Știri
Știri din categoria Externe
Imagini din satelit arată coloane de fum deasupra Dubaiului după atacurile iraniene, semn că conflictul declanșat în Golf a ajuns la unul dintre cele mai importante centre comerciale din regiune. Potrivit India Today, fotografiile realizate pe 1 martie 2026 surprind nori groși de fum deasupra orașului, în contrast cu imaginile din 24 februarie, când cerul era senin. Atacurile iraniene cu rachete și drone au intrat în a treia zi, iar efectele sunt vizibile în zone-cheie ale emiratului.
Conform relatărilor publicate de Reuters, incendii au izbucnit în zona portului Jebel Ali, unul dintre cele mai aglomerate din lume, după ce resturi rezultate din interceptările aeriene au lovit infrastructura. Explozii au fost raportate și în apropierea Palm Jumeirah, unde clădiri și hoteluri de lux au fost afectate.
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat că, de la debutul atacurilor pe 28 februarie, sistemele de apărare au interceptat:
Dintre acestea, 506 drone au fost distruse, însă 35 au căzut pe teritoriul țării și au provocat pagube materiale. Potrivit Gulf News, trei persoane — cetățeni pakistanez, nepalez și bangladeșean — au murit, iar alte 58 au fost rănite.
Escaladarea vine după atacuri comune americano-israeliene asupra Iranului, soldate, potrivit presei internaționale, cu moartea liderului suprem iranian și a altor oficiali de rang înalt. Iranul a vizat baze militare americane din regiune, inclusiv Al Dhafra în Emiratele Arabe Unite, Al Udeid în Qatar și cartierul general al Flotei a Cincea din Bahrain.
Autoritățile din Emirate au trecut școlile în regim online până la 4 martie și au recomandat munca la distanță în sectorul privat. Compania Emirates a suspendat temporar zborurile din și către Dubai, iar spațiul aerian al țării a fost parțial închis.
Pentru Dubai, oraș construit pe imaginea de refugiu sigur pentru afaceri și turism, loviturile marchează o schimbare majoră de percepție. Exploziile, incendiile și evacuările afectează direct infrastructura civilă și pun sub semnul întrebării stabilitatea unei regiuni considerate până recent protejată de conflictul direct.
Recomandate
Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou presiune pe fluxurile energetice din Strâmtoarea Hormuz , după ce Washingtonul a lovit ținte militare iraniene, iar Kuweitul a raportat tiruri cu drone și rachete, potrivit NPR . În contextul unui armistițiu fragil, Iranul își menține controlul asupra strâmtorii, ceea ce continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. Atacurile vin după ce Teheranul a doborât în weekend o dronă americană MQ-1 Predator, iar armata SUA spune că a răspuns prin bombardarea unor situri iraniene de radar și control al dronelor. Iranul a recunoscut că a lansat o lovitură de represalii, în timp ce autoritățile din Kuweit au anunțat că au încercat să intercepteze atacuri aeriene asupra teritoriului lor. Ce a lovit SUA și de ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că loviturile au avut loc sâmbătă și duminică, în zona orașului Geruk și pe insula Qeshm. Potrivit armatei americane, operațiunea a vizat apărarea aeriană iraniană, o stație de control la sol și două drone de atac „cu sens unic” (drone kamikaze), considerate o amenințare pentru navele care tranzitează apele regionale. CENTCOM a descris acțiunea drept un răspuns la „acțiuni agresive” ale Iranului, inclusiv doborârea dronei MQ-1, despre care SUA afirmă că opera deasupra apelor internaționale. Armata americană a precizat că nu au existat militari americani răniți. Kuweit: interceptări după tiruri cu drone și rachete Kuweitul a anunțat că, luni dimineață devreme, apărarea sa antiaeriană a deschis focul pentru a intercepta drone și rachete. În paralel, Gardienii Revoluției (forța paramilitară a Iranului) au susținut, într-un comunicat preluat de agenția de stat IRNA, că forțele SUA ar fi vizat un turn de telecomunicații și că Iranul a răspuns cu un atac, fără a preciza explicit locația — formulare care, potrivit relatării, ar putea face trimitere la incidentul din Kuweit. Kuweitul găzduiește U.S. Army Central, comandamentul avansat al armatei americane pentru Orientul Mijlociu, ceea ce ridică miza operațională a oricărei deteriorări a securității în zonă. De ce contează economic: Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul critic Schimbul de lovituri are loc pe fondul negocierilor pentru prelungirea unui armistițiu, însă Iranul își menține „strânsoarea” asupra Strâmtorii Hormuz. NPR notează că, înainte de perturbări, prin acest culoar îngust trecea aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale tranzacționate la nivel global, ceea ce explică sensibilitatea imediată a piețelor la orice escaladare. Pe lângă energie, presiunea se extinde și asupra altor lanțuri de aprovizionare: publicația menționează impactul asupra îngrășămintelor chimice și riscurile de penurie alimentară, în condițiile în care regiunea Golfului produce 30% din îngrășămintele chimice tranzacționate la nivel global. Negocieri sub foc și incertitudini Potrivit materialului, SUA și Iranul susțin că negocierile continuă, inclusiv pe tema stocului iranian de uraniu îmbogățit. În weekend, SUA au tras o rachetă în camera motoarelor unei nave cargo sub pavilion Gambia care încerca să spargă blocada porturilor iraniene. Președintele Donald Trump s-a întâlnit vineri cu consilieri, dar, conform relatării, nu a decis încă dacă merge mai departe cu un acord de prelungire a armistițiului și de redeschidere a strâmtorii, iar Iranul a spus că înțelegerea nu este finalizată. Într-o postare de luni dimineață pe Truth Social, Trump s-a declarat optimist în privința discuțiilor, fără să abordeze direct schimburile de foc în desfășurare. [...]
Iranul își reia capacități militare-cheie după loviturile SUA , un semnal că armistițiul rămâne fragil și că riscul de noi întreruperi în Strâmtoarea Hormuz – rută esențială pentru transportul de petrol – nu dispare, potrivit Libertatea . În materialul de tip „livetext”, publicația notează că Iranul a redeschis o parte dintre bazele subterane bombardate de Statele Unite și „are din nou controlul asupra unui arsenal de rachete”, în timp ce Washingtonul și Teheranul au raportat un nou schimb de lovituri, pe fondul stagnării negocierilor. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza cu impact economic Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile dintre SUA și Iran nu au reușit să producă un acord care să „redeschidă Strâmtoarea Hormuz”, descrisă ca fiind esențială pentru aprovizionarea cu petrol. În acest context, orice deteriorare a situației de securitate menține presiunea pe lanțurile de aprovizionare și pe prețurile energiei, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau scenarii de piață. Schimburi de lovituri și acuzații privind încălcarea armistițiului Armata americană a anunțat că a efectuat „atacuri de autoapărare” asupra unor radare și sisteme de control al dronelor iraniene din sudul țării, menționând că acestea au venit ca răspuns la doborârea unei drone americane MQ-1. La rândul său, Ministerul de Externe al Iranului a acuzat că SUA „continuă să încalce armistițiul”, iar purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a spus că Teheranul va lua „orice măsuri considerăm necesare pentru a apăra securitatea națională a Iranului”. În paralel, Gărzile Revoluționare iraniene au susținut că au vizat o „bază aeriană de la care a pornit atacul” folosită de armata americană, fără să precizeze locația. Legătura cu frontul din Liban complică negocierile Un alt element care blochează un acord mai larg, conform relatării, este condiționarea pusă de Iran: Teheranul afirmă că un armistițiu în Liban rămâne „o condiție esențială” pentru orice înțelegere care să vizeze încheierea războiului cu SUA. Între timp, Israelul a anunțat reluarea atacurilor asupra suburbiilor sudice ale Beirutului și intenția de a crea o zonă controlată de armată în jurul râului Litani, în timp ce Uniunea Europeană a cerut Israelului să „oprească escaladarea militară” în Liban. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate în „livetext” rezultă două direcții imediate: pe de o parte, continuarea schimburilor punctuale de lovituri și a acuzațiilor privind armistițiul; pe de altă parte, presiunea diplomatică legată de Liban, care rămâne o condiție explicită invocată de Iran pentru un acord mai amplu. În lipsa unor detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii unui posibil acord, evoluția rămâne dificil de anticipat. [...]
Atacurile SUA–Iran pun din nou sub semnul întrebării redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un obiectiv declarat al Washingtonului, într-un moment în care negocierile pentru oprirea războiului stagnează, potrivit Agerpres . Armata americană a anunțat că a lansat sâmbătă și duminică un nou val de lovituri „defensive” asupra sudului Iranului, al treilea în ceva mai mult de o săptămână. Țintele au fost sisteme de radar și de control al dronelor în orașul Goruk și pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Ormuz, potrivit Comandamentului american pentru Orientul Mijlociu (Centcom), care a comunicat informația pe X. Centcom susține că operațiunile au fost un răspuns la „acțiuni agresive” ale Iranului, inclusiv distrugerea unei drone americane MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. La scurt timp, Gardienii Revoluției iranieni au afirmat că au atacat o bază folosită de armata SUA pentru lovituri asupra teritoriului iranian, fără să precizeze localizarea. Separat, armata din Kuweit a anunțat că s-a confruntat cu un atac cu drone și rachete. Armistițiul din 8 aprilie, din nou contestat Washingtonul și Teheranul s-au acuzat reciproc și joi că au încălcat armistițiul în vigoare din 8 aprilie, după lovituri americane asupra sudului Iranului urmate de un atac asupra Kuweitului. În paralel, informații apărute în presa americană în weekend despre noi exigențe ale Washingtonului față de Teheran au redus așteptările privind un acord rapid, după ce Donald Trump alimentase anterior speranțele unui compromis. Negocierile: propunere de prelungire cu 60 de zile și condiții legate de Ormuz În contextul în care cele două părți păreau să se apropie de un acord, New York Times a relatat sâmbătă că președintele american și-ar fi înăsprit propunerea și ar fi trimis Teheranului o nouă versiune a unui posibil protocol de acord, fără alte detalii. Potrivit Axios, Trump urmărește două priorități: oprirea programului nuclear iranian și reluarea traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz. CBS a relatat duminică seară că noua propunere americană ar include: prelungirea armistițiului cu 60 de zile; clauze privind redeschiderea Ormuz; un cadru pentru reluarea negocierilor pe dosarul nuclear. Iranul a transmis că nu va accepta un acord fără garanții privind „drepturile poporului iranian”, prin vocea principalului negociator, Mohammad Bagher Ghalibaf , care este și președintele parlamentului. Teheranul își revendică dreptul la un program nuclear civil și neagă că urmărește arma atomică, în pofida suspiciunilor SUA și ale altor țări. În același timp, Iranul vrea ca dosarul nuclear să fie abordat ulterior, în cazul unui acord, și cere ridicarea imediată a sancțiunilor care îl afectează. [...]
România duce incidentul dronei din Galați în Consiliul de Securitate ONU , într-o mișcare cu miză de securitate și de reglementare internațională, după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit pe un bloc și a explodat, rănind doi civili, potrivit Libertatea . Reuniunea de urgență este programată luni, 1 iunie 2026, la ora 15.00 (ora New York), într-o sesiune specială la care va participa și ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu. Ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță, a spus că Bucureștiul a declanșat consultări imediat după incident și a cerut convocarea Consiliului de Securitate. „Imediat după incidentul dronei ruseşti care a explodat pe clădirea de apartamente din Galaţi, România a declanşat consultări la ONU şi a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate, în baza articolelor 34 şi 35 din Carta Naţiunilor Unite (...). Solicitarea României a fost sprijinită de parteneri şi aliaţi”, a transmis Cornel Feruță. Ce urmărește România la ONU: activarea mecanismelor din Carta ONU Cererea României se bazează pe articolele 34 și 35 din Carta ONU, care permit Consiliului de Securitate să investigheze situații ce pot pune în pericol pacea și securitatea internațională și dau dreptul statelor membre să sesizeze astfel de cazuri. În argumentația prezentată, Cornel Feruță a indicat că intruziunea dronei și explozia într-o zonă dens populată, cu răniți, reprezintă „încălcări grave” ale Cartei ONU și ale dreptului internațional. Context: incidentul și reacțiile oficiale Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „alarmat” de incident, potrivit ambasadorului României la ONU, care a amintit și poziția acestuia de condamnare a atacurilor împotriva civililor și infrastructurii civile. Președintele Nicușor Dan a publicat imagini cu fragmente din dronă și inscripțiile de pe acestea și a afirmat că drona este „fără dubiu” de proveniență rusească. El a mai spus că raportul tehnic și concluziile vor fi transmise structurilor specializate ale NATO și Uniunii Europene. „România nu va ignora şi nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viaţa cetăţenilor săi”, a transmis Nicușor Dan. Date tehnice comunicate de MApN Ministerul Apărării a anunțat că, în noaptea de 29 spre 30 mai, o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de explozie și incendiu într-un apartament de la etajul 10. După analiza fragmentelor, MApN a indicat că a fost vorba despre o dronă kamikaze Geran-2, de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip High-Explosive de 30 de kilograme, care a explodat la impact. Potrivit ministerului, probele sunt identice cu resturi de drone recuperate anterior în localități precum Ceatalchioi, Galați, Grindu sau Luncavița. Separat, Generali România a anunțat că îl va despăgubi pe proprietarul apartamentului cel mai grav afectat, locuința fiind asigurată printr-o poliță facultativă, iar compania a început procesul de despăgubire. Incidentul este prezentat drept unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în condițiile în care drona a lovit o clădire locuită și a rănit civili. [...]
Avertismentul UE privind o posibilă agresiune rusă împinge Europa spre investiții mai rapide în apărare , inclusiv prin reducerea barierelor interne care blochează producția și achizițiile militare, potrivit Știrile Pro TV . Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , spune că Rusia ar putea fi pregătită să atace state membre NATO vecine și că Moscova își construiește rezerve militare pentru un posibil conflict viitor. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației spaniole El Mundo , pe fondul avertismentelor venite din partea serviciilor occidentale de informații. „Ceea ce spun serviciile noastre de informații este că Putin ar putea fi pregătit pentru o agresiune militară împotriva unor state NATO vecine.” De ce contează pentru economie: presiune pe bugete și pe industria de apărare Kubilius susține că producția de armament a Rusiei nu se va opri nici dacă războiul din Ucraina se încheie și că nu tot ce produce Moscova ajunge pe front, o parte fiind direcționată către stocuri strategice. În acest context, comisarul avertizează că Europa s-ar putea confrunta, în viitor, cu „o armată rusă testată în luptă”, inclusiv cu capacități extinse de utilizare a dronelor, în timp ce experiența statelor europene rămâne limitată. „Dacă va veni pacea – și ne dorim asta – producția lor de armament nu se va opri.” Blocajele UE: piață fragmentată, certificări nevalabile și lipsă de contracte Oficialul european argumentează că Uniunea Europeană trebuie să accelereze investițiile în apărare și să își consolideze capacitățile militare, mai ales în condițiile în care Statele Unite își reduc treptat prezența militară pe continent. În același timp, el critică fragmentarea industriei europene de apărare: lipsa unei piețe unice funcționale, certificări și teste care nu sunt recunoscute între state, dificultăți la transferurile intra-UE și plângeri ale industriei legate de absența contractelor și garanțiilor pe termen lung. Kubilius mai atrage atenția asupra limitărilor „producției de vârf” – producție tehnologic avansată, dificil de extins rapid. „Rusia continuă să ne depășească în materie de producție (...) Transferurile în interiorul UE sunt un coșmar.” Ce urmează: mai multă responsabilitate europeană și adaptare la „războiul dronelor” Kubilius afirmă că Washingtonul a transmis deja că europenii trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei. În acest cadru, el vorbește despre necesitatea unei forțe europene comune de reacție rapidă, care să poată înlocui capacitățile oferite în prezent de armata americană. În paralel, comisarul spune că industria europeană trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern, inclusiv la producția de drone ieftine și eficiente, folosite pe scară largă în Ucraina. [...]
Președintele Libanului acuză Israelul de „agresiune feroce”, iar criza ajunge la ONU. Potrivit Agerpres , Joseph Aoun a transmis pe platforma X că Libanul se confruntă cu „o agresiune feroce și condamnabilă a Israelului”, în condițiile în care Israelul își intensifică ofensiva împotriva Hezbollahului pro-iranian și a anunțat capturarea fortăreței medievale Beaufort. Aoun a spus că va face eforturi „pentru a pune capăt suferințelor libanezilor în general și populației din Sud în special”. Declarația vine înainte ca Consiliul de Securitate al ONU să se reunească luni, în regim de urgență, pentru a discuta situația din Liban, la solicitarea Franței. Escaladare pe teren: Beaufort și extinderea controlului Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris ocuparea Beaufort drept „un moment major de cotitură” și a afirmat că Israelul vrea „să aprofundeze și să extindă” controlul asupra zonelor care se aflau sub controlul Hezbollah. Pierderi în armata israeliană, potrivit unui bilanț oficial Armata israeliană a anunțat luni moartea unui soldat în lupte în sudul Libanului, ridicând la 26 numărul militarilor israelieni uciși de la începutul lui martie. Potrivit comunicatului, este vorba despre sergentul-șef Adam Tzarfati, în vârstă de 20 de ani. O sursă militară a declarat pentru AFP că militarul ar fi fost ucis de o dronă a Hezbollah. Duminică, armata israeliană anunțase moartea unui alt soldat în Liban, despre care a spus că a fost ucis tot de o dronă explozivă a mișcării pro-iraniene. [...]
