printr-o nouă structură care ar permite desfășurarea rapidă a trupelor în Letonia și Estonia în cazul unui război cu Rusia, mai notează publicația. [...]
Reducerea abruptă a finanțării pentru ajutor alimentar obligă ONU să taie programe , într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu împinge milioane de oameni spre foamete și amplifică presiunea prin scumpirea petrolului, potrivit Mediafax . Programul Alimentar Mondial (PAM) al ONU estimează că 363 de milioane de oameni sunt în pericol de foamete acută la nivel global, dintre care 45 de milioane ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu și a creșterii prețului petrolului, conform informațiilor citate de The Guardian. Efect operațional: programe reduse și personal concediat Pe fondul creșterii nevoilor, finanțarea pentru intervențiile PAM a scăzut puternic. În 2025, reducerea a fost de o treime, iar SUA – cel mai mare donator – și-a diminuat contribuția „cu mai puțin de jumătate”, potrivit articolului. Carl Skau , director executiv interimar al PAM, spune că diferența dintre nevoi și fonduri a forțat organizația să reducă anumite programe de sprijin pentru a redirecționa resursele către zonele cu foamete acută. „Luăm de la cei flămânzi pentru a da celor care mor de foame. Aceasta este realitatea.” Într-un alt exemplu, Skau afirmă că PAM a fost nevoit să concedieze personal și să reducă masiv capacitatea de intervenție în Afganistan. „A trebuit să concediem 5.000 de persoane în Afganistan. Asta a însemnat că am trecut de la a sprijini 10 milioane de oameni la doar 2 milioane.” Unde s-a ajuns la „foamete” declarată și ce rol joacă conflictul În 2025 au fost declarate două cazuri de foamete: în Fâșia Gaza și în Sudan. Articolul notează că situația din Gaza s-a îmbunătățit după armistițiul din octombrie, însă Sudanul rămâne, potrivit sursei, scena „celei mai grave crize umanitare” la nivel global, cu focare persistente în Darfur și Kordofanul de Sud. Materialul mai arată că peste 300 de milioane de oameni se confruntau deja cu foamete acută înainte ca SUA și Israelul să înceapă un război cu Iranul în februarie, context în care Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz , urmată de o contra-blocadă americană asupra transportului maritim iranian. De ce contează: risc de deteriorare rapidă a securității alimentare Mesajul central al PAM este că șocurile geopolitice și energetice se suprapun peste o scădere a finanțării, iar rezultatul este o triere dură a intervențiilor: unele programe sunt reduse pentru a susține zonele în care foametea a devenit acută. În lipsa unei reveniri a fondurilor, capacitatea operațională a agenției rămâne sub presiune, cu efect direct asupra numărului de persoane care pot primi sprijin. [...]
