Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina extinde evacuările în Harkov, iar presiunea logistică pe autorități crește odată cu intensificarea atacurilor rusești și cu riscul unei înaintări a forțelor Moscovei, potrivit Mediafax.
Autoritățile locale au dispus evacuarea a peste 7.000 de persoane din mai multe localități din regiunea Harkov, după ce guvernatorul Oleh Syniehubov a anunțat extinderea zonei de evacuare obligatorie „în direcția Zolociv”, pe fondul „bombardamentelor sistematice” și al deteriorării situației de securitate.
„Vor fi evacuate 7.157 de persoane, dintre care 1.702 sunt copii și 311 sunt persoane cu mobilitate redusă. Administrația Militară Regională Harkov, împreună cu voluntarii și fondurile de caritate, le asigură persoanelor strămutate intern tot necesarul – de la locuințe temporare, până la asistență medicală, umanitară și juridică”, a transmis Syniehubov, într-un mesaj publicat pe Telegram.
Din datele comunicate de guvernator, evacuarea vizează un volum semnificativ de persoane vulnerabile, ceea ce implică resurse suplimentare pentru transport, cazare temporară și servicii medicale:
Administrația regională spune că lucrează împreună cu voluntari și organizații caritabile pentru a acoperi nevoile de bază ale persoanelor strămutate intern, inclusiv sprijin juridic.
Evacuarea din Harkov vine după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat consolidarea măsurilor de securitate în regiunile de nord, la granița cu Belarus, inclusiv verificări sporite ale persoanelor și controale la domiciliu. Potrivit instituției, obiectivul este prevenirea infiltrării unor grupuri ostile și contracararea unor posibile acțiuni de sabotaj, terorism sau spionaj.
În același context, președintele Volodimir Zelenski a avertizat în luna mai că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei din Belarus sau ar putea viza un stat NATO.
„Vor să atragă Belarusul mult mai adânc în război și să lanseze operațiuni ofensive suplimentare tocmai de pe teritoriul belarus”, a declarat Zelenski pe 15 mai, conform sursei citate.
Recomandate
Volodimir Zelenski cere menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și rachete antiaeriene mai performante , avertizând că orice relaxare a presiunii economice ar întări capacitatea Moscovei de a continua războiul, potrivit Antena 3 . Mesajul vine pe fondul tensiunilor dintre Kiev și Washington, după decizii atribuite lui Donald Trump privind sancțiunile și accesul la servicii critice pentru Ucraina. Într-un interviu acordat CNN la Kiev, Zelenski a spus că disputele recente cu Trump „nu sunt personale”, dar a insistat că ridicarea sancțiunilor ar avea un efect direct: ar consolida poziția lui Vladimir Putin. În același timp, liderul ucrainean a cerut „rachete mai bune” pentru apărarea aeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare care limitează capacitatea Ucrainei de a doborî rachete balistice, chiar dacă primește avertizări privind atacurile. Sancțiunile, linia roșie a Kievului Zelenski a legat explicit eficiența sancțiunilor de echilibrul de putere din război și a respins ideea relaxării lor, în contextul în care Trump ar fi suspendat unele sancțiuni, decizie care a atras critici inclusiv din propriul partid, notează articolul. „Cred că, dacă ridicăm sancțiunile, îl vom face mai puternic. Nu este ceva personal între mine și președintele Trump și, desigur, sunt împotriva oricărei ridicări a sancțiunilor.” Tot în acest context, Zelenski l-a acuzat pe Trump că este „de partea greșită a istoriei”, după ce acesta a anunțat un acord pentru achiziționarea de combustibil rusesc, ceea ce ar răsturna eforturile internaționale de izolare a Rusiei. Negocieri și „înghețarea” frontului, fără cedări teritoriale Președintele ucrainean a făcut aluzie la posibilitatea „înghețării” actualelor linii ale frontului pentru un armistițiu care să oprească uciderile și să permită discuții, dar a exclus cedarea de teritorii și recunoașterea zonelor ocupate ca parte a Rusiei. „Pământul nostru este foarte important pentru că este vorba despre oameni. Nu este vorba despre kilometri.” În paralel, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , a discutat timp de trei ore cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, iar Putin a acceptat organizarea unor discuții în noiembrie, fără detalii concrete, potrivit informațiilor din articol. Zelenski a spus că întâlnirea sa de la Oslo a fost „productivă”, dar că nu este convins de angajamentul lui Putin față de pace. Presiune militară și fricțiuni operaționale: Starlink /Starshield și interceptoarele Articolul menționează că accesul forțelor ucrainene la Starlink (serviciu de internet prin satelit operat de compania lui Elon Musk) a fost restricționat. Zelenski a afirmat că schimbul de informații ar fi fost restabilit, însă Starshield (varianta de nivel militar a SpaceX) „nu a fost încă restabilit pe deplin”. În același timp, Rusia a lansat „sute de drone și rachete balistice” asupra Ucrainei în cursul nopții, în pofida afirmației lui Trump că administrația sa este „mai aproape ca niciodată” de soluționarea războiului. Miza imediată pentru Kiev, așa cum o formulează Zelenski, rămâne dublă: menținerea sancțiunilor pentru a limita resursele Rusiei și accelerarea livrărilor de capabilități antiaeriene, într-un moment în care intensitatea atacurilor pune presiune pe apărarea Ucrainei. [...]
SUA au reluat avertismentele timpurii către Ucraina privind rachetele rusești , un flux de informații pe care președintele Volodimir Zelenski spune că îl consideră esențial pentru protecția civililor și care fusese suspendat temporar, potrivit Mediafax . Zelenski a afirmat că Ucraina primește din nou notificări prealabile despre rachete balistice care se apropie, după ce atacuri recente ar fi avut loc fără avertizare, „lăsând civilii vulnerabili”. Declarațiile au fost făcute marți, după o întâlnire în Norvegia cu trimisul american Steve Witkoff , iar informația este atribuită de Mediafax publicației The Guardian. „Acum funcționează. Este minunat”, a spus Zelenski, adăugând că mișcarea SUA ar salva vieți. Context: tensiuni SUA–Ucraina și discuții despre negocieri În același context diplomatic, Witkoff urmează să se întâlnească miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, după discuții descrise drept „constructive” de un oficial american citat de Reuters. Potrivit aceleiași surse, emisarul american ar urmări „crearea unei căi” către negocieri trilaterale directe și negocieri multilaterale mai ample. Mediafax notează că discuțiile de la Oslo au avut loc pe fondul unei crize în relațiile dintre SUA și Ucraina, în care Donald Trump l-a criticat public pe Zelenski și a sugerat că acesta ar fi un obstacol în calea unui acord de pace. Impact operațional: de la protecția civililor la capacitatea de luptă Zelenski a legat reluarea avertismentelor de reducerea riscului pentru populație, explicând că notificările permit oamenilor să știe când se apropie rachete balistice. Separat, el a spus că a discutat și despre restricțiile impuse săptămâna trecută de secretarul de stat Marco Rubio asupra Starshield , versiunea de nivel militar a serviciului de internet prin satelit al lui Elon Musk. Potrivit declarațiilor sale, încetinirea activității ar fi afectat capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri cu drone de rază medie asupra pozițiilor rusești de pe front. Zelenski a respins ideea că Ucraina „pierde războiul”, dar a admis pierderi umane cauzate de atacurile rusești și de trecerea timpului, conform relatării Mediafax. [...]
SUA își testează din nou canalul de negociere cu Rusia prin trimiterea emisarului special Steve Witkoff la Sankt Petersburg, într-un moment în care președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski cere o întâlnire trilaterală cu Donald Trump și Vladimir Putin, potrivit Daily Mail . Zelenski a spus, într-o conferință de presă după o întâlnire pe care a descris-o drept „constructivă” cu Witkoff în Norvegia, că a fost discutată posibilitatea unei reuniuni „în trei”, pentru a aborda „chestiuni pe care doar liderii le pot rezolva”. Liderul ucrainean a adăugat că Witkoff urma să meargă în Rusia „a doua zi”, pentru a vedea „ce are de spus Putin”. Întâlnirea Zelenski–Witkoff a fost găzduită de Norvegia și Finlanda, în cadrul eforturilor de a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Un oficial american a caracterizat discuțiile drept „foarte productive și constructive” și a vorbit despre o „aliniere puternică la nivel de lucru” între SUA, Ucraina și Europa privind „pașii următori”. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a afirmat că s-a făcut „progres real” pe propunerile de pace, fără să ofere detalii. Ce urmează: discuții la Sankt Petersburg, fără așteptări de „miracol” Witkoff a ajuns miercuri la Sankt Petersburg pentru a se întâlni cu lideri ruși, a face schimb de idei rezultate din reuniunea de la Oslo și a transmite propuneri din partea colegilor europeni și americani, mai notează publicația. În paralel, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova este dispusă să asculte noi propuneri americane privind Ucraina, dar nu se așteaptă la vreun „miracol” din partea Washingtonului. Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a spus că președintele rus îl va primi pe Witkoff la Palatul Konstantin din Sankt Petersburg, în prima parte a zilei de miercuri. Materialul indică faptul că aceste întâlniri sugerează o încercare de a da impuls eforturilor de pace conduse de SUA, la mai bine de patru ani și jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, însă fără indicii privind un progres iminent. Presiune politică de la Washington și o problemă operațională pentru Kiev La Casa Albă, Donald Trump a intensificat presiunea asupra lui Zelenski pentru a ajunge la un acord cu Rusia, pe fondul deteriorării relației dintre cei doi, potrivit relatării. Trump a spus că vrea ca Zelenski „să facă o înțelegere” și a invocat costuri ridicate pentru SUA, avertizând că, în lipsa unui acord, „va fi un lucru foarte rău”. Separat, Zelenski a afirmat că Ucraina primește din nou avertizări timpurii de la parteneri privind rachete rusești, după lovituri recente care, potrivit lui, ar fi avut loc fără notificare prealabilă. El a susținut că, timp de cel puțin o săptămână, țara sa nu ar fi primit avertizări timpurii despre rachete balistice îndreptate spre capitală, iar astfel de informații „salvează vieți” prin alertarea populației și oferirea de timp pentru interceptare. [...]
Washingtonul pregătește o nouă rundă de discuții cu Rusia după ce emisarul american Steve Witkoff a avut o întâlnire pe care secretarul de stat Marco Rubio o descrie drept „pozitivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Rubio a spus că discuția dintre Witkoff și Zelenski nu a adus „nimic neașteptat” și că, pe baza ideilor rezultate, emisarul american poate merge la Sankt Petersburg pentru a le prezenta părții ruse, „să vedem dacă reușim să facem niște progrese”, notează AFP, citată de Mediafax. Witkoff este așteptat miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg, pentru discuții cu oficiali ruși privind încheierea conflictului. Context: tensiuni recente între Washington și Kiev Demersul diplomatic vine după o săptămână de tensiuni între administrația Trump și Zelenski. În acest context, Rubio a făcut referire și la nemulțumiri exprimate de liderul ucrainean legate de livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, accesul la Starlink și întreruperea accesului la informații. În privința Starlink și Starshield, Rubio a susținut că președintele SUA nu are legătură cu deciziile companiei și ale lui Elon Musk. „Președintele nu are nicio legătură cu deciziile luate de Starlink și Starshield, precum și de domnul Musk. Este o companie privată; președintele nu conduce această companie și nu îi poate ordona să facă nimic. Vă spun, nu a existat nicio cunoaștere prealabilă”, a mai spus Marco Rubio. Ce urmează Următorul test al inițiativei este vizita lui Witkoff la Sankt Petersburg și reacția părții ruse la ideile discutate anterior cu Zelenski. În material nu sunt oferite detalii despre conținutul acestor propuneri sau despre un calendar al unor negocieri directe cu Vladimir Putin. [...]
Volodîmîr Zelenski susține că Rusia a sprijinit direct Iranul cu drone și, probabil, cu informații satelitare , un semnal care complică orice încercare de „decuplare” a dosarelor Ucraina–Orientul Mijlociu în negocierile Washington–Moscova, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, la Oslo , într-o conferință de presă comună cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb. Zelenski a spus că Ucraina a identificat dovezi privind livrări de drone rusești către Iran și că suspectează că Moscova a oferit și sprijin de informații, inclusiv din sateliți. „Cred că Putin îi ajută pe iranieni și a ajutat, pentru că am văzut diferite detalii de la dronele pe care Rusia le-a livrat Iranului.” „Cred, de asemenea, că au împărtășit cu ei informații, adică de la sateliți și alte informații. Asta știm.” De ce contează: negocierile cu Moscova, sub presiunea „dosarului Iran” Intervenția lui Zelenski vine în contextul în care, notează publicația, la Washington cresc întrebările despre abordarea față de Rusia, mai ales după ce președintele Donald Trump a relaxat restricțiile privind exporturile energetice rusești, în timp ce urmărește un acord diplomatic pentru a opri războiul din Ucraina. În același timp, Zelenski a răspuns unei întrebări a postului norvegian NRK despre posibilitatea ca Vladimir Putin să folosească Iranul ca pârghie geopolitică în relația cu Trump. Liderul ucrainean a evitat să speculeze asupra intențiilor Kremlinului, dar a spus că, din perspectiva sa, „Rusia rămâne de partea iranienilor”. Ce elemente invocă Ucraina despre cooperarea Rusia–Iran Kyiv Post reamintește că Zelenski a avertizat și în martie, într-o postare pe X, că serviciile ucrainene ar fi obținut dovezi privind asistență de informații din partea Rusiei pentru Iran. Potrivit articolului, Ucraina a susținut ulterior că Moscova și-ar fi folosit capabilitățile de informații – inclusiv informații de semnal și informații electronice – pentru a sprijini Teheranul, cu efect de amplificare a instabilității în Orientul Mijlociu. Publicația mai arată că, în septembrie, a relatat despre ceea ce Ucraina descrie drept o rețea ruso-iraniană de recunoaștere, care ar fi implicat supraveghere prin satelit a unor instalații militare americane și ale statelor din Golf. În acest context, Zelenski a afirmat că, între 19 și 20 iulie, sateliți ruși ar fi monitorizat patru baze aeriene din Orientul Mijlociu: două în Bahrain, una în Iordania și una în Kuweit. Context: parteneriatul militar, tot mai „bidirecțional” Rusia și Iran și-au apropiat cooperarea militară după invazia pe scară largă a Ucrainei, începută în februarie 2022. Iranul a furnizat Rusiei drone de atac Shahed, pe care Moscova ar fi ajuns ulterior să le producă și să le folosească pe scară largă împotriva orașelor și infrastructurii critice ucrainene. Articolul notează însă că evoluții recente sugerează că asistența militară ar curge tot mai mult în ambele direcții. În martie, Zelenski a declarat pentru CNN că Rusia ar furniza forțelor iraniene drone, pe fondul unor atacuri care implicau ținte americane și israeliene. Poziția lui Trump, în contrast cu avertismentele Kievului Pe 13 octombrie, Trump a spus că nu crede că Rusia sau China ajută semnificativ Iranul, deși, potrivit Kyiv Post, există rapoarte ale serviciilor de informații americane care indică faptul că Moscova ar fi oferit Teheranului informații militare și alte forme de sprijin. În lipsa unor detalii suplimentare prezentate public în material despre natura „dovezilor” invocate de Kiev, rămâne neclar ce elemente pot fi verificate independent în acest moment. Totuși, mesajul politic al Ucrainei este că relația Rusia–Iran nu poate fi tratată ca un subiect secundar în discuțiile despre Ucraina. [...]
Guvernul britanic cere gospodăriilor să fie pregătite pentru întreruperi de servicii esențiale de până la trei zile , în cadrul unei campanii naționale lansate pe fondul riscurilor tot mai discutate de autorități – de la fenomene meteo extreme la atacuri cibernetice, potrivit Agerpres . Campania, intitulată „Fii gata ”, îi îndeamnă pe britanici să se echipeze pentru posibile întreruperi ale energiei electrice, apei, telecomunicațiilor sau accesului la internet. Recomandarea vizează constituirea unui stoc minim la domiciliu, aliniat unor recomandări similare din alte țări europene. Un site dedicat include o listă de verificare cu articole considerate utile în astfel de situații, între care: apă îmbuteliată; alimente neperisabile; lanterne cu baterii de rezervă; radio FM; bani. În acest context, premierul Andy Burnham a invocat frecvența mai mare a evenimentelor neprevăzute, dând ca exemplu furtunile, și a prezentat demersul drept o măsură practică de continuitate pentru gospodării. Componenta operațională: resurse suplimentare pentru incendii de vegetație Mesajul de pregătire a populației vine în paralel cu măsuri anunțate pentru întărirea capacității de intervenție la incendii de vegetație. Burnham a spus anterior, la o întâlnire la Liverpool cu șefi ai pompierilor, oficiali locali și experți, că elicopterele și aeronavele militare britanice vor fi echipate pentru a combate incendiile forestiere. De asemenea, serviciile de pompieri din Anglia ar urma să primească echipe suplimentare de specialiști pentru incendiile de vegetație. Guvernul a indicat că alocă până la 45 de milioane de lire sterline (aprox. 270 de milioane de lei) pentru a răspunde creșterii numărului de incendii. De ce contează: riscuri multiple și presiune pe servicii Regatul Unit s-a confruntat cu incendii de vegetație în fiecare vară din ultimii ani, pe fondul secetei și al căldurii extreme, fenomene a căror intensitate și frecvență sunt exacerbate de schimbările climatice cauzate de activitatea umană, potrivit consensului științific citat în material. Guvernul a argumentat, într-un comunicat, că furtunile din iarna trecută și incendiile din această vară au arătat cum fenomenele meteo extreme pot perturba viața de zi cu zi și serviciile esențiale. Secretarul Apărării, Wes Streeting, a îndemnat populația la BBC să fie „vigilenți fără a ceda panicii” și a menționat, anterior, că atât gospodăriile, cât și companiile ar trebui să evalueze dacă sunt pregătite pentru o posibilă perturbare a lanțurilor de aprovizionare critice, inclusiv în scenarii legate de „state ostile sau teroriști”. [...]
