Știri
Știri din categoria Externe
Armata ucraineană spune că Rusia a intensificat presiunea pe front, cu 233 de confruntări într-o zi, într-un tablou operațional care indică un consum ridicat de muniție și drone și o activitate susținută pe mai multe direcții-cheie, potrivit Kyiv Post, care citează informarea de seară a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În raportul pentru joi, 9 iulie, până la ora 22:00, partea ucraineană consemnează 57 de lovituri aeriene, lansarea a 167 de bombe ghidate, utilizarea a 6.282 de drone „kamikaze” și 2.239 de atacuri de artilerie asupra pozițiilor ucrainene și a localităților civile. În același interval, ar fi fost înregistrate 233 de angajamente de luptă pe linia frontului.
Pe axa Sud-Slobojanske, trupele ruse ar fi atacat de 14 ori în apropiere de Starytsia, Novovasylivka, Lyman și Vovchansk, precum și în zonele Zybine, Shevyakivka, Hoptivka și Izbytske; patru confruntări erau încă în desfășurare la momentul raportării.
Pe axa Kupiansk, raportul menționează două atacuri în direcția Kurylivka. Pe axa Lyman, unitățile ucrainene ar fi respins zece încercări de înaintare în zona Borova, Stavky, Lyman, Dibrova, Ozerne și Shyikivka, cu alte trei ciocniri încă active.
În zona Sloviansk, forțele ucrainene ar fi oprit 26 de încercări ruse de avans spre Rai-Oleksandrivka și Pyskunivka și în jurul localităților Kryva Luka, Zakitne și Riznykivka, cu încă o confruntare în desfășurare.
Pe axa Pokrovsk, Statul Major ucrainean indică 15 atacuri ruse, în încercarea de a avansa în apropiere de Dorozhnye, Novooleksandrivka, Udachne și Kotlyne și spre Shevchenko, Serhiivka, Bilytske și Myrne.
Pentru această zonă, raportul include „date preliminare” privind pierderile ruse: 54 de soldați uciși și 11 răniți. Tot aici ar fi fost distruse un vehicul și o motocicletă, iar alte ținte ar fi fost avariate, inclusiv un vehicul, un echipament specializat și 22 de adăposturi pentru personal. Separat, Ucraina afirmă că a avariat sau distrus 151 de vehicule aeriene fără pilot (drone) de diverse tipuri.
Pe axa Kramatorsk sunt menționate patru atacuri spre Tykhonivka și în zona Fedorivka Druha. În zona Kostiantynivka, forțele ucrainene ar fi respins 25 de asalturi în apropiere de Kostiantynivka, Illinivka, Ivanopillia, Rusyn Yar, Stepanivka, Toretske și spre Vilne, cu două confruntări încă în derulare.
Raportul mai notează patru atacuri ruse pe axa Oleksandrivsk (în apropiere de Tolstoi și Nove Zaporizhzhia), 14 asalturi respinse pe axa Huliaipole și patru atacuri oprite pe axa Orikhiv, în zonele Shcherbaky, Stepove și Plavni. Pe axa Prydniprovske nu ar fi fost înregistrate acțiuni ofensive, iar în celelalte direcții nu ar exista „schimbări semnificative”, conform informării ucrainene.
Recomandate
Rusia își extinde „zona tampon” în Ucraina, semnalând o prelungire a războiului potrivit HotNews , care relatează declarațiile Kremlinului despre următorul pas operațional: securizarea unei fâșii mai largi de teritoriu, prezentată ca răspuns la „escaladarea” acțiunilor Kievului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus vineri că Vladimir Putin rămâne „deschis” atingerii obiectivelor Rusiei prin diplomație, dar că Moscova își continuă campania militară și își creează o zonă tampon mai extinsă în Ucraina. În același timp, Peskov a susținut că Rusia consideră că Ucraina „nu dorește negocieri” în acest moment, motiv pentru care operațiunile militare continuă. Ce a declanșat mesajul Kremlinului Declarațiile vin după un material Reuters publicat cu o zi înainte, care cita trei surse apropiate Kremlinului. Potrivit acestora, atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi consolidat hotărârea lui Putin de a continua războiul, „cel puțin pentru moment”. Dimensiunea politică: discuția Trump–Putin, încă neloc În paralel, Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara că un armistițiu ar fi posibil și a spus că intenționează să discute cu Putin după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Peskov a anunțat însă vineri că discuția telefonică Trump–Putin nu a avut încă loc. Linia oficială a Moscovei: războiul continuă până la „obiectivele” din 2024 Joi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, descrise în articol ca echivalând, în esență, cu capitularea completă a Kievului. În acel set de condiții, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson; recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; refuzul Ucrainei de a adera la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a afirmat că, odată îndeplinite aceste condiții, ar ordona „imediat” un armistițiu. Reuters: surse din anturajul Kremlinului vorbesc despre risc de escaladare Într-o evaluare separată citată în articol, Reuters a relatat că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar două surse (sub protecția anonimatului) au indicat o disponibilitate de escaladare în lunile următoare, una dintre ele invocând o „probabilitate ridicată” de intensificare. O altă sursă a spus că Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul-cheie de a cuceri restul Donbasului, în contextul în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit în acest an. În ansamblu, mesajul despre extinderea „zonei tampon” indică o orientare operațională spre consolidarea controlului teritorial, în timp ce condițiile politice enunțate de Moscova rămân la un nivel care face improbabilă o negociere rapidă, cel puțin pe termen scurt. [...]
Vladimir Putin ar putea împinge Rusia spre o escaladare a războiului , în pofida semnalelor publice venite dinspre Washington privind o posibilă apropiere de pace, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională și cu efecte economice indirecte: o intensificare a conflictului ar menține presiunea pe infrastructura energetică și logistică din regiune și ar prelungi incertitudinea pentru piețele europene. Trei surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că liderul rus respinge apelurile la negocieri cu Kievul, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit convingerea că războiul trebuie continuat „cel puțin pentru moment”. Două dintre surse au indicat că Putin este „probabil” să escaladeze conflictul, aflat în al cincilea an, una dintre ele vorbind despre o „probabilitate ridicată” ca escaladarea să aibă loc în următoarele luni. În același timp, președintele SUA, Donald Trump , a spus luni că Putin ar dori încheierea războiului și că o soluționare ar fi „mai aproape decât își dau seama oamenii”. Săptămâna trecută, Trump a avut convorbiri telefonice separate cu Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar miercuri s-a întâlnit cu Zelenski la summitul NATO , unde liderul ucrainean a afirmat că au discutat „idei pentru a aduce pacea mai aproape”. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta informațiile. Obiectivul militar indicat de surse: Donbas Una dintre persoanele familiarizate cu modul de gândire al lui Putin a spus că acesta „și-a întărit poziția” și rămâne hotărât să își atingă obiectivul militar principal: cucerirea restului regiunii Donbas din estul Ucrainei. În același timp, înaintarea trupelor ruse ar fi încetinit în acest an, potrivit relatării. Aceeași sursă a mai afirmat că Putin i-ar fi mustrat recent pe mai mulți consilieri care au propus un compromis bazat pe o încetare a focului de-a lungul actualei linii a frontului. O a doua sursă a susținut că liderul de la Kremlin este convins că Rusia va cuceri în curând întregul Donbas. În luna iunie, Putin a respins public apelul lansat de Zelenski pentru o întâlnire și pentru un armistițiu. [...]
Serghei Lavrov spune că Rusia nu mai mizează pe negocieri cu Occidentul , invocând acorduri anterioare despre care afirmă că au fost „anulate” de statele occidentale, potrivit news.ro . Mesajul, transmis într-o conferință de presă la Maputo, indică o înăsprire a poziției diplomatice a Moscovei și reduce spațiul pentru o soluție negociată în perioada următoare. Declarațiile au fost făcute după discuțiile cu ministrul de Externe al Mozambicului, Maria Manuela dos Santos Lucas, iar relatarea este atribuită agenției ruse de stat TASS . De ce contează: semnal de blocaj diplomatic Lavrov a susținut că „Occidentul continuă să lanseze apeluri ipocrite” pentru o soluție negociată și a invocat în acest sens înțelegeri din anii 2014, 2015 și 2019, despre care afirmă că ar fi avut garanții occidentale ulterior „anulate” chiar de Occident. „Nu mai avem încredere în disponibilitatea declarată a Occidentului de a găsi o soluție negociată; această rezervă de bună-credință și speranță s-a epuizat complet.” În plus, ministrul rus a afirmat că în 2022 ar fi existat „o soluție negociată între Rusia și Ucraina”, care ar fi fost „subminată” de Occident „în mod deschis și public”. Contextul întâlnirii: sprijin diplomatic din partea Mozambicului la ONU În același cadru, Rusia a mulțumit Mozambicului pentru ceea ce a numit înțelegerea „cauzelor profunde” ale conflictului din Ucraina și pentru o poziție „echilibrată, justificată și responsabilă” în cadrul ONU. Lavrov a apreciat, în particular, faptul că Mozambicul ar fi refuzat să susțină „planurile Occidentului” de a face ca „întreaga agendă” să graviteze în jurul Ucrainei. Informațiile sunt prezentate de news.ro pe baza relatării TASS, fără detalii suplimentare despre eventuale inițiative concrete de relansare a negocierilor. [...]
Incertitudinea privind autorul loviturilor din Iran amplifică riscul de escaladare regională , după ce Teheranul a raportat atacuri asupra a două obiective militare, în timp ce Washingtonul susține că nu desfășoară în prezent operațiuni, potrivit news.ro . Presa de stat iraniană a relatat că două ținte militare, aflate în orașe diferite, au fost vizate joi seară de mai multe lovituri. În paralel, un oficial american a declarat pentru CNN că armata SUA „nu desfășoară în prezent atacuri”, iar oficiali israelieni au spus că „nu au cunoștință despre vreo implicare a Israelului” în lovituri „în acest moment”. Ce ținte au fost raportate ca fiind lovite Agenția iraniană IRNA, citându-l pe Ehsan Jahanian, adjunctul guvernatorului provinciei Bushehr pentru probleme politice și de securitate, a transmis că o instalație militară din apropierea orașului Bushehr a fost lovită de „proiectile ale inamicului americano-israelian”. Nu au fost oferite detalii despre amploarea pagubelor sau despre eventuale victime. În același timp, postul public de televiziune IRIB a relatat că o zonă militară navală din orașul sudic Konarak a fost „atacată în două etape de avioane de luptă inamice”. Guvernatorul districtului Konarak, Mohammad Younes Haqani, a declarat că echipele de intervenție și forțele de securitate s-au deplasat la fața locului. De ce contează: proximități și poziționare strategică Bushehr are o încărcătură suplimentară de risc, în contextul în care centrala nucleară a Iranului se află la periferia orașului, notează aceeași sursă. Konarak este descris ca un oraș-port strategic pe coasta Makran, în provincia Sistan și Balucistan, pe țărmul vestic al Golfului Oman, ceea ce îi conferă relevanță operațională în ecuația regională de securitate maritimă. În lipsa unor informații publice despre pagube, victime și autorul atacurilor, rămâne de urmărit dacă vor apărea confirmări independente și dacă incidentul va genera reacții oficiale care să schimbe postura militară în zonă. [...]
Avertismentul președintelui ceh ridică riscul unei extinderi a conflictului spre infrastructură NATO și UE , într-un interval de „două luni” în care Ucraina ar trebui să împingă discuțiile de pace, potrivit Antena 3 . Miza pentru regiune, inclusiv pentru România, este că o eventuală escaladare ar putea include nu doar intensificarea războiului, ci și ținte legate de NATO sau de capacități industriale din Uniunea Europeană. Președintele Cehiei, Petr Pavel , a declarat pentru The Telegraph că există o „fereastră” de aproximativ două luni pentru reluarea negocierilor, altfel Rusia ar putea escalada. În evaluarea sa, Vladimir Putin ar putea anunța o mobilizare generală după alegerile parlamentare din Rusia, programate pe 20 septembrie , întrucât o astfel de măsură ar fi „profund nepopulară” înainte de scrutin. „Cred că avem o fereastră pentru a continua să insistăm și să transmitem Rusiei un mesaj clar că suntem dispuși să începem negocierile.” „Președintele Putin cu greu va declara mobilizarea înainte, dar odată ce alegerile se vor termina, fereastra se va micșora.” De ce contează pentru România și companiile din regiune În același material este menționat și un scenariu de escaladare cu implicații directe pentru flancul estic: un editorial publicat în revista Kommersant ar susține că Rusia ar putea decide o nouă etapă a războiului care să includă lovirea bazelor NATO din România sau din țările baltice, precum și a fabricilor din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă folosite de armata ucraineană. Informația este prezentată ca opinie editorială, nu ca decizie oficială. Separat, Pavel a argumentat că presiunea asupra Rusiei ar crește pe fondul atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, inclusiv asupra unor instalații energetice, ceea ce ar putea crea condiții pentru negocieri. Contextul invocat: atacuri cu drone și tensiuni interne în Rusia Potrivit declarațiilor citate, în ultima lună dronele ucrainene ar fi lovit Moscova, petroliere rusești care încercau să reaprovizioneze Crimeea cu combustibil și ar fi provocat un incendiu la o rafinărie de petrol din vestul Siberiei. Materialul mai notează că, deși sondatorii „prietenoși cu Kremlinul” ar indica menținerea încrederii în Putin, aceasta ar fi scăzut la 69%, cel mai redus nivel de la invazia din 2022. În același context sunt menționate cozi la benzinării și tensiuni legate de combustibil. Ce urmează Mesajul central al președintelui ceh este că aliații ar trebui să combine sprijinul militar pentru Ucraina cu eforturi diplomatice pentru a împinge Rusia spre negocieri „în următoarele săptămâni”, înainte ca perioada de după alegerile din Rusia să reducă spațiul de manevră și să crească probabilitatea unor decizii de escaladare. [...]
Moscova transmite că războiul se oprește doar în condițiile impuse de Kremlin , iar mesajul reduce spațiul de negociere și prelungește incertitudinea pentru regiune, inclusiv pe zona de sancțiuni și securitate energetică, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat joi că Rusia va continua războiul împotriva Ucrainei până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin în iunie 2024, relatează The Moscow Times . Lavrov a făcut afirmațiile într-o conferință de presă comună cu omoloaga sa din Mozambic, Maria Lucas. Condițiile invocate de Kremlin pentru oprirea luptelor În discursul din 2024 la care face trimitere Lavrov, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson (regiuni pe care Rusia nu le controla integral); recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a susținut atunci că, odată îndeplinite condițiile, ar ordona „imediat” un armistițiu. Tot în iunie 2024, el a cerut și ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a avertizat că, dacă aceste cerințe sunt respinse, „situația de pe teren se va schimba, iar condițiile de negociere vor fi diferite”. Acuzații la adresa Occidentului și refuzul „garanțiilor” Lavrov a acuzat țările occidentale că „simulează o disponibilitate de a negocia”, dar folosesc ultimatumuri împotriva Rusiei. El a mai afirmat că acordurile anterioare (2014, 2015, 2019 și 2022) ar fi fost „distruse” de Occident, motiv pentru care „rezerva de bunăvoință și speranță” a Moscovei ar fi „complet epuizată”, iar Rusia nu va mai avea încredere în garanțiile occidentale. Contrastul cu mesajele lui Trump și semnalele de escaladare Declarațiile vin la o zi după ce Donald Trump a sugerat, la summitul NATO de la Ankara, că un armistițiu ar fi posibil și că ar urma să discute cu Vladimir Putin după o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Trump a spus că liderul de la Kremlin își dorește sfârșitul războiului. În paralel, Reuters a relatat, citând surse apropiate Kremlinului, că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit hotărârea de a continua războiul „cel puțin deocamdată”. Două surse au vorbit despre o posibilă escaladare în următoarele luni, una indicând o „probabilitate ridicată”. Potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters, Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul de a cuceri restul Donbasului, în condițiile în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit anul acesta. O altă sursă a afirmat că Putin ar crede că Rusia va cuceri în curând Donbasul. [...]
