Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană analizează înființarea unei unități proprii de informații, pe fondul deteriorării mediului de securitate, potrivit Agerpres, care citează dpa.
Inițiativa a fost confirmată vineri de comisarul european pentru administrație publică, Piotr Serafin, după ce săptămânalul german Handelsblatt a relatat primul despre acest subiect. Miza, conform declarațiilor oficiale, este întărirea capacității instituției de a anticipa și gestiona riscuri care țin de securitate într-un context geopolitic și geoeconomic mai tensionat.
„Având în vedere mediul geopolitic și geoeconomic complex actual, este important pentru Comisie să consolideze rezistența Uniunii Europene împotriva amenințărilor la adresa securității”, a declarat Serafin.
Comisia „evaluează cele mai bune modalități” de a-și consolida structurile interne pentru a răspunde mai eficient „provocărilor în evoluție”, a mai spus comisarul. Un oficial de rang înalt al instituției a indicat că analiza include posibilitatea creării unei unități de informații în cadrul departamentului de management superior.
Noua structură ar urma să se bazeze pe expertiza deja existentă în cadrul executivului UE și să lucreze îndeaproape cu serviciile relevante ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), serviciul diplomatic al Uniunii. Deocamdată, se lucrează la un concept, fără un termen-limită stabilit pentru finalizarea acestuia, conform aceleiași surse.
Recomandate
Parlamentul European a aprobat implementarea acordului comercial UE–SUA , dar a condiționat aplicarea de garanții suplimentare și de posibilitatea suspendării sau încetării lui, potrivit Știrile ProTV . Votul a avut loc joi și vizează eliminarea taxelor vamale pentru majoritatea produselor americane importate în Uniunea Europeană. Conform AFP , eurodeputații au adoptat cu 417 voturi pentru și 150 împotrivă anularea taxelor vamale aplicate în UE majorității importurilor din SUA, în schimbul unei plafonări la 15% a taxelor vamale impuse de administrația Trump produselor europene. Acordul a fost negociat de Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, și a fost primit în Europa, în unele cercuri, ca o concesie făcută Washingtonului. Parlamentul a atașat însă votului o serie de condiții, invocând riscul unui aranjament „dezechilibrat” și neîncrederea față de folosirea tarifelor ca instrument diplomatic. În acest context, aleasa belgiană Katleen Van Brempt (S&D) a spus că legislativul european nu va accepta „un acord prost” și că își apără cetățenii, în timp ce Zeljana Zovko (PPE) a invocat dependența a „16 milioane de locuri de muncă” de comerțul transatlantic. Elementele-cheie menționate în textul votat includ: garanții și condiții suplimentare stabilite de Comisia Europeană; condiții de suspendare a acordului; o clauză de încetare fixată în martie 2028, pentru denunțarea caracterului considerat dezechilibrat; necesitatea validării acestor condiții de către statele membre, după negocieri anticipate ca fiind dificile. Examinarea acordului în Parlament a fost întârziată, între altele, de amenințările privind anexarea Groenlandei de către SUA și de o hotărâre a Curții Supreme americane, care a invalidat taxele vamale impuse de Donald Trump. Decizia a creat incertitudine juridică și a determinat Washingtonul să recurgă la taxe vamale provizorii, în așteptarea unui nou regim tarifar prevăzut în iulie, notează sursa citată. În plan politic, nu există consens deplin: deputați francezi din grupul Renew au anunțat că votează împotrivă, argumentând că valoarea politică a acordului ar fi trebuit să fie stabilitatea și previzibilitatea; în lipsa acestora, nu văd motive să îl susțină, chiar și „îmbunătățit”. Pe de altă parte, comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, a descris pe platforma X votul drept o „etapă crucială”, iar ambasadorul american la UE a salutat decizia ca fiind benefică pentru cetățenii de ambele părți ale Atlanticului. În paralel, UE își accelerează strategia de diversificare a relațiilor comerciale pentru a reduce dependența atât de SUA, cât și de China, printr-o serie de acorduri de liber-schimb încheiate în ultimele luni, inclusiv cu Indonezia, Mercosur și, săptămâna aceasta, cu Australia. Economistul André Sapir, de la centrul de reflecție Bruegel, apreciază că politicile administrației Trump au accelerat această orientare, pe fondul unei ordini comerciale internaționale mai instabile. [...]
Drone ucrainene au lovit regiunea Leningrad, în apropierea porturilor petroliere din Baltica , potrivit Digi24 , într-un atac desfășurat în noaptea de 26 spre 27 martie. Șeful regiunii Leningrad, Alexander Drozdenco, a declarat că în timpul respingerii atacului au fost distruse 36 de drone și că, „conform informațiilor preliminare”, nu există victime. El nu a precizat dacă au fost avariate obiective în urma raidului. Conform unor înregistrări video ale martorilor, analizate de canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+, exploziile ar fi avut loc în zona porturilor Primorsk și Ust-Luga. Digi24 notează că nu există date privind consecințele atacurilor. Atacul este al treilea asupra porturilor rusești de la Marea Baltică de la începutul săptămânii, după raiduri raportate pe 23 și 25 martie. Primorsk și Ust-Luga sunt prezentate drept cele mai mari porturi petroliere ale Rusiei la Baltică, prin care s-ar exporta aproximativ 40% din petrolul rusesc, echivalentul a circa 2 milioane de barili pe zi. Potrivit unei surse Reuters , ambele porturi au suspendat încărcarea petrolului din 25 martie. Sursa citată de agenție apreciază că atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere îngreunează posibilitatea Moscovei de a profita de criza energetică globală, pe fondul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. Pe fondul atacului, la aeroportul Pulkovo au fost impuse restricții la decolări și aterizări, iar numărul zborurilor întârziate și anulate a depășit 60 în cursul nopții. Ministerul Apărării al Federației Ruse a raportat că apărarea antiaeriană a „doborât și distrus” 85 de drone ucrainene de tip avion, în mai multe regiuni, inclusiv Leningrad și Moscova, precum și deasupra Crimeii ocupate și a Mării Negre. Jurnaliști ruși citați de Digi24 susțin că, pentru a ajunge în regiunea baltică, dronele ar fi trebuit să traverseze Belarus, care „pare” să nu aibă suficientă capacitate pentru a le doborî. [...]
Israelul anunță că va intensifica și extinde atacurile asupra Iranului , potrivit Știrile ProTV , în timp ce președintele SUA, Donald Trump, susține că discuțiile pentru încetarea războiului „decurg foarte bine”, pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de Strâmtoarea Ormuz și de efectele economice globale ale conflictului. În Israel, sirenele de raid aerian au sunat, iar armata a transmis că interceptează zilnic rachete iraniene. Ministrul apărării, Israel Katz , a avertizat că Teheranul va suporta costuri tot mai mari și a anunțat extinderea campaniei militare. „Prin urmare, atacurile asupra Iranului se vor intensifica și se vor extinde către ținte și zone suplimentare care ajută regimul să construiască și să utilizeze arme împotriva cetățenilor israelieni.” Armata israeliană a precizat că loviturile de vineri au vizat obiective „din inima Teheranului”, asociate producției de rachete balistice și alte arme, precum și lansatoare și depozite din vestul Iranului. În Liban, fum s-a ridicat deasupra Beirutului după un atac înainte de răsărit, iar Ministerul Sănătății a raportat ulterior doi morți. Pe dimensiunea regională, Arabia Saudită a anunțat că a doborât rachete și drone îndreptate spre Riad, iar Kuweitul a raportat „daune materiale” la portul Shuwaikh din orașul Kuweit și la portul Mubarak Al Kabeer, aflat în construcție în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road” (proiect de infrastructură și conectivitate promovat de China). În paralel, piețele au reacționat la riscul de escaladare: după o zi dificilă pe Wall Street, bursele asiatice au scăzut, iar petrolul Brent a urcat la 107 dolari/baril în tranzacțiile de dimineață, în creștere cu peste 45% de la 28 februarie, când Israelul și SUA au atacat Iranul, declanșând războiul. Miza economică imediată rămâne Strâmtoarea Ormuz , rută strategică prin care trece, de regulă, circa o cincime din petrolul mondial. SUA au transmis Iranului, prin intermediul Pakistanului, o „listă de acțiuni” în 15 puncte pentru un posibil armistițiu, care include restricționarea programului nuclear și redeschiderea strâmtorii, dar au trimis și mii de militari suplimentari în regiune. Trump a spus că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea pentru tot traficul până pe 6 aprilie, va ordona distrugerea centralelor energetice iraniene, în timp ce Iranul susține că nu este angajat în nicio negociere și a respins oferta americană, prezentând o contrapropunere în cinci puncte, care include despăgubiri și recunoașterea suveranității sale asupra strâmtorii. În plan diplomatic, Egiptul a anunțat convorbiri cu Turcia și Pakistanul în cadrul unor „eforturi intense” pentru organizarea discuțiilor. [...]
Premierul Poloniei, Donald Tusk , avertizează asupra unei posibile escaladări în Iran potrivit AGERPRES , care citează dpa. Declarația a fost făcută vineri, 27 martie, la Varșovia, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Tusk a spus că, în baza unor informații primite de la aliați, nu se așteaptă la o stabilizare rapidă a situației. „În ultimele zeci de ore, am avut motive să cred - parțial pe baza informațiilor primite de la aliații noștri - că stabilizarea în Orientul Mijlociu este puțin probabilă în zilele următoare”, a declarat premierul polonez. În aceeași intervenție, șeful guvernului de la Varșovia a indicat că evoluțiile ar putea merge în direcția opusă unei detensionări. > „Zilele și săptămânile următoare ar putea duce la o escaladare a acestei situații”, a adăugat Donald Tusk. Contextul intern al declarațiilor a fost o sesiune parlamentară în care urmau să fie votate două proiecte de lege ale guvernului său privind reducerea prețurilor la combustibili, măsură pe care Tusk a legat-o de evaluarea riscurilor din Orientul Mijlociu. Potrivit AGERPRES, poziția premierului polonez contrastează cu semnalele recente din SUA: președintele american Donald Trump a vorbit despre „discuțiile foarte bune” și a amânat din nou ultimatumul adresat conducerii iraniene de a renunța la război. Trump a mai anunțat prelungirea termenului limită pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, la cererea Iranului, și că nu vor exista atacuri asupra centralelor electrice iraniene până la 6 aprilie. [...]
Relația România–Slovacia este „una solidă” , după cum a declarat premierul Ilie Bolojan la finalul întâlnirii cu omologul său Robert Fico, potrivit Mediafax . Șeful Guvernului a indicat că baza acestei relații este cooperarea economică, coordonarea în domeniul securității și proiecte comune în infrastructură și energie. „Discuțiile noastre de astăzi au arătat că relația dintre România și Slovacia este una solidă, construită pe legături istorice, culturale și economice puternice”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, după întâlnirea cu Fico. Premierul a spus că discuțiile au acoperit atât consolidarea relațiilor bilaterale, cât și teme de interes regional și internațional, inclusiv securitatea. În plan economic, Bolojan a pus accent pe evoluția schimburilor comerciale și pe nevoia de a folosi mai bine oportunitățile disponibile, inclusiv cele europene. În acest context, el a oferit și o estimare pentru comerțul bilateral: „În ultimii 10 ani, comerțul bilateral s-a dublat, iar pentru anul 2025 estimăm un nivel de aproximativ 4,8 miliarde de euro. Trebuie să valorificăm mai bine oportunitățile existente, inclusiv cele europene, pentru a dezvolta comerțul și investițiile reciproce”. Un alt subiect a fost conectivitatea energetică și de transport. Bolojan a afirmat că România și Slovacia se coordonează pentru dezvoltarea mai rapidă a legăturilor de transport al energiei electrice și pentru colaborare în vederea scăderii prețurilor la energie. Pe partea de infrastructură rutieră, premierul a indicat proiectul Via Carpatia drept coridor strategic nord–sud și a susținut accelerarea finalizării lucrărilor. Pe zona de apărare, Bolojan a reafirmat angajamentul României pentru consolidarea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră, menționând participarea militarilor români la grupul de luptă multinațional NATO din Slovacia. Totodată, întrevederea a inclus discuții despre războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, iar premierul român a avertizat asupra riscurilor generate de blocarea transportului maritim în strâmtoarea Ormuz, cu impact asupra securității și piețelor energetice globale. În plan bilateral, Bolojan a anunțat și semnarea unui memorandum privind cooperarea culturală, care ar urma să susțină colaborări între instituții, schimburi de artiști și experți, proiecte comune și participări la târguri și festivaluri. [...]
Arabia Saudită a semnat un acord de cooperare în apărare cu Ucraina , pe fondul intensificării atacurilor cu drone atribuite Iranului în regiune, potrivit POLITICO . Înțelegerea a fost parafată în timpul unei vizite de două zile a președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski la Riad, iar miza este transferul de expertiză ucraineană în contracararea dronelor, într-un moment în care statele din Golf caută soluții rapide pentru protejarea infrastructurii energetice și militare. Ce prevede acordul și de ce contează pentru ambele părți Zelenski a anunțat că acordul „pune bazele pentru contracte viitoare, cooperare tehnologică și investiții” și că ar consolida rolul internațional al Ucrainei ca furnizor de securitate. În același mesaj, liderul de la Kiev a susținut că Ucraina este pregătită să împărtășească „expertiza și sistemele” sale cu Arabia Saudită pentru întărirea protecției populației. „Suntem pregătiți să ne împărtășim expertiza și sistemele cu Arabia Saudită și să lucrăm împreună pentru a întări protecția vieților.” Pentru Ucraina, acordul are și o dimensiune economică și industrială: deschide perspectiva unor contracte și investiții într-o zonă cu resurse financiare semnificative. Pentru Arabia Saudită, cooperarea vine pe fondul vulnerabilității crescute la atacuri cu drone, în special asupra infrastructurii critice. De ce statele din Golf se uită la Ucraina pentru apărare antidrone De la începutul războiului SUA-Israel împotriva Iranului, în februarie, Arabia Saudită și alte țări din Golf și Orientul Mijlociu ar fi fost vizate de atacuri de represalii cu drone asupra infrastructurii energetice, militare și civile, notează publicația. În acest context, Ucraina încearcă să valorifice experiența acumulată din 2022 încoace, când s-a confruntat cu valuri masive de drone rusești. POLITICO arată că Ucraina este printre puținele state care au dezvoltat metode de respingere a atacurilor cu drone în masă, inclusiv prin utilizarea unor drone interceptoare produse local, cu costuri mai reduse. În paralel, țările din regiune folosesc, potrivit articolului, interceptori scumpi precum PAC-3 (rachete pentru apărare antiaeriană), pe care Ucraina spune că nu îi are în cantități suficiente. Expertiză, personal trimis în regiune și posibile schimburi de capabilități Ucraina a trimis peste 200 de specialiști proprii în contracararea dronelor în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, iar alți aproximativ 30 urmau să se deplaseze spre Iordania și Kuweit, a spus Zelenski jurnaliștilor într-un chat pe WhatsApp, conform relatării. Liderul ucrainean a mai afirmat că specialiștii locali în apărare antiaeriană sunt bine pregătiți, însă mai ales pentru amenințări balistice, nu pentru apărarea pe rază scurtă împotriva atacurilor cu drone de tip „Shahed”. În același timp, Zelenski a indicat anterior că ar fi dispus să facă un schimb: drone interceptoare și expertiză ucraineană contra rachetelor PAC-3, pe care țările din Golf le-ar avea în număr mare. Articolul menționează că, în primele zile ale războiului, au fost folosite peste 800 de rachete PAC, în timp ce Kievul ar fi primit circa 600 din 2022, potrivit unor informații atribuite The New York Times. Elementele-cheie invocate de Zelenski pentru cooperarea cu statele din Golf includ: transfer de expertiză pentru contracararea atacurilor cu drone, inclusiv „Shahed”; cooperare tehnologică și investiții, cu perspectiva unor contracte viitoare; trimiterea de specialiști ucraineni în regiune pentru sprijin operațional; posibilitatea unor aranjamente de tip schimb de capabilități (dronă interceptor vs. PAC-3), fără detalii concrete. Ce urmează: alte acorduri în regiune Zelenski a spus că Ucraina urmează să semneze și alte acorduri în regiune. Într-un mesaj video adresat unei reuniuni a Joint Expeditionary Force (JEF), el a susținut că țările din Orientul Mijlociu și din Golf au resurse financiare și experiență în gestionarea amenințărilor balistice, dar au nevoie de expertiză pentru contracararea dronelor, inclusiv a dronelor FPV (drone mici, ghidate în timp real, folosite pentru lovituri țintite). Potrivit declarațiilor citate, Kievul încearcă să transforme această expertiză într-un parteneriat cu beneficii reciproce: tehnologie și know-how din partea Ucrainei, finanțare din partea statelor din Golf. În logica prezentată de Zelenski, o astfel de cooperare ar avea și o componentă mai largă, prin reducerea riscurilor de securitate într-o regiune cu importanță majoră pentru piețele energetice globale. [...]
