Știri
Știri din categoria Externe
O operațiune coordonată cu drone a Ucrainei a lovit direct logistica energetică a Rusiei, după ce atacuri cu rază lungă au vizat trei rafinării majore din Ufa, iar drone navale au scufundat o navă container în Marea Neagră, potrivit Kyiv Post.
Atacul a avut loc sâmbătă dimineață, 1 august. Publicația scrie că nava container „Yanina”, afiliată Rosatom și aflată sub sancțiuni, s-a scufundat după ce a fost lovită de două drone navale la circa 130 de mile (aprox. 209 km) de portul rus Novorossiysk. Președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat scufundarea navei, menționând că avea o capacitate de peste 100.000 de tone.
În paralel, drone cu rază lungă operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit trei rafinării Bashneft din Ufa (Republica Bașkortostan), la aproximativ 1.600 km de granița ucraineană. Țintele menționate sunt:
Acestea formează „unul dintre cele mai mari clustere de rafinare” din Rusia, cu o capacitate combinată de procesare de peste 23 milioane de tone de petrol pe an, conform aceleiași surse. SBU a susținut că rafinăriile sunt ținte militare legitime deoarece produc combustibil de aviație, motorină și benzină pentru aprovizionarea armatei ruse. După explozii, autoritățile locale au suspendat temporar zborurile pe aeroportul internațional din Ufa.
În regiunea Krasnodar, dronele SBU au lovit trei stații radar Podlet-K1 și o stație Kasta-2E2, folosite pentru detectarea țintelor aeriene. Atacurile au coincis cu lovituri asupra unor poziții ruse de război electronic și apărare antiaeriană în Crimeea ocupată; imagini satelitare ar fi confirmat incendii la Capul Fiolent (baza centrului 475 independent de război electronic al Flotei ruse a Mării Negre) și în apropierea unei baze de apărare antiaeriană din zona înălțimilor Kaya-Bash, lângă Sevastopol.
Ministerul rus al Apărării a afirmat că amploarea atacului de sâmbătă dimineață a fost fără precedent și că apărarea antiaeriană ar fi interceptat 274 de vehicule aeriene fără pilot în 16 regiuni și în Crimeea.
Șeful Rosatom, Alexei Likhachev, a declarat că toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați și a descris atacul drept „piraterie”, susținând că nava opera în ape internaționale și transporta bunuri civile.
Separat, delegația ucraineană la OSCE a raportat recent că Rusia a lovit 232 de nave civile în timpul războiului la scară largă, inclusiv peste 30 doar în vara lui 2026, în cadrul eforturilor de perturbare a coridorului maritim ucrainean.
Recomandate
Trump i-a cerut lui Zelenski să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești, pe fondul scumpirii motorinei , înaintea unei întâlniri programate la New York, în marja Adunării Generale a ONU , potrivit Axios . Întâlnirea, care ar urma să aibă loc marți, vine în timp ce Casa Albă încearcă să intermedieze un acord prin care Rusia și Ucraina să facă pași reciproci de detensionare și să reia negocierile, însă luptele s-au intensificat în ultimele zile. Rustem Umerov , negociatorul-șef al lui Zelenski și șeful serviciului de informații externe al Ucrainei, a declarat pentru publicație că a lucrat în ultimele zile cu emisari ai Casei Albe pentru a organiza întrevederea. Miza imediată, dincolo de componenta diplomatică, ține de energie și prețuri: o sursă familiarizată cu convorbirea telefonică dintre Trump și Zelenski a spus că președintele american i-a cerut în repetate rânduri liderului ucrainean să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, întrucât aceste lovituri „ridică prețurile globale la motorină”. Sursa a adăugat că „cuvântul motorină” a apărut de multe ori în discuție. Context: sancțiuni și armament, înainte de întâlnirea de la ONU Întâlnirea are loc la câteva zile după ce Trump a semnat un proiect de lege privind sancțiuni împotriva Rusiei și a aprobat „cel mai mare acord de armament” dintre SUA și Ucraina de la preluarea mandatului, două măsuri pe care Ucraina le-a susținut luni la rând. Zelenski a prezentat convorbirea cu Trump drept un pas cu potențial major: „O conversație importantă și am trecut prin multe. Am convenit să ne întâlnim la New York, iar această întâlnire ar putea schimba multe. Există un impuls diplomatic.” Totodată, Zelenski a spus că Ucraina este pregătită „să facă pași cu adevărat serioși” pentru a ajunge la un acord de detensionare cu Rusia. Negocierile: „unul sau două” puncte rămase, dar escaladare pe teren Umerov a afirmat că s-au înregistrat progrese semnificative și că numărul blocajelor „s-a redus de la zeci la, în esență, una sau două chestiuni-cheie” rămase în negociere. El a mai spus că SUA sunt „super concentrate” pe oprirea războiului și că înțeleg situația de pe câmpul de luptă. În paralel, situația militară s-a deteriorat. Duminică, Ucraina a lansat un atac cu rachete asupra Moscovei și a lovit o rafinărie, iar Rusia a lansat rachete asupra Kievului și altor orașe mari „aproape în fiecare zi” în ultimele săptămâni. Deși Rusia ar fi semnalat disponibilitatea de a lua măsuri de detensionare înainte de iarnă și de a relua discuții trilaterale cu SUA și Ucraina, Axios notează că există puține progrese către un acord concret. Dispută de culise: frustrarea față de un emisar american, contestată de Kiev Publicația ucraineană Kyiv Independent a relatat că guvernul de la Kiev ar fi „tot mai frustrat” de emisarul Casei Albe Steve Witkoff, într-un context în care Witkoff și Jared Kushner au vizitat recent Kievul. Umerov a respins relatarea ca fiind falsă și a spus că lucrează zilnic cu Witkoff și Kushner de aproape un an, insistând că echipa americană „nu pierde timp” și rămâne concentrată pe soluții pentru încheierea războiului, garanții de securitate și prosperitate pentru ucraineni. Pentru piețe, semnalul cheie este că discuțiile politice și militare sunt tot mai strâns legate de costurile energetice: dacă atacurile asupra infrastructurii de rafinare continuă, presiunea asupra prețurilor la motorină poate rămâne un factor de risc, chiar și în scenariul în care negocierile avansează. [...]
Avertismentele privind o „mobilizare discretă” de 300.000 de militari în Rusia și posibile atacuri hibride asupra infrastructurii din state NATO ridică riscurile de securitate cu efecte economice directe în Europa , inclusiv prin presiune suplimentară pe costurile de protecție a rețelelor critice și pe industria de apărare, potrivit Adevărul . În parlamentul polonez, premierul Donald Tusk a spus că Rusia ar putea pregăti atacuri hibride împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv împotriva Poloniei, cu scopul de a slăbi hotărârea țărilor NATO de a activa prevederile Alianței în cazul unei agresiuni. Tusk a adăugat că astfel de acțiuni ar putea fi prezentate drept „accidentale” și ar putea coincide cu „schimbări politice în anumite țări europene”, fără să indice despre ce state ar fi vorba. Declarațiile sunt atribuite de Adevărul publicației The Sun, care a relatat pe această temă ( The Sun ). Presiune pe flancul estic și vulnerabilități de infrastructură Avertismentele vin după ce Polonia a ridicat avioane de luptă ca răspuns la un atac rusesc în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei poloneze. În același timp, oficiali occidentali citați în material avertizează că Rusia ar putea intensifica lansările de drone și rachete către teritoriul statelor NATO pentru a testa reacția Alianței. Riscurile menționate includ atacuri hibride asupra infrastructurii esențiale, inclusiv sabotaj asupra unor obiective importante, precum și amenințări la adresa conductelor submarine și a cablurilor de comunicații — zone unde o perturbare poate produce efecte economice în lanț, de la energie la telecomunicații. Scenariul unei mobilizări de 300.000 de oameni și incertitudinile din jurul lui În paralel, șefi ai serviciilor de informații susțin că Moscova ar putea pregăti o „mobilizare discretă” de aproximativ 300.000 de militari după alegerile pentru Duma de Stat. Evaluările citate indică faptul că Kremlinul ar putea folosi rezultatele scrutinului pentru a susține că populația sprijină continuarea războiului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Rusia ar trebui să își modifice practicile de recrutare pentru a susține efortul militar, inclusiv printr-o eventuală chemare obligatorie a rezerviștilor, pe fondul unui dezechilibru între pierderi și recrutare. ISW notează însă că nu este clar când și sub ce formă ar putea fi dispusă o nouă mobilizare și că negările oficiale nu exclud o astfel de posibilitate. Pe 18 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că autoritățile ruse nu intenționează să organizeze o mobilizare secretă după alegeri. Reacții în Europa: măsuri de protecție a infrastructurii În contextul acestor temeri, Franța a anunțat măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a industriei de apărare împotriva unor eventuale acte de sabotaj, potrivit materialului. Separat, Adevărul notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar intenționa să recruteze încă 300.000 de militari până la sfârșitul anului 2026 și alți 300.000 în 2027. În ansamblu, informațiile rămân în zona evaluărilor și avertismentelor (nu a unor decizii confirmate public), dar ele conturează un risc operațional în creștere pentru statele de pe flancul estic și pentru infrastructura europeană — risc care, dacă se materializează, poate accelera cheltuielile de securitate și poate amplifica incertitudinea pentru companii în sectoare sensibile. [...]
Qatar spune că mediatorii fac naveta între Teheran și Washington pentru a relansa discuțiile Iran–SUA , într-un demers care ar putea debloca un canal de negociere înghețat și ar reduce riscul de escaladare regională, potrivit Al Jazeera . Majed Al-Ansari , purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat pentru Bloomberg că mediatorii „fac naveta” între capitalele Iranului și SUA pentru a reporni discuțiile. În acest proces, „sunt schimbate mai multe propuneri” menite să reducă diferențele dintre părți. Materialul a fost publicat pe 20 septembrie 2026. Al Jazeera nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre un calendar al unor eventuale întâlniri, astfel că rămâne neclar cât de aproape sunt părțile de o reluare efectivă a negocierilor. [...]
Prezența lui Nicușor Dan la New York pentru Adunarea Generală a ONU capătă și o dimensiune de securitate , prin mesajul de solidaritate cu SUA și angajamentul de a continua sprijinul în lupta împotriva terorismului, potrivit Agerpres . Președintele României, Nicușor Dan, și Mirabela Grădinaru au depus flori, duminică, la Memorialul 9/11 din New York, în memoria victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001. Într-o postare pe platforma X, șeful statului a spus că a omagiat „toți cei care și-au pierdut viața în acea zi”, inclusiv cetățenii români care nu s-au mai întors acasă. „Ne amintim viețile lor. Le onorăm memoria. Nu îi vom uita niciodată.” Mesajul politic: continuitate în sprijinul pentru SUA În același mesaj, Nicușor Dan a evidențiat solidaritatea dintre România și Statele Unite, afirmând că România a fost alături de aliatul american după atacurile din 11 septembrie și „va continua să sprijine SUA în lupta împotriva terorismului”. Context: agenda ONU Potrivit informațiilor transmise, președintele se află la New York pentru a participa la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU , unde lideri și reprezentanți ai statelor membre dezbat principalele probleme internaționale. [...]
Partidul „Rusia Unită” se îndreaptă spre o victorie clară, iar Kremlinul capătă un nou argument politic pentru continuarea războiului , pe fondul unor atacuri cu drone și al acuzațiilor de tentative de perturbare a scrutinului, potrivit News . Rezultatele oficiale parțiale indică un avans confortabil al partidului pro-Putin în alegerile pentru Duma de Stat , primul scrutin parlamentar de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Într-un sistem politic descris de critici ca fiind strict controlat și puțin tolerant cu disidența, datele preliminare arată că „Rusia Unită” a obținut 57,5% din voturi. La mare distanță se află alte formațiuni – comuniștii, LDPR (ultranaționalist), „Oameni Noi” și „Rusia Justă” – care, potrivit relatării, votează în linie cu „Rusia Unită” pe temele majore, dar ar urma să intre în parlament. Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate și fost președinte al Rusiei, a salutat rezultatul, susținând că acesta ar demonstra că electoratul a încredințat partidului sarcina de a continua guvernarea. Atacuri cu drone, pagube la o rafinărie și acuzații de sabotaj electoral Scrutinul s-a desfășurat în contextul unui atac masiv cu drone asupra Moscovei și altor regiuni, pe care autoritățile ruse l-au pus pe seama Ucrainei. Agenția de stat TASS a descris atacul drept cel mai mare de acest tip de la începutul războiului. Potrivit informațiilor prezentate, atacurile au provocat victime: trei persoane au murit în regiunea Moscovei și încă două în partea controlată de Rusia a regiunii ucrainene Herson, printre care un funcționar electoral, conform guvernatorului regiunii și comisiei electorale. A fost avariată și o instalație de la rafinăria de petrol din Moscova, care mai fusese vizată anterior. În timpul votului, din zona rafinăriei se ridicau flăcări și coloane mari de fum, la periferia orașului. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat pe Telegram că atacul a fost respins și că ar fi fost planificat pentru a perturba alegerile. „Test” de sprijin pentru război și control sporit asupra opoziției În relatare se arată că Vladimir Putin a prezentat alegerile ca pe un test al sprijinului public pentru războiul din Ucraina, aflat acum în al cincilea an, fără semne că s-ar încheia curând. În acest context, este de așteptat ca Kremlinul să folosească rezultatele ca dovadă a susținerii politicilor lui Putin și a continuării conflictului. Autoritățile electorale au mai spus că sistemele de vot au fost ținta unor valuri de atacuri cibernetice, însă procesul electoral s-ar fi desfășurat, în mare parte, fără probleme. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că atacurile nu i-au descurajat pe alegători și a vorbit despre un „nivel fără precedent” de unitate publică, potrivit agenției RIA. Rata de participare a ajuns la aproape 57% la începutul serii, ora Moscovei, conform datelor CEC. În același timp, majoritatea candidaților anti-război au fost excluși de pe buletinele de vot. Reprezentanți ai partidului liberal „Yabloko” au spus că se tem pentru libertatea lor, după ce instanțele au condamnat la pedepse lungi cu închisoarea doi lideri importanți ai partidului, înainte de scrutin, pentru comentarii legate de conflict. În Rusia, „discreditarea armatei” sau răspândirea a ceea ce autoritățile consideră „știri false” poate fi pedepsită cu ani grei de închisoare. Într-un gest de protest, liderul „Yabloko”, Nikolai Rybakov, și-a anulat buletinul de vot, scriind numele partidului și sloganul „Pentru pace”. Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât aproape 2.000 de drone ucrainene și 8 rachete de croazieră în ultimele 24 de ore și a anunțat că își va intensifica loviturile asupra țintelor militare ucrainene ca răspuns. [...]
Administrația Trump pregătește sancțiuni la nivel de organizație împotriva Curții Penale Internaționale , o mișcare care poate bloca relațiile financiare și contractele Curții cu furnizori și bănci , potrivit news.ro , care citează Reuters. Măsura ar viza „întreaga” Curte Penală Internațională (CPI), nu doar persoane din conducerea sau aparatul său, iar anunțul ar urma să fie făcut „în curând”, au declarat pentru Reuters două surse familiarizate cu subiectul. Momentul exact rămâne incert. The Wall Street Journal a relatat, citând oficiali, că decizia ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în timpul reuniunii Adunării Generale a ONU . Ce ar însemna sancțiuni asupra CPI ca organizație Dacă sancțiunile ar fi impuse de Trezoreria SUA la nivel de organizație, acestea ar interzice cetățenilor și companiilor americane să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii Curții fără o autorizație de la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) – structura din Trezoreria SUA care administrează regimul de sancțiuni. Publicația notează și un efect practic important: băncile tind să aplice „în exces” sancțiunile americane, din cauza dependenței de accesul la sistemul financiar al SUA. În acest context, grefierul și președintele CPI au avertizat că ar putea fi afectate activități curente precum: achiziția de servicii IT și asigurări; angajarea de anchetatori; tranzacții financiare de zi cu zi, inclusiv plata „a zeci” de angajați americani. De ce escaladează conflictul Washington–CPI Administrația Trump, potrivit materialului, a cerut Curții să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva unor lideri israelieni și la o anchetă anterioară privind trupele americane din Afganistan. Secretarul de stat Marco Rubio a anunțat în iulie o campanie de izolare a CPI, îndemnând alte țări să se retragă. SUA au sancționat anterior mai mulți judecători și procurori ai CPI, însă până acum s-au abținut să sancționeze instituția în sine, deși opțiunea a fost discutată de mai mult timp. CPI a fost înființată în 2002 pentru a judeca crime de război, genocid și crime împotriva umanității și intervine, în principiu, când un stat membru nu poate sau nu vrea să judece singur. Statele Unite nu au fost niciodată membre ale CPI. [...]
