Știri
Știri din categoria Externe
Franța avertizează Israelul să nu lanseze o ofensivă terestră în sudul Libanului, potrivit POLITICO, pe fondul intensificării operațiunilor militare și al deteriorării situației umanitare din zonă.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a cerut marți autorităților israeliene să nu extindă campania militară în sudul Libanului, susținând că o operațiune terestră ar agrava criza. > „Îndemnăm autoritățile israeliene să se abțină de la astfel de operațiuni terestre, care ar avea consecințe umanitare majore și ar înrăutăți situația deja dramatică din țară”, a declarat Barrot într-un interviu pentru Agence France-Presse.
Declarațiile vin în contextul în care ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a spus că vrea să ocupe sudul Libanului până la râul Litani, ceea ce ar însemna aproape o zecime din teritoriul libanez. Katz a invocat nevoia unei „zone tampon” împotriva tirurilor cu rachete ale Hezbollah.
Barrot a lăudat, totodată, guvernul libanez pentru expulzarea ambasadorului Iranului, decizie pe care a numit-o „curajoasă”, după ce Hezbollah, sprijinit de Teheran, a lansat rachete spre Israel la începutul lunii martie. Oficialul francez a afirmat că Hezbollah a „târât țara… într-un război”, iar avertismentul său a urmat unei vizite în Liban și Israel, săptămâna trecută, în care a discutat cu interlocutori din ambele state despre riscurile escaladării.
Mesajul Parisului se înscrie într-o poziționare mai fermă a unor lideri occidentali față de Israel. Într-o declarație comună de la mijlocul lunii martie, liderii din Canada, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit au avertizat că o ofensivă terestră majoră ar avea „consecințe umanitare devastatoare” și ar putea prelungi conflictul, cerând o soluție politică.
În pofida acestor apeluri, operațiunile Israelului în Liban au continuat, notează POLITICO: peste un milion de oameni din sudul Libanului ar fi fugit din calea noii ofensive, iar peste o mie de persoane, inclusiv aproximativ 100 de copii, ar fi fost ucise în urma loviturilor israeliene, care au vizat și capitala Beirut. Katz a mai spus că sute de mii de libanezi strămutați nu vor putea reveni în zonele de la sud de Litani până când „securitatea” nu va fi garantată, ceea ce ridică perspectiva unei strămutări prelungite și a unui control israelian extins în unele părți ale sudului Libanului.
Recomandate
Marco Rubio se întâlnește vineri în Franța cu miniștrii de externe din G7 , pentru discuții despre conflictul cu Iranul și războiul din Ucraina, potrivit News.ro , care citează AFP. Departamentul de Stat american a anunțat că aceasta va fi prima deplasare externă a șefului diplomației SUA de la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie. Reuniunea are loc într-un context în care președintele Donald Trump a susținut că Washingtonul se află în negocieri cu Teheranul, afirmație pe care Iranul a respins-o, conform informațiilor din comunicatul citat. Marco Rubio va aborda în special „situația din Orientul Mijlociu”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, într-un comunicat. Discuțiile miniștrilor de externe din G7 sunt programate la Cernay-la-Ville, lângă Rambouillet, la aproximativ 50 de kilometri de Paris. Potrivit Departamentului de Stat, agenda include „războiul dintre Rusia și Ucraina, situația din Orientul Mijlociu și amenințările care planează asupra păcii și stabilității în lume”. Franța deține în prezent președinția G7, grup care reunește cele mai puternice economii democratice: Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Germania, Italia și Japonia. În acest cadru, miniștrii de externe ai G7 au cerut anterior Iranului „încetarea imediată și necondiționată” a atacurilor sale „nejustificate” împotriva țărilor din Orientul Mijlociu. News.ro mai arată că Iranul a răspuns campaniei aeriene americano-israeliene prin atacuri în regiune, inclusiv asupra unor ținte militare occidentale, infrastructuri energetice și instalații civile, ceea ce a alimentat o creștere puternică a prețurilor mondiale la petrol și gaze, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz. [...]
Raportoarea ONU Francesca Albanese acuză Israelul că repetă „modus operandi”-ul din Gaza împotriva Libanului și Iranului, potrivit AGERPRES , care citează EFE. Declarațiile au fost făcute marți, 24 martie 2026, la Geneva, în contextul prezentării unor actualizări privind situația din teritoriile palestiniene ocupate. Albanese, raportoare specială a ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, a susținut că ofensiva Israelului urmează același tipar și că acest lucru se întâmplă cu „complicitatea” altor state, în special occidentale. Ea a legat evoluțiile de raportul său „Anatomia unui genocid”, în care afirmă că a avertizat asupra extinderii acestor practici. „Când am prezentat raportul meu «Anatomia unui genocid» am avertizat comunitatea internațională că, dacă Israel nu va fi oprit, acest lucru se va transforma într-un modus operandi și, la șase luni după aceea, Israelul aplică ceea ce a făcut în Gaza în Liban, în Iran și nu se va opri aici.” În intervențiile sale, Albanese a reiterat calificarea comportamentului militar israelian în Fâșia Gaza drept „genocid” și a spus că, din acest motiv, este vizată de sancțiuni ale Statelor Unite, care îi afectează viața profesională și personală, inclusiv familia. Ea a vorbit presei în timpul unei pauze din intervenția sa la Consiliul Drepturilor Omului. Raportoarea a cerut o „intervenție masivă” pentru oprirea Israelului și a indicat drept „cea mai pașnică formă” întreruperea legăturilor economice, militare și financiare cu Israelul, adăugând că responsabilitatea nu revine doar statelor, ci și companiilor, băncilor, fondurilor de pensii și universităților. Totodată, ea a invocat obligațiile statelor în raport cu deciziile Curții Internaționale de Justiție privind ilegalitatea ocupației și interdicția de a sprijini transferul de arme către un stat care comite crime de război. În ultimul său raport, Albanese a descris detenția „ilegală și masivă” a palestinienilor ca o practică ce s-ar fi normalizat, alături de tortură în detenție, enumerând abuzuri precum bătăi, fracturi intenționate, înlănțuiri prelungite, privare de somn și hrană, refuzul îngrijirii medicale, abuzuri sexuale și violuri, inclusiv asupra copiilor, potrivit afirmațiilor sale bazate pe dovezile strânse. În același context, ea a spus că Israelul ar încerca să creeze „mizerie și haos” în Fâșia Gaza pentru a împinge populația să plece și că ar favoriza intrarea bunurilor comerciale în detrimentul ajutoarelor umanitare. AGERPRES mai consemnează că directorul general al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Pierre Krahenbuhl, a declarat recent la Geneva că, dincolo de decesele civililor, „situația din Gaza este la fel de dramatică și nedemnă ca pe timpul războiului”. [...]
Iran a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului , potrivit Reuter după ce președintele american Donald Trump a amânat un atac asupra rețelei electrice a Iranului. Decizia lui Trump a venit în urma unor discuții pe care le-a descris ca fiind „foarte bune și productive” cu oficiali iranieni, referitoare la o „rezolvare completă și totală a ostilităților în Orientul Mijlociu”. Rachetele au declanșat alarme de raid aerian în diverse părți ale Israelului, inclusiv în Tel Aviv, unde au fost auzite explozii cauzate de interceptări. Într-un atac, locuințe din nordul Israelului au fost avariate de resturi căzute. Nu s-au raportat decese. Reacții și impact asupra piețelor După anunțul lui Trump, piețele financiare globale au reacționat pozitiv, cu prețurile acțiunilor în creștere și prețurile petrolului scăzând sub 100 de dolari pe baril. Totuși, aceste câștiguri au fost amenințate după ce Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a declarat că nu au avut loc negocieri cu SUA și că informațiile difuzate de Trump sunt „știri false” menite să manipuleze piețele financiare și de petrol. „Nu au avut loc negocieri cu SUA, iar știrile false sunt folosite pentru a manipula piețele financiare și de petrol și pentru a scăpa de impasul în care SUA și Israelul sunt prinse”, a scris Qalibaf pe platforma X. Iranul a continuat să lanseze atacuri asupra țintelor americane, descriind declarațiile lui Trump drept „operațiuni psihologice” fără impact asupra luptei Teheranului. Tensiuni în creștere Piețele globale au crescut în urma anunțului lui Trump de a amâna ultimatumul pentru Iran de a redeschide Strâmtoarea Hormuz, un canal esențial pentru aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat al lumii. Cu toate acestea, marți, aceste câștiguri au fost sub amenințare, pe măsură ce piețele au evaluat mesajele contradictorii din partea Teheranului și Washingtonului. Prețurile futures la petrol au crescut din nou, Brent crude ajungând la 104,21 dolari pe baril, iar petrolul american la 91,93 dolari pe baril. Posibilitatea negocierilor Trump a menționat că discuțiile cu Iranul au fost foarte puternice și că există puncte majore de acord. Deși nu au avut loc negocieri directe între cele două națiuni, oficiali europeni și din Pakistan au transmis mesaje între părți. Se preconizează că discuții directe ar putea avea loc în Islamabad în această săptămână. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că a discutat cu Trump și că Israelul va continua atacurile în Liban și Iran, dar a recunoscut posibilitatea de a transforma realizările militare într-un acord care să le protejeze interesele vitale. Consecințe regionale Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Hormuz de la începutul conflictului cu SUA și Israel, pe 28 februarie. Peste 2.000 de persoane au fost ucise în acest război. Iranul a amenințat că va lovi infrastructura aliaților SUA în Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea duce la o perturbare extremă a aprovizionării globale cu energie. [...]
Donald Trump spune că SUA negociază acum cu Iranul un armistițiu , potrivit HotNews.ro , care citează AFP și Agerpres. Președintele american a afirmat marți că discuțiile vizează încetarea focului în războiul dintre cele două țări și că Teheranul ar dori oprirea conflictului. Trump a susținut că negocierile sunt în desfășurare și a indicat componența echipei americane implicate: emisarul Steve Witkoff, Jared Kushner, vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Declarațiile au fost făcute în Biroul Oval, în fața reporterilor prezenți la ceremonia de învestire a lui Markwayne Mullin în funcția de secretar pentru afaceri interne al SUA. Conform The Guardian , Trump a insistat că iranienii ar fi foarte interesați de un acord și a legat orice înțelegere de dosarul nuclear. El a afirmat că Teheranul ar fi acceptat o concesie majoră: renunțarea definitivă la arma nucleară. „Nu vreau să spun dinainte, dar au fost de acord că nu vor avea niciodată o armă nucleară. Au fost de acord cu acest lucru”, a declarat Trump. În același timp, liderul de la Casa Albă a spus că șeful Pentagonului, Pete Hegseth, ar fi fost „destul de dezamăgit” de perspectiva unui armistițiu, sugerând că acesta și generalul Dan Caine, șeful Statului Major, ar fi preferat o victorie militară completă. Trump a descris poziția lor drept o „atitudine bună”, deși a repetat că discuțiile ar merge „foarte bine” și a afirmat, întrebat despre șansele unui acord, că „acest război a fost câștigat”. Pe de altă parte, oficialii iranieni resping public existența negocierilor cu Washingtonul. Ambasada Iranului în Pakistan a calificat oferta de dialog drept „o înșelătorie” și a refuzat orice discuții, după ce Pakistanul s-a oferit să medieze un armistițiu. Misiunea diplomatică a invocat lipsa de încredere „după două runde de atacuri în timpul discuțiilor” și a transmis că „prin intimidare și retorică totalitară, nu există nicio posibilitate”. Cu o zi înainte, Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a emis o declarație în care neagă afirmațiile lui Trump privind negocierile, iar, citat de CBS News , a adăugat că Iranul își menține poziția de a respinge orice negocieri înainte de atingerea obiectivelor sale în urma războiului. În paralel, ambasada iraniană din Kabul a susținut pe rețelele sociale că Trump ar fi dat înapoi după amenințări privind vizarea infrastructurii energetice regionale. [...]
Rusia a început să trimită petroliere cu petrol și gaz spre Cuba , în pofida embargoului impus de SUA, într-o mișcare care poate amplifica tensiunile dintre Moscova și Washington, potrivit Libertatea , care citează publicația sârbă Blic și „date din analize internaționale”. Conform datelor din industrie invocate de sursă, cel puțin două nave rusești au fost implicate în transporturi de energie către Cuba . Un petrolier încărcat cu aproximativ 100.000 de tone de țiței se îndreaptă către insulă și ar urma să ajungă la începutul lunii aprilie. O altă navă, cu circa 27.000 de tone de gaz natural lichefiat, și-a schimbat traseul către Venezuela; dacă livrarea va fi finalizată, ar fi prima aprovizionare de acest tip după cea din Mexic, de la începutul anului. Miza este ridicată pentru Havana, în condițiile în care Cuba se confruntă cu pene de curent, lipsă de combustibil și inflație în creștere, iar sistemul energetic este descris ca fiind aproape de colaps. În acest context, autoritățile caută soluții pentru menținerea funcționării economiei, iar orice flux suplimentar de combustibil are impact imediat. În paralel, articolul amintește și de modul în care Rusia ar încerca să ocolească sancțiunile prin așa-numita „flotă-fantomă” (nave folosite pentru transporturi de energie în afara circuitelor obișnuite de control și asigurare). O investigație realizată împreună de OCCRP , Delfi , Helsingin Sanomat și Important Stories susține că petrolierele ar naviga, de regulă, cu doi membri suplimentari ai echipajului: un mercenar Wagner și un agent al serviciului secret militar GRU. Pe fondul acestor transporturi, administrația americană ar fi transmis că va lua măsuri împotriva țărilor care continuă să trimită combustibil în Cuba, iar Donald Trump a avut declarații dure în ultimele zile. „Ar putea «prelua Cuba» și că va face «ce va dori» cu ea.” În același timp, Rusia își consolidează relațiile cu Iranul, iar Vladimir Putin a transmis mesaje de susținere pentru conducerea de la Teheran, afirmând că Rusia rămâne „un prieten de încredere și un partener loial”. Totodată, potrivit sursei, în Europa există îngrijorări că Moscova ar încerca să profite de tensiunile globale pentru a slăbi relațiile dintre SUA și Europa și pentru a-și extinde influența, inclusiv pe fondul efectelor asupra pieței energiei și al mutării atenției internaționale de la războiul din Ucraina. [...]
Mohammad Bagher Ghalibaf este evaluat de SUA ca posibil interlocutor în Iran , pe fondul recalibrării contactelor după escaladarea militară, potrivit Libertatea , care citează The Guardian . Deși în trecut a lansat amenințări la adresa Washingtonului, președintele Parlamentului iranian este descris acum la Casa Albă drept un potențial partener „de încredere” pentru discuții care ar putea contribui la încheierea războiului. Articolul îl prezintă pe Ghalibaf ca pe un „supraviețuitor” într-o ierarhie politică și de securitate afectată de ceea ce sursa numește o campanie de „bombardamente chirurgicale”. În această ecuație, administrația americană ar încerca să identifice o figură pragmatică, însă The Guardian avertizează că o astfel de așteptare ar putea fi înșelătoare, Ghalibaf fiind asociat mai degrabă cu un profil de „mână de fier” decât cu unul tehnocratic. Mohammad Bagher Ghalibaf s-a născut în 1961, la Mashhad, și are legături vechi cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). În timpul războiului Iran-Irak a comandat o divizie a IRGC, iar ulterior a fost promovat în structurile de forță: a condus Divizia Aerospațială a IRGC (din 1997) și apoi poliția (din 2000). Textul mai notează că, în interiorul Gărzilor Revoluționare, a condus și brațul de construcții al organizației, un detaliu invocat în contextul ideii că ar avea experiență în proiecte de infrastructură și dezvoltare. În plan politic, Ghalibaf a fost primar al Teheranului între 2005 și 2017, perioadă în care au apărut acuzații de corupție, fără ca el să ajungă în fața instanței, conform relatării. Susținătorii săi îi atribuie proiecte de dezvoltare urbană, inclusiv extinderea metroului, iar un portret din 2008 din New York Times îl descria drept „modernizator autoritar”, după ce vorbise la forumul economic de la Davos despre deschiderea Iranului către investiții străine. În același timp, articolul menționează decizii cu componentă conservatoare socială, precum ordinul din 2013 ca anumite posturi ocupate de femei în administrația municipală să fie înlocuite cu bărbați. Un element central al profilului său rămâne asocierea cu reprimarea protestelor. Într-o înregistrare audio apărută ulterior pe rețelele sociale, Ghalibaf a spus că a participat la suprimarea protestelor studențești din 1999 și a afirmat: „Am fost printre cei care au bătut oameni pe stradă și sunt mândru de asta. Nu mi-a păsat că eram un comandant de rang înalt”. Textul mai arată că el a susținut o linie dură și în 2022, la protestele „Femeie, Viață, Libertate”, iar la începutul lui 2026 a catalogat protestele pe fondul crizei economice drept o „cvasi-lovitură de stat” și „terorism”. Pe lângă trecutul din aparatul de securitate, imaginea publică a lui Ghalibaf a fost afectată și de acuzații privind cheltuieli extravagante ale familiei sale. În campania prezidențială din 2024, au circulat relatări despre cumpărături la Istanbul făcute în 2022 de soția, fiica și ginerele său, inclusiv informația vehiculată că ar fi achiziționat două apartamente în valoare de 1,6 milioane de dolari. Ghalibaf a respins acuzațiile, susținând că este ținta unei campanii de denigrare și că s-a opus acelei călătorii. [...]
