Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile ucrainene asupra infrastructurii civile din regiunile ruse de graniță au provocat întreruperi de apă și electricitate și au dus la doi morți, într-un nou episod de escaladare care apasă direct pe funcționarea locală a orașelor din proximitatea frontului, potrivit Agerpres.
Vineri dimineață, forțele ucrainene au lansat o lovitură cu rachete asupra orașului Belgorod, capitala regiunii cu același nume, a anunțat primarul Valentin Demidov, într-un mesaj pe Telegram. O femeie a fost ucisă, iar atacul ar fi vizat obiective ale „infrastructurii civile”, ceea ce a generat penurii de apă și energie electrică într-un oraș cu peste 300.000 de locuitori.
În regiunea Briansk, un bărbat a fost ucis și două persoane au fost rănite în atacuri cu „drone-kamikaze”, potrivit guvernatorului regional interimar, Iegor Kovalciuk.
Ministerul rus al Apărării susține că, în noaptea de joi spre vineri, Rusia a doborât 155 de drone ucrainene deasupra regiunilor sale și a Crimeei anexate. Informația nu poate fi verificată independent din datele furnizate în material.
Loviturile din regiunile ruse de frontieră vin la o zi după un atac rusesc masiv asupra Kievului, descris ca cel mai grav de la începutul ofensivei rusești la scară mare din februarie 2022. Salvatorii ucraineni au raportat vineri cel puțin 30 de morți în capitală.
Kievul a transmis joi că va răspunde „lovitură la lovitură”, în timp ce Moscova și-a anunțat intenția de a continua atacurile. În acest context, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și depozitelor de petrol din Rusia, ceea ce, potrivit materialului, a provocat penurii de carburant în țară.
Pe plan diplomatic, discuțiile pentru o soluție negociată sunt descrise ca fiind în impas, după mai multe runde de convorbiri mediate de SUA care nu au produs progrese semnificative.
Recomandate
UEFA păstrează marja de interpretare a arbitrilor și nu va introduce, din sezonul viitor, în Liga Campionilor, Liga Europa și Conference League regula FIFA care tratează acoperirea gurii în timpul adresării către un adversar ca gest pasibil de eliminare, potrivit news.ro . Decizia are un impact de reglementare direct asupra competițiilor europene: în timp ce la Cupa Mondială din 2026 regula a intrat deja în vigoare, UEFA a ales să nu o aplice automat, invocând caracterul „natural” al gestului și riscul ca acesta să fie folosit pentru a provoca eliminări chiar și în absența unor remarci jignitoare. De unde a pornit regula și cum a ajuns la Cupa Mondială Potrivit materialului, discuția a fost declanșată de un episod din Liga Campionilor, la meciul Benfica – Real Madrid, în care Gianluca Prestianni și-a acoperit gura cu tricoul când i s-a adresat lui Vinicius Jr., care a calificat cuvintele drept rasiste. Ulterior, Prestianni a fost găsit vinovat de comportament homofob. Președintele FIFA, Gianni Infantino, a propus IFAB (organismul care stabilește regulile jocului) introducerea unei sancțiuni de eliminare pentru reproducerea acestui gest. Propunerea a fost acceptată și a intrat în vigoare la Cupa Mondială din 2026, unde doi jucători au fost deja eliminați în baza noii reguli: Miguel Almirón și Piero Hincapie, după intervenția VAR. Ce va face UEFA: evaluare „de la caz la caz”, nu eliminare automată UEFA susține că arbitrii trebuie să evalueze situațiile individual. Organismul european indică faptul că orice „încercare de a ascunde o comunicare care constituie un comportament antisportiv” poate fi sancționată cu avertisment sau eliminare, în funcție de interpretarea arbitrului. „Acest lucru nu aduce, evident, atingere niciunei anchete sau proceduri disciplinare care ar putea decurge din astfel de comportamente sau ar putea fi legate de acestea.” În același context, este menționat un exemplu din meciul Anglia – Ghana, în care Jude Bellingham a fost surprins acoperindu-și gura, fără să fie eliminat. Alte ajustări de regulament: VAR pentru corner sau lovitură de poartă UEFA va aplica totuși unele dintre noile reguli, inclusiv utilizarea VAR pentru acordarea unui corner sau a unei lovituri de poartă. În plus, publicația notează că fotbalul european nu va adopta o abordare „intransigentă” nici față de jucătorii care părăsesc terenul pentru a protesta la adresa unei decizii de arbitraj, aceștia nefiind eliminați „în mod sistematic”. În paralel, Cupa Mondială din 2026 aplică regula privind acoperirea gurii, inclusiv pentru a evita polemici precum cea din finala Cupei Africii pe Națiuni, mai arată sursa. [...]
Atacurile rusești au forțat autoritățile ucrainene să declare doliu la Kiev , după un nou val de lovituri care a produs victime în mai multe regiuni, potrivit Stirile Pro TV . În noaptea de joi spre vineri, două persoane au fost ucise și alte opt au fost rănite în urma unor atacuri rusești, au declarat oficiali ucraineni citați de Reuters. Victime în Sumî și Krivoi Rog În regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei, un atac cu drone asupra unei case a provocat moartea a două persoane și rănirea alteia, potrivit lui Oleg Grigorov, șeful administrației militare regionale. Separat, în orașul Krivoi Rog, din centrul țării, șapte persoane au fost rănite după ce o rachetă rusească a lovit o zonă populată, a declarat Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare. Doliu la Kiev după atacurile de joi La Kiev a fost declarată vineri o zi de doliu, în urma atacurilor rusești de joi, care au făcut 27 de morți, conform informațiilor din articol. [...]
Controlul asupra Kinburn rămâne o miză operațională pentru rutele maritime și porturi , chiar dacă pe fâșia de nisip a fost arborat din nou steagul Ucrainei, potrivit Focus . Mesajul central transmis de Marina ucraineană este că gestul are valoare simbolică, însă nu înseamnă eliberarea zonei, care rămâne disputată. Forțele de apărare din sudul Ucrainei au afirmat că trupele ruse s-ar fi retras din unele poziții „sub foc intens”. Totuși, purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmytro Pletenchuk, a avertizat într-o declarație pentru Kyiv Independent că este prematur să se vorbească despre părăsirea completă a zonei de către Rusia. „Da, trupele ruse au fost forțate să renunțe la unele dintre pozițiile lor. Dar pentru eliberarea fâșiei este încă prea devreme să spunem că inamicul a părăsit complet această zonă.” De ce contează Kinburn pentru operațiunile din Marea Neagră Kinburn este o fâșie îngustă de nisip între limanul Nipru–Bug și Marea Neagră, iar controlul ei are în continuare greutate militară. Pletenchuk a explicat, citat de New Voice of Ukraine, că Rusia poate folosi zona pentru a menține presiune asupra coastei sudice a regiunii Nikolaev (Mykolajiw). Tot de controlul asupra Kinburn depinde și accesul la rute maritime și la porturi importante, inclusiv Mykolajiw și Herson, notează publicația. Dronelor și recunoașterii electronice li se păstrează „platforma” Potrivit Ukranews, analiștii DeepState susțin că forțele ruse folosesc în continuare zona pentru operațiuni cu drone în direcția Mykolajiw și Herson, precum și pentru recunoaștere electronică. În acest context, steagul arborat nu schimbă situația tactică de pe teren, ci indică mai degrabă o prezență și o contestare a controlului. Pletenchuk a mai spus pentru Kyiv Independent că steagul este în principal un semnal, menit să irite trupele ruse și să le țină în alertă; conform DeepState, acesta ar fi fost amplasat cu o dronă. Ce se știe și ce nu se știe în acest moment Focus precizează că o ofensivă ucraineană asupra Kinburn nu este confirmată în prezent. Fâșia este ocupată de trupele ruse din martie 2022 și rămâne zonă de luptă, în condițiile în care linia frontului în sud, în regiunea Herson, urmează în mare parte cursul Niprului din noiembrie 2022. [...]
Loviturile cu drone asupra bazelor Saki și Gvardiiske riscă să adâncească criza energetică și de aprovizionare din Crimeea ocupată , într-un moment în care peninsula se confruntă deja cu întreruperi parțiale de curent și penurii de carburant, potrivit HotNews . Dronele ucrainene au lovit pentru a doua oară într-o săptămână aeroporturile militare rusești din Crimeea, vizând aeronavele și infrastructura de drone de la bazele aeriene Saki și Gvardiiske. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că operațiunea face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodimir Zelenski , menită să intensifice presiunea asupra Rusiei. Ce ținte au fost lovite și ce pagube sunt raportate SBU afirmă că pe aeroportul Saki au fost lovite șapte hangare în care erau depozitate echipamente aeronautice, fiind a doua lovitură asupra acestei baze în aceeași săptămână. Tot SBU a raportat atacuri asupra a două hangare de la aerodromul Gvardiiske, unde ar fi fost depozitate drone Shahed și alte echipamente. Potrivit informațiilor citate de Kyiv Post , în hangarele vizate se aflau avioane Suhoi Su-30SM, Suhoi Su-30 și Suhoi Su-24, iar „conform datelor preliminare” cel puțin șapte avioane ar fi fost distruse sau avariate. Aceste detalii sunt prezentate ca evaluări preliminare. De ce contează: presiune pe infrastructura critică din Crimeea Pe lângă componenta militară, atacurile sunt plasate de presa ucraineană într-un tablou mai larg al degradării infrastructurii critice din peninsulă. În zorii zilei de vineri, 3 iulie, canale locale de pe Telegram și grupul de monitorizare „Crimean Wind” au semnalat incendii la mai multe noduri ale rețelei electrice, pe baza imaginilor termice din satelit. Ukrainska Pravda a relatat, la rândul ei, că mai multe stații electrice ardeau în urma atacurilor din timpul nopții. Incendiile ar agrava criza energetică din Crimeea ocupată, după ce autoritățile de ocupație ruse au recunoscut la începutul săptămânii întreruperi parțiale de curent și au admis că anumite zone au rămas fără energie electrică. Context: „blocaj energetic” și restricții la carburant Materialul mai arată că, din mai, Kievul ar fi intensificat un „blocaj energetic” asupra Crimeei, lovind infrastructuri și camioane cisternă care aprovizionau peninsula. Crimeea a fost plasată în „situație de urgență” la nivel regional, măsură menită să ajute autoritățile să gestioneze consecințele atacurilor, care ar fi dus la penurii de carburant și electricitate. În acest context, autoritățile locale au interzis vânzarea de carburant către persoane fizice, pe fondul deficitului. Separat, Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a declarat luna trecută că această campanie ar fi redus traficul pe autostrada Novorossiia — rută de aprovizionare militară către Crimeea — cu mai mult de două treimi în ultima lună, într-o declarație pentru Reuters. SBU susține că va continua să vizeze obiective militare rusești atât pe linia frontului, cât și „în adâncul teritoriului”, ceea ce indică menținerea presiunii asupra logisticii și infrastructurii din Crimeea în perioada următoare. [...]
Ritmul de înaintare al Rusiei în Ucraina a încetinit puternic, cu câștiguri teritoriale minime în iunie, în condițiile unor pierderi umane care, potrivit unor estimări, depășesc capacitatea de recrutare , arată o analiză citată de HotNews . Datele compilate de agenția France Presse pe baza informațiilor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) indică un câștig teritorial net de 30 km² pentru armata rusă în regiunea Harkov, în iunie. În același timp, Ucraina ar fi recâștigat 11 km² în Zaporojie și 18 km² în Dnipropetrovsk. Front aproape „înghețat”: câștiguri mici și incertitudini pe teren ISW notează că o parte din avansul raportat în Harkov reflectă, de fapt, reevaluarea unor incursiuni anterioare, considerate acum drept înaintare după analizarea unor informații noi. În ceea ce privește contraatacurile ucrainene, institutul avertizează că amploarea și cadrul acestora „nu sunt clare”, iar rezultatele rămân incerte și ar putea apărea în datele din săptămânile următoare. Pe ansamblu, ritmul operațiunilor ruse s-a redus vizibil: forțele Moscovei au avansat în medie cu 15 km² pe lună în 2026, față de 405 km² pe lună în anul precedent, iar în iunie înaintarea a fost de doar 1 km² pe zi. Costul operațional: pierderi care ar depăși intrările de personal Pe fondul încetinirii, analiza amintește că Rusia a pierdut controlul asupra a 403 km² în aprilie și mai, după o frânare a progresului încă de la finalul lui 2025, în timp ce Ucraina și-a intensificat loviturile cu drone cu rază medie de acțiune, inclusiv pe front. Dimensiunea pierderilor umane este prezentată ca un factor major al acestei dinamici. Potrivit unui studiu publicat de Center for Strategic and International Studies (CSIS) , Rusia ar fi înregistrat 400.000–450.000 de morți, dintr-un total estimat la 1,4 milioane de victime (răniți, morți și dispăruți). Pentru Ucraina, același studiu estimează 125.000 de militari uciși și între 525.000 și 625.000 răniți. CSIS mai susține că raportul pierderilor ruse față de cele ucrainene, de regulă între 2 la 1 și 3 la 1, ar fi urcat la 8 la 1 în prima jumătate a lui 2026, pe fondul eficientizării războiului ucrainean cu drone. În plus, potrivit centrului, pierderile militare lunare ale Rusiei ar depăși în prezent numărul noilor recruți care intră în armată. Context: control teritorial mare, dar câștiguri tot mai scumpe La peste patru ani de la începutul invaziei, Rusia ocupă puțin peste 19% din Ucraina, inclusiv 7% în Crimeea și în zone din Donbas (Donețk și Lugansk) aflate deja sub control rusesc sau al separatiștilor proruşi înainte de februarie 2022. Analiza subliniază că cele mai mari câștiguri rusești au fost obținute în primele săptămâni ale războiului, iar ulterior fiecare avans ar fi venit cu costuri umane ridicate. Estimările ISW menționate exclud progresele anunțate de partea rusă care nu au fost confirmate sau infirmate de institut, care lucrează împreună cu Critical Threats Project (din cadrul American Enterprise Institute). [...]
Kievul încearcă să limiteze costurile diplomatice ale disputei istorice cu Varșovia , propunând un pachet de „măsuri anticriză” care vizează dezescaladarea tensiunilor într-un moment în care Polonia rămâne un actor-cheie pentru Ucraina, inclusiv în parcursul european, potrivit HotNews . Tensiunile au fost declanșate de decizia președintelui Volodimir Zelenski de a atribui numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități militare. UPA, organizație naționalistă înființată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este considerată responsabilă de masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi; potrivit relatării, unii membri ai UPA au luptat în rândurile SS și au participat la deportarea și masacrarea evreilor. Ce propune Ucraina: consultări diplomatice, istorici și lideri religioși Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga, s-a întâlnit vineri, la Varșovia, cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski și a spus că Ucraina este pregătită „să găsească soluții” și să poarte „un dialog onest”. Într-o postare pe platforma X, Sibiga a detaliat setul de „măsuri anticriză”, care include: inițierea unor consultări între ministerele de externe; organizarea unei reuniuni a istoricilor; implicarea liderilor religioși ai celor două națiuni. Sibiga a mai afirmat că în ultimele 18 luni s-ar fi înregistrat „progrese semnificative” în depășirea unor „probleme sensibile”, inclusiv cercetări privind gropile comune din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Miza pentru Ucraina: relația cu un aliat și semnalul pentru UE Ministerul polonez de externe a cerut, la rândul său, „o dezescaladare a tensiunilor” și instituirea unor „mecanisme durabile” bazate pe o înțelegere reciprocă a istoriei. Pe fondul intenției autorităților ucrainene de a crea un panteon al „eroilor naționali” care ar include și lideri naționaliști ce au colaborat cu Germania nazistă, președintele polonez Karol Nawrocki a anunțat la finalul lunii iunie retragerea celei mai înalte distincții acordate lui Zelenski, Ordinul Vulturul Alb . În paralel, responsabili polonezi au avertizat că Ucraina nu ar putea adera la Uniunea Europeană fără o reconciliere a memoriei istorice între cele două țări, potrivit AFP, citată de HotNews. [...]
