Știri
Știri din categoria Externe
Furtunile de după valul de căldură au lovit infrastructura urbană și consumul de energie în Europa, într-un episod de vreme extremă care a adus victime și pagube, potrivit Daily Mail. În România, Austria și Grecia au fost raportate decese în contextul furtunilor și incendiilor, iar Portugalia se pregătește pentru temperaturi de până la 44°C.
În România, furtunile din noaptea de marți spre miercuri au afectat mai multe zone, inclusiv Bucureștiul, unde au fost inundate subsoluri și locuințe și au fost doborâți copaci. Serviciile de urgență au publicat imagini cu intervenții pentru degajarea crengilor de pe mașini și cu persoane traversând apă „până la brâu”, iar în localitatea Găneasa, lângă București, a fost găsită o persoană decedată într-o mașină lovită de un copac căzut.
Publicația notează că, doar în București, au fost raportate aproape 2.000 de apeluri de ajutor, potrivit serviciilor de urgență citate de Digi24, iar mai multe stații de metrou au fost inundate. Astfel de episoade pun presiune operațională pe rețelele de transport și pe serviciile municipale, prin intervenții de urgență și întreruperi locale.
În Austria, autoritățile au raportat că furtunile au provocat alunecări de teren în Tirol și în alte zone, iar un bărbat a murit după ce a fost lovit de o creangă căzută în districtul Perg (Austria Superioară). În același timp, articolul menționează că furtuna a fost precedată de un val de căldură, cu temperaturi de peste 40°C în unele regiuni luni și marți, ceea ce a „crescut consumul de energie și a ridicat prețurile la electricitate”.
În Portugalia, agenția meteo IPMA a plasat regiuni ale țării sub alertă roșie, pe fondul prognozelor care indică temperaturi ce ar putea ajunge la 44°C. IPMA a anunțat alertă roșie pentru Lisabona și Setúbal joi, urmând să fie extinsă vineri către Leiria și Coimbra; pentru alte regiuni au fost emise alerte portocalii, inclusiv pentru Évora, unde ar putea fi atinse 41°C. IPMA a avertizat că elementul „cel mai notabil” este durata episodului de căldură, estimată la cel puțin o săptămână, iar temperaturile nocturne ar putea rămâne la 24–28°C în mai multe nopți.
În Grecia, un incendiu de pădure în nordul țării a ucis două persoane înainte de a fi „ținut sub control”, potrivit pompierilor. Flăcările au amenințat satul Liti, la circa 15 km de Salonic, iar autoritățile au indicat că un bărbat a murit, o femeie a fost rănită și a fost găsit un al doilea corp, aflat în proces de identificare. Incendiile apar într-un moment sensibil, pe măsură ce Grecia se apropie de vârful sezonului turistic, iar publicația amintește că țara se confruntă anual cu incendii pe fondul secetei și al valurilor de căldură.
Daily Mail mai arată că recorduri de temperatură au fost depășite în mai multe țări europene, iar în Spania autoritățile au raportat peste 1.000 de decese asociate caniculei în iunie. Institutul de Sănătate Carlos III a indicat cel puțin 1.028 de decese legate de căldură, peste dublul nivelului din iunie 2025 (407), în timp ce agenția meteo Aemet a transmis că primul semestru din 2026 a fost cel mai cald de la începutul înregistrărilor și că iunie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună iunie, cu temperaturi medii cu 3,2°C peste normal.
Recomandate
Percepția românilor despre UE se îmbunătățește, iar asta ridică miza pentru politicile de securitate și energie : 74% dintre respondenți văd Uniunea Europeană drept „un spațiu al stabilității”, în creștere cu 5 puncte procentuale față de ultimul sondaj, potrivit Adevărul , care citează cel mai recent Eurobarometru publicat miercuri. La nivelul UE, 75% dintre europeni consideră că Uniunea este un spațiu al stabilității într-o lume tot mai instabilă, cu 8 puncte procentuale peste nivelul din octombrie-noiembrie 2025. Este al doilea cel mai mare procent din ultimul deceniu, conform datelor din sondaj. România: crește și percepția beneficiilor apartenenței Dincolo de ideea de „stabilitate”, 73% dintre respondenții din România spun că apartenența țării la UE este benefică. Valoarea este cu 6 puncte procentuale mai mare decât în sondajul similar realizat cu un an înainte. În același timp, 23% dintre români consideră că România nu a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, în scădere cu 7 puncte procentuale față de 2025. Context european: pesimism despre viitor, dar așteptări mai mari de la UE Sondajul indică un pesimism în creștere privind viitorul lumii: 58% dintre europeni se declară pesimiști, față de 38% optimiști, cu o creștere de 6 puncte procentuale a pesimiștilor comparativ cu toamna lui 2025. Ca stare de spirit, respondenții au ales cel mai des „incertitudine” (44%) și „speranță” (43%). În acest context, 74% dintre europeni consideră benefică apartenența la UE (nivel record atins prima dată în 2025). Principalul avantaj indicat este contribuția UE la protejarea păcii și consolidarea securității (40%), urmat de cooperarea îmbunătățită dintre statele membre (34%). Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , a legat această tendință de așteptări mai ferme privind acțiunea instituțiilor europene: „În această perioadă de incertitudine la nivel mondial, europenii văd din ce în ce mai mult Uniunea Europeană ca pe un reper de stabilitate. Într-o lume tulbure, această încredere este cel mai mare atu al Europei. Se așteaptă în mod clar de la noi să acționăm decisiv pentru a le oferi cetățenilor noștri securitate, prosperitate și oportunități.” Ce domenii sunt văzute ca prioritare: apărare, energie, economie Întrebați pe ce ar trebui să se concentreze UE pentru a-și consolida poziția în lume, europenii indică drept priorități: apărare și securitate (39%); independență energetică (35%), în creștere cu 6 puncte procentuale față de toamna lui 2025; competitivitate și economie (locul al treilea, fără procent detaliat în textul sursă). Separat, 68% dintre respondenți cred că rolul UE în protejarea cetățenilor împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important. Presiunea economică rămâne tema dominantă Deși majoritatea europenilor (83%) spun că sunt mulțumiți de calitatea vieții, indicatorul scade la 69% în rândul celor care au dificultăți ocazionale la plata facturilor și la 40% în rândul celor care se confruntă cu astfel de dificultăți aproape tot timpul. Sănătatea fizică și mintală (51%) și situația financiară (49%) sunt văzute drept principalele componente ale unei bune calități a vieții. În privința priorităților pentru Parlamentul European, inflația, creșterea prețurilor și costul vieții sunt pe primul loc (47%, +6 puncte procentuale față de toamna lui 2025), înaintea economiei și creării de locuri de muncă (35%) și a securității și apărării UE (34%). Cum a fost realizat sondajul Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara lui 2026 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 9 aprilie–4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre. Au fost realizate 26.421 de interviuri, preponderent față în față, cu interviuri video suplimentare în unele țări. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației fiecărei țări. Rezultatele complete sunt disponibile pe site-ul Eurobarometru . [...]
Crește sprijinul românilor pentru UE, iar așteptările se mută spre securitate și economie , potrivit datelor dintr-un nou Eurobarometru prezentat de Antena 3 . 74% dintre români văd Uniunea Europeană drept „un loc de stabilitate într-o lume cu probleme”, iar 73% consideră benefică apartenența României la spațiul comunitar, ambele procente în creștere față de sondajul anterior. De ce contează: mandat public mai puternic pentru politici UE cu impact economic și de securitate În același timp, românii indică explicit zonele în care vor rezultate: la nivelul temelor pe care ar dori să le vadă abordate cu prioritate de Parlamentul European , primele opțiuni sunt inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (42%), economia și crearea de locuri de muncă (41%) și apărarea și securitatea UE (31%). Pentru mediul de afaceri, această ierarhie sugerează că presiunea publică rămâne concentrată pe costuri, piața muncii și stabilitate, adică exact domeniile care influențează consumul, investițiile și deciziile de extindere. Ce spun românii că au câștigat din apartenența la UE Întrebați despre beneficiile apartenenței la UE, respondenții din România au plasat pe primele locuri: „UE oferă noi oportunități de muncă” (37%); „UE contribuie la protejarea păcii și consolidarea securității” (28%); „UE contribuie la creșterea economică” (25%); „UE îmbunătățește nivelul de trai” (25%). La nivelul întregii Uniuni, 74% dintre cetățeni consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la UE, iar 21% spun contrariul. În România, 73% au această opinie, iar 23% nu o împărtășesc. Așteptări mai mari privind rolul UE în crize și securitate Sondajul arată și o cerere de implicare mai puternică a UE în protecția față de crize globale și riscuri de securitate: 54% dintre români spun că acest rol ar trebui să devină mai important (în creștere cu șapte puncte procentuale), în timp ce 26% cred că ar trebui să devină mai puțin important. Când vine vorba despre direcțiile prin care UE și-ar consolida poziția în lume, românii pun pe primele locuri: apărare și securitate (36%); competitivitate, economie și industrie (27%); independență energetică (26%) și, la egalitate, securitate alimentară și agricultură (26%). Context: optimism ridicat, dar satisfacție mai scăzută cu viața în România Românii se declară mai optimiști decât media UE în privința viitorului lumii (57% optimiști, 38% pesimiști). În privința calității vieții, 63% dintre români spun că sunt mulțumiți, iar 37% nemulțumiți, față de 83% mulțumiți la nivelul UE. Între domeniile în care schimbările ar îmbunătăți calitatea vieții, românii indică, după situația financiară și capacitatea de a face față cheltuielilor zilnice (38%), siguranța locului de muncă și condițiile de muncă (33%) și calitatea și accesibilitatea asistenței medicale (29%). Cum a fost realizat sondajul Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara lui 2026 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 9 aprilie – 4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre. Au fost realizate 26.421 de interviuri, în principal față în față, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de populația fiecărei țări. [...]
România și Ucraina au stabilit o linie directă de comunicare pentru gestionarea rapidă a incidentelor de tipul celui din Portul Constanța , astfel încât informația să nu mai treacă „printr-un șir de mai mulți decidenți”, potrivit News . Președintele Nicușor Dan spune că, după incident, au existat contacte între cele două țări „la diferite niveluri”, iar acesta este „progresul” față de situația de acum două-trei săptămâni. Declarațiile vin în contextul întrebărilor legate de raportul privind drona care a intrat în portul Constanța, pe fondul informațiilor că a fost găsită o dronă care ar fi trecut pe sub radarele Ministerului Apărării. Șeful statului a indicat că sunt „două chestiuni”, una aeriană și una navală. Ce se știe despre evaluări și raportări Nicușor Dan a spus că, pe componenta aeriană, autoritățile sunt „într-un proces” și „într-un progres”, menționând că în aprilie evaluarea preliminară a Ministerului indica faptul că s-a produs evenimentul, dar „nu eram 100%”. Pentru componenta navală, președintele a precizat că există un raport preliminar și că a fost transmisă către partea ucraineană o listă de întrebări venită de la toate instituțiile implicate. Ce urmează și miza operațională Din perspectiva funcționării instituționale, linia directă invocată de președinte ar urma să reducă timpii de reacție și blocajele de coordonare în situații similare, prin scurtarea circuitului decizional între București și Kiev. Președintele a mai afirmat că, după incidentul din Portul Constanța, nu au mai existat incidente navale. [...]
Franța își fixează calendarul electoral pentru 2027 , cu primul tur al prezidențialelor pe 18 aprilie și al doilea pe 2 mai 2027, potrivit Stirile Pro TV . Datele au fost indicate de o sursă din cadrul executivului, care confirmă o informație publicată de cotidianul Ouest-France, notează AFP. Sursa citată a precizat că stabilirea calendarului urmează să fie oficializată miercuri, în Consiliul de Miniștri. De ce contează: constrângerea constituțională împinge scrutinul în zona sărbătorilor și vacanțelor Conform Constituției franceze, alegerile trebuie organizate cu 20 până la 35 de zile înainte de încheierea mandatului prezidențial. Emmanuel Macron și-a început al doilea mandat la 14 mai 2022, iar actualul mandat de cinci ani se încheie pe 13 mai 2027. În acest cadru, scrutinul ar urma să se desfășoare în timpul vacanței de primăvară, iar turul al doilea ar veni a doua zi după Ziua Muncii (1 mai). Ce variantă a fost respinsă Potrivit Ouest-France, autoritățile au preferat această opțiune în locul unui calendar alternativ, care plasa votul cu o săptămână mai devreme, pe 11 aprilie (turul I) și 25 aprilie 2027 (turul al doilea). [...]
Doi mercenari columbieni au fost uciși într-un incident armat la Nikolaev , un episod care ridică semne de întrebare privind controlul și disciplina în rândul combatanților străini din Ucraina , potrivit Mediafax . Incidentul s-a produs marți seara în orașul Nikolaev, relatează Nexta , citând informații ale poliției ucrainene. Martorii au spus că au auzit mai multe focuri de armă în timp ce un autoturism Opel se deplasa, iar mașina a rămas ulterior într-o intersecție cu semafor. Potrivit autorităților ucrainene, doi bărbați au fost uciși la fața locului, iar un al treilea a fost reținut. Nexta citează publicația „Prestupnosti.NET”, care susține că toți cei implicați în conflict ar fi mercenari din America Latină. Ce se știe despre suspecți și victime Conform informațiilor transmise, persoana reținută este un cetățean chilian, suspectat că i-a ucis pe cei doi cetățeni columbieni. Motivele conflictului nu sunt cunoscute, iar articolul nu oferă detalii despre contextul în care se aflau cei trei în Nikolaev sau despre apartenența lor la o structură militară anume. [...]
Primele tensiuni din Mercosur pe împărțirea beneficiilor acordului cu UE riscă să întârzie implementarea tratatului comercial semnat în ianuarie și încă neratificat, pe fondul acuzațiilor de „asimetrii” între economiile din bloc, potrivit Mediafax . Dezacordurile au ieșit la suprafață la cel mai recent summit al șefilor de stat din Mercosur, desfășurat marți în Paraguay, unde președintele paraguayan Santiago Peña – gazda reuniunii și responsabil cu predarea președinției blocului către Uruguay – a criticat deschis dezechilibrele interne care, în opinia sa, afectează modul în care ar urma să fie aplicat acordul comercial cu Uniunea Europeană. În intervenția sa, Peña a susținut că „terenul de concurență nu este egal” între statele membre, invocând diferențe de piață, industrie și logistică, și a cerut „rezultate concrete” pentru corectarea acestor dezechilibre, descrise ca având un „gust amar” în contextul acordului cu UE, care mai are nevoie de ratificare. Miza economică: cine câștigă din cotele de import către UE Un punct sensibil indicat de liderul paraguayan este distribuția exporturilor către UE între țările Mercosur, în condițiile în care Uniunea oferă cote de import cu avantaje tarifare (adică volume care pot intra pe piață cu taxe vamale mai mici), iar Mercosur le împarte între membrii săi. Peña a încadrat disputa ca pe o problemă de echitate internă și de credibilitate externă a blocului, argumentând că, pentru a fi „credibil în străinătate”, Mercosur trebuie „mai întâi să fie echitabil pe plan intern”. Ce urmează Din informațiile disponibile, acordul cu UE este semnat, dar încă neratificat, iar apariția acestor divergențe la nivel de șefi de stat indică un risc ca negocierile interne privind împărțirea beneficiilor (în special cotele) să devină o condiție pentru pașii următori de implementare. Mediafax notează că summitul a evidențiat tocmai aceste dezacorduri privind aplicarea acordului. [...]
