Știri
Știri din categoria Externe
Utilizarea intensivă a dronelor de către Ucraina începe să schimbe tactica Rusiei pe frontul din Donețk, îngreunând atacurile în grup și forțând infanteria rusă să înainteze „unul câte unul”, pe fondul loviturilor asupra logisticii, potrivit Agerpres, care citează agenția EFE.
În regiunea Donețk, orașul Konstiantinivka a devenit epicentrul luptelor, în condițiile în care Rusia încearcă, chiar și cu un ritm lent de înaintare, să se apropie de Sloviansk și Kramatorsk. În prezent, 25% din regiune se află sub control ucrainean, conform relatării.
După luni de încercări de a captura orașul, armata ucraineană neagă informațiile difuzate de partea rusă despre o înaintare decisivă în Konstiantinivka, însă recunoaște că aproximativ 120 de soldați ruși au reușit să se infiltreze în municipiu.
Șeful Corpului 19 al Armatei Ucrainei, Oleksandr Bakulin, a descris situația drept „dificilă”, din cauza prezenței unui număr mic de trupe ruse răspândite prin oraș. El a mai spus că cea mai mare parte a trupelor ucrainene se află la periferie și că forțele ruse nu au reușit să preia controlul total asupra niciunei zone din municipalitate, unde continuă luptele.
Platforma de monitorizare DeepState susține că infanteria rusă împinge spre interiorul orașului pentru a tăia rutele de aprovizionare ale trupelor ucrainene rămase acolo.
Rusia atacă Konstiantinivka cu drone și aviația, urmărind să distrugă construcțiile care pot servi drept adăpost apărătorilor ucraineni. În oraș ar mai locui sute de civili, printre ruine.
Analiști citați în material avertizează că o eventuală cădere a orașului – considerată „probabilă” – ar complica aprovizionarea forțelor ucrainene în zonă, deoarece dronele rusești ar deveni o amenințare mai directă pentru Kramatorsk. Totuși, pentru a ajunge la Kramatorsk și Sloviansk, armata rusă ar trebui să ocupe și Drujkivka, un oraș de dimensiuni similare.
În paralel, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington afirmă că Moscova exagerează progresele din Konstiantinivka prin videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care apar steaguri rusești „peste tot” în oraș. ISW adaugă că progresele confirmate nu înseamnă neapărat că „centura fortificată” din Donețk va cădea într-un timp scurt.
Pe teren, utilizarea pe scară largă a dronelor a îngreunat atacurile în grup ale infanteriei ruse, care își trimite acum soldații unul câte unul, o schimbare majoră față de bătălii precum Bahmut (2023) sau Pokrovsk (2024–2025), potrivit relatării.
Deși Rusia păstrează o superioritate numerică, un militar ucrainean dintr-o unitate de drone a declarat pentru EFE că Ucraina ar avea, în general, un avantaj în inovație și adaptarea tehnologiilor dronelor pentru eficiență sporită, chiar dacă Rusia poate produce rapid drone în masă.
În același timp, Grupul de Rezistență Informativă susține că atacurile ucrainene asupra logisticii militare ruse pe drumuri-cheie din teritoriile ocupate și din Crimeea au provocat pierderi record de vehicule pentru Rusia în luna iunie. Analistul Oleksandr Kovalenko apreciază că aceste lovituri ar urma să limiteze și mai mult capacitatea Rusiei de a-și menține ofensiva și ar putea facilita noi contraatacuri ucrainene.
Recomandate
Atacul Ucrainei asupra unui petrolier sancționat ridică presiunea pe exporturile de petrol ale Rusiei , vizând direct navele folosite pentru ocolirea restricțiilor occidentale, potrivit Agerpres . Forțele armate ucrainene au anunțat că au atacat miercuri dimineață, în Marea Neagră, un petrolier din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei, conform unui comunicat al Statului Major ucrainean publicat pe Facebook. Informația este relatată de agenția EFE. Nava vizată a fost identificată drept FINA A . Statul Major ucrainean susține că petrolierul se află sub sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, Elveția, Regatul Unit, Canada și Ucraina, iar amploarea pagubelor este „în curs de evaluare”. De ce contează: lovitură în mecanismul de ocolire a sancțiunilor „Flota din umbră” este folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile prin care statele occidentale încearcă să-i perturbe exporturile de petrol. În acest context, atacurile asupra unor astfel de nave pot avea efecte operaționale asupra logisticii de export și pot amplifica riscurile pentru transportul maritim asociat acestor rute. Ucraina a atacat mai multe nave din această categorie în Marea Neagră în ultimele luni, mai notează comunicatul citat. [...]
Uniunea Europeană încearcă să reia un canal diplomatic cu Rusia , după ce un membru al cabinetului președintelui Consiliului European, António Costa, a contactat Kremlinul în ultimele săptămâni, pe fondul discuțiilor tot mai intense despre rolul Europei în eventuale negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Antena 3 . Contactele au fost descrise ca fiind scurte și au avut ca obiect „situația din Ucraina”, un oficial UE invocând necesitatea apărării unor „interese specifice” ale Uniunii și importanța existenței unor canale diplomatice cu Moscova. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al demersului. În același timp, sursa citată precizează că nu a existat o inițiativă „concertată” sau una oficială, susținută de instituțiile UE ori de majoritatea capitalelor europene. În paralel, unii lideri europeni au avut contacte directe cu președintele rus Vladimir Putin în ultimele luni, iar la începutul lunii iunie un grup de ambasadori francezi, britanici și germani s-a întâlnit la Moscova cu un ministru adjunct de externe al Rusiei. Oficialul UE citat a mai spus că António Costa ar fi în „coordonare strânsă” cu liderii europeni privind o posibilă implicare cu Rusia și temele care ar urma discutate „când va veni momentul potrivit”, subliniind însă că UE „nu este un mediator” între Ucraina și Rusia. Presiune pentru un rol european în negocieri și diviziuni între statele membre Discuțiile despre implicarea Europei în negocierile Rusia–Ucraina s-au intensificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor UE, la o reuniune din Cipru luna trecută, să joace un rol mai activ în negocierile de pace dintre Kiev și Moscova. Potrivit unor diplomați familiarizați cu afirmațiile sale, Zelenski a invocat și retragerea parțială a Statelor Unite din aceste eforturi. Tema a alimentat dezbateri între cele 27 de state membre privind cine ar trebui să reprezinte UE: Polonia și țările baltice s-au opus discuțiilor directe, argumentând că acestea ar putea slăbi presiunea asupra Moscovei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a susținut ideea. Ce urmează Implicarea Europei în negocierile de pace ar urma să fie discutată joi, la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles , însă nu este așteptată o decizie privind cine ar conduce eventualele discuții, potrivit a doi diplomați ai UE citați în material. [...]
SUA și Iranul discută devansarea semnării memorandumului pentru a redeschide mai repede Strâmtoarea Ormuz , un pas cu impact direct asupra fluxurilor de energie și transportului maritim, potrivit Mediafax , care citează surse Axios. În forma actuală, semnarea memorandumului de înțelegere este programată pentru vineri, însă părțile și mediatorii analizează fie amânarea, fie varianta unei semnări „electronice” chiar astăzi. Chiar și în acest scenariu, întâlnirea negociatorilor rămâne planificată pentru 19 iunie, în Elveția, potrivit acelorași surse. Miza accelerării calendarului ar fi intrarea mai rapidă în vigoare a prevederilor legate de Strâmtoarea Ormuz. O sursă diplomatică citată de Axios spune că discuțiile au urmărit „deschiderea strâmtorii Ormuz mai devreme de vineri”, deoarece ambele părți ar fi fost de acord asupra acestui punct. De ce contează: publicarea textului și incertitudinea asupra semnării Sursele Axios mai susțin că autoritățile iraniene au insistat ca textul memorandumului să nu fie publicat înainte de semnarea oficială. Dacă documentul ar fi devansat, SUA ar putea publica „în sfârșit” textul acordului, după intrarea în vigoare a prevederilor, conform relatării. Există însă neclarități privind stadiul real al semnării. Vicepreședintele american J.D. Vance a afirmat că memorandumul ar fi fost deja semnat electronic pe 14 iunie, dar sursele Axios oferă versiuni diferite: una confirmă semnarea, cu precizarea că ar fi necesară o a doua semnătură, iar o altă sursă susține că memorandumul nu a fost încă semnat. Ce urmează: negocieri pe nuclear, după semnarea oficială Statele Unite și Iranul au anunțat că au ajuns la acorduri de pace în noaptea de 15 iunie. După semnarea oficială a memorandumului, părțile ar urma să înceapă negocieri de 60 de zile privind programul nuclear iranian și alte chestiuni, potrivit ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi . Delegația SUA ar urma să fie condusă de vicepreședintele J.D. Vance, iar cea iraniană de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, iar pe agenda discuțiilor din Elveția este menționată și începerea negocierilor privind programul nuclear iranian, conform surselor Axios citate de Mediafax. [...]
Ucraina spune că a perturbat aprovizionarea armatei ruse, vizând combustibil și muniții , într-o serie de operațiuni care ar fi lovit direct logistica din teritoriile ocupate, potrivit Adevărul . Miza acestor acțiuni este una operațională: reducerea ritmului de alimentare a frontului și, implicit, a capacității de luptă a forțelor ruse. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat imagini video despre care afirmă că surprind atacuri asupra infrastructurii logistice ruse, cu ținte precum stocuri de combustibil, muniții, vehicule și alte resurse destinate trupelor Moscovei. Conform HUR, materialele ar arăta acțiunile unității speciale „Prymary” („Fantomele”) , desfășurate în aprilie și mai 2026, pe rute de transport și aprovizionare folosite pentru susținerea operațiunilor de pe front. Serviciul ucrainean susține că loviturile ar fi distrus stocuri și echipamente înainte ca acestea să ajungă la unitățile combatante și că ar fi „perturbat lanțurile de aprovizionare”, încetinind mobilizarea rezervelor și afectând capacitatea operațională a forțelor ruse, potrivit Kyiv Post. „Inamicul poate schimba rutele, își poate dispersa resursele și poate încerca să-și ascundă mișcările, dar Prymary continuă să identifice punctele critice și să lanseze lovituri precise”, au transmis reprezentanții HUR. Totuși, HUR nu a indicat locațiile exacte ale atacurilor și nici nu a prezentat evaluări independente care să confirme amploarea pagubelor din imaginile publicate. Atacuri cu drone și presiune pe infrastructura petrolieră În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, strategie descrisă de Kiev drept o formă de „sancțiuni pe termen lung”, menită să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. Potrivit informațiilor prezentate, drone ucrainene cu rază lungă ar fi lovit un depozit de petrol din regiunea Krasnodar și ar fi vizat cea mai mare rafinărie din zona Moscovei. Autoritățile regionale din Krasnodar au anunțat că resturile unei drone doborâte au provocat un incendiu la un depozit de petrol din localitatea Poltavskaya (raionul Krasnoarmeysky). În aceeași zi, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 35 de drone care se îndreptau spre capitală într-un interval de aproximativ două ore. De asemenea, presa ucraineană a relatat că au fost vizate rafinăriile Taneco și TAIF-NK din Nizhnekamsk, descrise drept două dintre cele mai importante obiective ale industriei petroliere ruse. Efecte invocate: penurie de combustibil în Crimeea ocupată Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și logistice, au apărut informații privind o penurie de combustibil în Crimeea ocupată de Rusia, situație pe care autoritățile ucrainene o leagă de operațiuni menite să perturbe aprovizionarea peninsulei. Andrii Kovalenko, directorul Centrului ucrainean pentru combaterea dezinformării, a susținut că responsabilitatea pentru efectele economice și logistice ale războiului revine conducerii de la Kremlin și societății ruse, pe care o acuză că l-a menținut la putere pe Vladimir Putin. [...]
China pregătește să limiteze agresiv reducerile finanțate forțat de platforme , într-o mișcare de reglementare care vizează oprirea „războaielor de preț” din livrările de mâncare și, implicit, stabilizarea concurenței într-un sector unde pierderile au devenit un semnal de alarmă, potrivit Mediafax . Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței (SAMR) a publicat miercuri un proiect de reguli care intră în consultare publică până la 17 iulie. Inițiativa vine pe fondul intensificării competiției dintre marile platforme digitale, într-o perioadă de încetinire a consumului intern, notează Reuters, citată de publicație. Ce ar interzice proiectul de reguli Documentul propune, între altele, restricții directe asupra mecanismelor prin care platformele împing costurile promoțiilor către comercianți și asupra practicilor de vânzare sub cost. Concret, proiectul include: interzicerea practicilor prin care platformele obligă comercianții să participe la campanii de subvenționare a prețurilor sau să suporte costurile reducerilor; limitarea folosirii avantajelor de capital pentru practici monopoliste sau de concurență neloială; limitarea vânzării produselor sub cost. Reacția companiilor: sprijin public, dar cu impact direct asupra promoțiilor Meituan , liderul pieței de livrări de mâncare din China, a transmis într-un comunicat pe rețelele sociale că susține propunerile și va colabora pentru implementarea noilor cerințe. Compania a arătat că regulile ar ajuta la „definirea limitelor de conformitate” pentru reduceri și campanii promoționale. Declarații similare au venit și din partea principalilor rivali ai Meituan din segmentul de „retail instant”, controlați de Alibaba și JD.com, care au spus că vor sprijini noile reguli și vor proteja concurența loială. De ce intervine statul: pierderi și „cursa spre fund” Îngrijorările autorităților sunt alimentate și de rezultatele financiare din industrie. Meituan a raportat recent a treia pierdere trimestrială consecutivă, deși a atins estimările de creștere a veniturilor, semn – potrivit materialului – că presiunea concurențială începe să se tempereze după un an de competiție agresivă. Guvernul chinez a cerut în mod repetat oprirea „cursei spre fund” dintre platformele de livrare de alimente, comparând situația cu cea din industria mașinilor electrice. Luna trecută, SAMR a instruit autoritățile locale să deruleze până în decembrie inspecții extinse în sectoare precum live-streaming și livrări de alimente, pentru a combate războaiele intense de preț. [...]
Marea Britanie ridică miza de securitate în Canalul Mânecii , după ce o fregată rusă a tras focuri de avertizare pentru a devia un iaht civil sub pavilion britanic, incident pe care premierul Keir Starmer l-a catalogat drept „iresponsabil” și „nu ar fi trebuit să se întâmple”, potrivit Al Jazeera . Episodul a avut loc marți, în apropierea apelor teritoriale britanice, și a implicat un cuplu britanic aflat pe iahtul „Bright Future”, conform declarațiilor ministerelor apărării din Regatul Unit și Rusia. Moscova susține că a intervenit pentru a evita o posibilă coliziune, după ce ar fi încercat să contacteze ambarcațiunea. Ministerul rus al Apărării a precizat că fregata „ Admiral Grigorovich ” a observat iahtul pe un traseu care ar fi creat risc de coliziune și a tras focuri de avertizare după ce nu ar fi reușit să ia legătura cu acesta. Incidentul s-ar fi produs la circa 20 de mile marine (aprox. 37 km) la sud de Insula Wight, în afara apelor teritoriale ale Regatului Unit, iar focurile „nu au fost îndreptate” către iaht, potrivit versiunii ruse. Alan Kelvey, în vârstă de 70 de ani, aflat la bord împreună cu soția sa, a contestat relatarea Rusiei, spunând că nu se aflau pe un curs de coliziune și descriind declarația Moscovei drept „minciuni obișnuite”. Londra separă incidentul de ofensiva pe „flota din umbră”, dar îl tratează ca semnal de risc Ministerul britanic al Apărării a caracterizat incidentul drept „izolat” și a spus că nu are legătură cu sechestrarea, duminică, a unui petrolier asociat Rusiei, suspectat că ar fi încălcat sancțiunile în timp ce tranzita Canalul Mânecii — prima acțiune de acest tip a forțelor britanice, potrivit sursei. Starmer a afirmat că episodul cu iahtul nu indică „ceva mai sinistru”, dar a insistat că nu schimbă evaluarea Londrei privind comportamentul Rusiei în Europa. Aflat la summitul G7 din Franța, premierul a descris incidentul drept „profund îngrijorător” și „iresponsabil”, în contextul în care liderii G7 au anunțat că vor intensifica presiunea asupra Rusiei pe fondul războiului din Ucraina, aflat — potrivit lui Starmer — în al cincilea an. Context operațional: monitorizare navală și restricții economice Navele militare ruse care trec prin Canalul Mânecii sunt „în mod obișnuit” urmărite de Marina Regală, iar nava de patrulare HMS Mersey monitoriza fregata rusă în momentul incidentului, notează Al Jazeera. În paralel, Regatul Unit și alte state occidentale au interzis accesul în porturi pentru nave asociate așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei și au blocat furnizarea de servicii britanice — inclusiv asigurări, brokeraj sau servicii financiare — pentru nave care transportă petrol rusesc, o sursă importantă de venit pentru Rusia în efortul de război din Ucraina. [...]
